Adrian Severin

În primele luni ale intervenției militare ruse din Ucraina, pe când presa internațională vărsa lacrimi de crocodil pentru suferințele cărora le erau supuși civilii inocenți de agresivitatea expansionismului rusesc dezlănțuit împotriva ordinii internaționale bazate pe regulile americane, ministrul de externe rus, Serghei Lavrov făcea, cu răceala tăioasă a laserului, următoarea declarație: „Celor îndurerați și îngrijorați de ceea ce se petrece în Ucraina le sugerez, pentru a se simți mai confortabil, să își imagineze că războiul are loc în Orientul Mijlociu iar nu în Europa, că ucrainenii sunt palestinieni și că Rusia este SUA”.

Pentru Elena Lasconi, cariera politică de abia acum începe În stilul autodistructiv deja consacrat, USRi a pus-o la ghilotină, printr-o perversă manevră ce ține de familie (multi-targeting în plan personal și emoțional) pe Lasconi, pentru că a deranjat sistemul și a arătat cu degetul spre Clotilde Armand. Printre altele. Cu riscul de a ridica și mai mult vocea și de a arăta gunoiul ascuns sub preșul noului USRi Punct.

În ultimele zile ale lunii octombrie 2023, pe când Orientul Mijlociu plonja într-o nouă criză sângeroasă aptă a se transforma într-un al treilea război mondial convențional (cel neconvențional este de mult în desfășurare), sub egida Institutului de cercetări ale politicii externe din SUA, a apărut, semnat de domnul Maximilian Hess, un articol care ne întoarce la Marea Neagră și la România, purtând titlul provocator „România se află în punctul unei basculări periculoase” și subtitlul „Țara este tot mai importantă pentru lume și tot mai instabilă”.

Organizată de Institutul pentru politica și economia Orientului Mijlociu (MEPEI), România, și EuroDefense România, în parteneriat cu Institutul pentru studii politice și internaționale (IPIS), Iran, Institutul internațional pentru studii medio-orientale și balcanice (IFIMES), Laboratorul pentru studiul Inițiativei „Drumul și centura”, România, și Ambasada Republicii Islamice Iran la București, conferința s-a desfășurat la nivel de experți în geopolitică, geoeconomie, relații internaționale (civile și militare) și diplomație, care și-au exprimat puncte de vedere personale pe temele ultrasensibile care frământă în prezent comunitatea internațională și în special statele și popoarele din Orientul Mijlociu. Participanții au fost prezenți fizic sau au intervenit online venind cu contribuțiile lor din diferite colțuri ale lumii (

Odată trecută în revistă lista posibililor beneficiari și a posibililor perdanți ai atacului Hamas, ar trebui să analizăm și consecințele a ceea ce se întâmplă acum pe redeschisul front israelian. Atrag atenția că este vorba despre analiză, iar nu despre profeție. Pe baza culegerii și verificării informațiilor, precum și plecând de la interpretarea lor, ambele efectuate anterior, analiza extrage din ceea ce este posibil să se întâmple în viitor, ceea ce apare a fi probabil. Asta pentru a permite planificarea politică, iar nu pentru a satisface curiozitatea cuiv

Cea mai recomandabilă politică israeliană acum este aceea de a evita ca măsurile justificate de nevoia securității naționale să capete cumva imaginea răzbunării, precum și de a face ca respectivele măsuri să ducă la încetarea ostilităților înainte ca opinia publică arabo-musulmană să ajungă a se inflama. Oricât de greu i-ar fi, Israelul trebuie să înțeleagă ceea ce SUA nu are înțelepciunea de a înțelege, și anume că uneori câștigi mai mult apărând ca victimă decât ca un Dumnezeu atotputernic răzbunător. (Aceasta este o specialitate ar

ISRAELUL ÎN FLĂCĂRI. CINE CE A VRUT ȘI CE A OBȚINUT? (I) Gruparea radicală palestiniană Hamas, având baza de operații în Fâșia Gaza, a atacat pe uscat, în aer și pe mare Israelul, în zorii zilei de Shabat, printr-o acțiune militară la o scară și cu mijloace armate fără precedent, având caracteristicile unui război convențional între state.