Descinderile EPPO din 12 iunie au deschis un dosar public care depășește demisia fostei prefecte de Timiș. Documentele analizate de Ecopolitica arată că proiectul condus de Asociația Pro Office a raportat numai 85 dintre cele 120 de ocupări asumate, iar MIPE a calculat dobândă pentru 157 de zile de întârziere la restituirea unui debit pe care Cornelia Micicoi îl prezentase drept achitat la termen.

Breaking news-ul s-a consumat vineri, 12 iunie, odată cu descinderile, explicațiile grăbite și demisia Corneliei-Elena Micicoi. Documentele însă au rămas. În spatele proiectului european de aproape 3,75 milioane de lei se află un beneficiar condus de fosta prefectă, un partener privat care raporta un singur salariat mediu, un contract de 644.410 lei atribuit pentru medierea a 470 de persoane și integrarea în muncă a 120 dintre ele, dar și un bilanț oficial al GAL Freidorf care consemnează numai 85 de persoane ocupate. Un amănunt interesant este că la percheziția domiciliară, Micicoi a venit cu SUV-ul Dacia Duster de serviciu, ce aparține MAI. Și această mașină a fost percheziționată de anchetatori, chiar în curtea casei.

Un alt act, emis de MIPE, contrazice direct prima apărare publică a lui Micicoi. Debitul de 1.443 de lei nu fusese restituit la termen, ci a fost recuperat după un interval pentru care ministerul a calculat 157 de zile de dobândă. Acesta este primul episod al unei investigații despre bani europeni, organizații, firme și responsabilități pe care demisia nu le poate șterge.

Preambul

Prefectul, cele șapte firme și asociația de milioane

Perchezițiile Parchetului European nu au lovit într-un ONG obscur, apărut întâmplător într-un proiect cu fonduri europene. În spatele Asociației Pro Office și al fostului prefect Cornelia-Elena Micicoi se află o biografie economică întinsă pe mai bine de două decenii, cu societăți comerciale active, firme radiate, entități ajunse inactive ori în faliment, participații păstrate și retrageri din administrare făcute chiar în zilele din jurul numirii în funcția de reprezentant al Guvernului în județul Timiș.

Declarațiile de avere și de interese oferă numai fotografia juridică a unui moment. Ele arată participațiile și funcțiile deținute la data completării, nu întregul traseu antreprenorial. Documentele comerciale consultate de Ecopolitica reconstruiesc însă legătura Corneliei Micicoi cu cel puțin șapte societăți: C & A Logistic Timișoara, Profix Online Supplier, Complementar, Simbol Serigrafie, Instalclim, Pro Office SRL și Broca SRL.

Nu vorbim despre șapte firme deținute simultan și nici despre șapte participații ascunse. Unele societăți dispăruseră deja din circuitul comercial înaintea celor mai recente declarații. Simbol Serigrafie, Instalclim, Pro Office SRL și Broca au fost radiate. Complementar a ajuns inactivă fiscal și în faliment. Profix Online Supplier a fost cedată integral înaintea numirii lui Micicoi ca prefect. C & A Logistic a rămas activă, iar Micicoi și-a păstrat participația de 48,39%, după ce a ieșit din administrare.

Cronologia operațiunilor din toamna anului 2025 merită însă o verificare separată. La 29 septembrie, Cornelia Micicoi a cedat integral Profix Online Supplier pentru valoarea nominală a capitalului social și a renunțat la funcția de administrator. La 3 octombrie a depus jurământul de prefect. În cazul Complementar, hotărârea prin care retragerea sa din administrare este aprobată și noul administrator este desemnat poartă data de 14 octombrie și prevede că intră în vigoare în ziua semnării.

Documentele indică astfel o posibilă suprapunere de 11 zile între funcția de prefect și mandatul de administrator al unei societăți comerciale. Existența unei incompatibilități nu poate fi decretată jurnalistic înainte de verificarea tuturor actelor și a unei eventuale renunțări anterioare. Cronologia este însă suficient de precisă pentru a cere o clarificare oficială din partea Agenției Naționale de Integritate.

În centrul acestui ecosistem se află numele Pro Office.

Pro Office SRL, societate deținută integral de Cornelia Micicoi, a desfășurat activități comerciale de birotică și papetărie, a operat magazine și platforme online și a ajuns, înaintea radierii, la rulaje și datorii de ordinul milioanelor de lei. În paralel, în 2014 a fost înființată Asociația Pro Office. Cele două entități au coexistat o perioadă, iar după dispariția societății comerciale, numele, domeniul de activitate, site-ul, datele comerciale și identitatea vizuală Pro Office au continuat să fie utilizate de asociație.

Nu avem încă documentele necesare pentru a afirma cum și în ce condiții juridice au fost transferate marca, domeniul web, clientela, bazele de date, echipamentele ori alte active. Continuitatea comercială este însă vizibilă și va fi analizată separat în această serie.

Asociația Pro Office nu este o organizație cu activitate simbolică. Funcționează ca unitate protejată autorizată, vinde produse și servicii instituțiilor și companiilor care își îndeplinesc astfel obligațiile prevăzute de legislația privind angajarea persoanelor cu dizabilități și rulează sume de ordinul milioanelor de lei.

Pro Office nu era doar liderul unui proiect european. În 2022, unitatea protejată condusă de Cornelia Micicoi raporta 200 de contracte, cu o valoare de peste 4,56 milioane de lei fără TVA, și o echipă care a variat între patru și opt salariați. Patru, apoi cinci dintre ei erau persoane cu dizabilități. Raportul oficial atribuie acestei structuri activități care merg de la tonere, calculatoare și articole de papetărie până la detergenți, cosmetice, îmbrăcăminte, mobilier și ambalaje. Amploarea și mecanismul acestor contracte vor face obiectul unui episod separat. În 2022, propriul raport al unității protejate consemna contracte de peste 4,56 milioane de lei fără TVA. În 2023, asociația raporta venituri totale de peste 7,3 milioane de lei și un număr mediu de 24 de salariați.

Cornelia Micicoi nu figura doar ca membru onorific. Declarația sa de interese din 2023 o indica drept președinte al Asociației Pro Office, iar declarația de avere consemna un salariu anual de 72.800 de lei primit de la organizație. Relația era așadar una de conducere și una economică directă. Ulterior, în declarația pe 2024 funcția deținută a fost anonimizată, iar pe 12 iunie aceasta a declarat pentru Opinia Timișoarei că nu mai conduce asociația.

Aceeași asociație a devenit liderul proiectului european de aproape 3,75 milioane de lei destinat calificării, consilierii și angajării persoanelor vulnerabile din arealul georgafic urban al GAL Freidorf. Este proiectul care, în dimineața zilei de 12 iunie 2026, i-a adus pe procurorii Parchetului European la domiciliul prefectului și la sediul organizației. Până seara, Cornelia Micicoi își anunțase demisia.

Existența firmelor radiate, păstrarea unor participații, statutul de unitate protejată sau ratarea unor indicatori nu dovedesc singure o infracțiune. Nici percheziția nu este un verdict. Dar succesiunea de firme, retragerile făcute în jurul numirii, continuitatea dintre vechiul SRL și asociația cu același nume, contractele publice și proiectul european formează un tablou care nu poate fi redus la biografia oficială a unui prefect surprins de o simplă verificare procedurală.

În episoadele următoare vom desface separat această arhitectură, formată din firmele Corneliei Micicoi, transformarea Pro Office din societate comercială în ONG și unitate protejată, GAL-ul care a selectat proiectul, partenerii și furnizorii care au executat activitățile și responsabilitatea politică a partidului care a trimis-o în Prefectură.

Acesta era tabloul economic ascuns în spatele biografiei oficiale atunci când, în dimineața de 12 iunie 2026, procurorii Parchetului European au ajuns la domiciliul prefectului de Timiș și la sediul Asociației Pro Office. De aici începe primul episod al seriei: proiectul european de aproape 3,75 milioane de lei, circuitul banilor, rezultatele raportate și documentul oficial care contrazice prima apărare publică a Corneliei Micicoi dar și explicațiile oferite în ziua demisiei.

Dimineața descinderilor

Vineri dimineața, 12 iunie 2026, ancheta Parchetului European a ajuns la poarta prefectului de Timiș. În imaginile filmate de jurnaliștii de la Opinia Timișoarei, la domiciliul Corneliei-Elena Micicoi se văd anchetatori intrând în curtea imobilului și o Dacia Duster albă, cu număr de înmatriculare MAI, parcată în curtea casei. Era autoturismul de serviciu al Instituției Prefectului, aflat nu la Palatul Administrativ, ci în curtea persoanei care reprezenta Guvernul în județ.

Potrivit informațiilor publicate de Opinia Timișoarei, anchetatorii au verificat mașina Prefecturii aflată la domiciliul Corneliei Micicoi, precum și un alt autoturism folosit de aceasta, parcat la Palatul Administrativ. Filmarea arată prezența Dusterului în curte. Verificarea autoturismului de serviciu este o informație relatată de publicația care a documentat prima descinderea.

Operațiunea nu se limita însă la locuința prefectului. Potrivit surselor judiciare citate de Opinia Timișoarei, în județul Timiș ar fi avut loc, în total, 11 percheziții. Aceleași surse susțineau că ancheta începuse cu mai multe luni înainte, că prejudiciul estimat s-ar ridica la câteva sute de mii de euro și că cercetările ar privi posibile fapte de constituire a unui grup infracțional organizat, fals și obținere ilegală de fonduri europene.

Aceste informații trebuie păstrate în registrul în care au fost publicate: date provenite din surse judiciare, nu concluzii anunțate oficial de Parchetul European. Până la ora redactării acestui material, EPPO nu publicase pe site-ul propriu un comunicat dedicat operațiunii din Timiș și nu confirmase public numărul perchezițiilor, valoarea prejudiciului ori încadrarea juridică relatată de presă. Existența descinderilor era vizibilă, fusese recunoscută de Cornelia Micicoi și relatată inclusiv de agenția națională de presă. Conținutul exact al dosarului rămânea însă necunoscut publicului.

Una dintre celelalte locații vizate era sediul operațional al Asociației Pro Office, de pe Splaiul Tudor Vladimirescu nr. 19A. Adresa apare pe propriul site al organizației, alături de datele sale de contact, și este identificată public drept punctul în care funcționează Asociația Pro Office – Unitate Protejată. Tot la nr. 19A și-a avut sediul social Profix Online Supplier SRL, societate deținută și administrată de Cornelia Micicoi până cu câteva zile înaintea numirii sale ca prefect.

Perimetrul poate crea confuzie în fotografii. Imobilul este amplasat pe malul Begăi, în același complex de imobile cu sediul Regiei Autonome Administrația Canalului Navigabil Bega, iar clădirea, curtea și spațiile de parcare sunt utilizate de mai multe entități. Descinderea relatată de presă și urmărită de Ecopolitica s-a desfășurat însă în spațiul folosit de Asociația Pro Office.

La ora 14:03, când reporterul Ecopolitica a ajuns la adresă și a fotografiat locația, anchetatorii se aflau încă în clădire. Operațiunea începuse dimineața, astfel încât verificările de la sediul asociației se întindeau deja pe parcursul mai multor ore. În perimetru se afla și un vehicul al Jandarmeriei.

În curtea de pe Vladimirescu nr. 19A era parcat și un SUV marca Porsche. SUV-ul apare în fotografiile realizate de Ecopolitica în timpul descinderii. Nu există, în acest moment, o confirmare că autoturismul a fost percheziționat dar mașina este descrisă de presa locală și de martori oculari drept autoturismul la al cărui volan a fost văzută de mai multe ori Cornelia Micicoi.

Prezența Porsche-ului la sediul Pro Office adaugă însă o întrebare patrimonială. În declarațiile de avere disponibile ale Corneliei Micicoi, rubrica rezervată autovehiculelor este completată cu liniuțe, deci nu figurează niciun autoturism. Această diferență nu demonstrează că Porsche-ul îi aparținea și nici că exista obligația de a-l declara. Vehiculul putea fi proprietatea unei firme, a asociației, a unei rude, a unei societăți de leasing sau a unei alte persoane care îl pusese la dispoziție.

Documentele publice consultate nu indică proprietarul Porsche-ului cu respectivul număr de înmatriculare, titularul unui eventual contract de leasing ori comodat și nici persoana sau entitatea care suporta costurile de utilizare. Până la clarificarea acestor date, formula probatorie rămâne una precisă. Micicoi conduce un SUV Porsche fotografiat în parcarea de lângă sediul Pro Office în timpul descinderii, dar nu are niciun autoturism înscris în declarațiile de avere disponibile și nu putem indica, pe moment, cine este proprietar și ce regim de folosință are.

În timp ce anchetatorii verificau locuința, mașinile și spațiile organizației, Cornelia Micicoi a oferit presei prima sa explicație. A recunoscut că fondase asociația și că o condusese o perioadă, dar s-a delimitat de administrarea tehnică a proiectului: „Asociația pe care am fondat-o eu (…) a derulat acel proiect. Nu știu mai multe. Ceva cu formare profesională…”.

Un material video realizat de Opinia Timișoarei:

Era o descriere surprinzător de vagă pentru proiectul derulat de organizația pe care o fondase și o condusese. Câteva ore mai târziu, reacția avea să devină mult mai precisă, cu titlul complet al proiectului, datele controalelor ministeriale și explicații despre cheltuielile considerate neeligibile.

Proiectul prezentat dimineața drept „ceva cu formare profesională” avea, în realitate, un nume exact, un cod MySMIS, un buget de aproape 3,75 milioane de lei și indicatori care puteau fi măsurați.

Proiectul de aproape 3,75 milioane de lei este doat una dintre multele activități

Proiectul descris de Cornelia Micicoi, în prima reacție după percheziții, drept „ceva cu formare profesională” avea o arhitectură precisă, un buget de milioane și obligații măsurabile. Denumirea sa completă era „Servicii de ocupare și integrare profesională pentru persoane în risc marginalizate din teritoriul GAL Freidorf”, fiind identificat prin codul POCU/717/5/1/152638 și codul MySMIS 152638.

Finanțarea provenea din Programul Operațional Capital Uman 2014–2020, Axa prioritară 5, destinată dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunității. Intervenția urmărea reducerea sărăciei și excluziunii sociale în comunitățile urbane marginalizate, cu o atenție specială pentru populația romă. Proiectul nu oferea simple cursuri fără o finalitate clară. El trebuia să conducă participanții de la identificarea nevoilor și consiliere până la calificare și, în cele din urmă, la obținerea unui loc de muncă.

Document: Proiectul MySMIS 152638 în lista cererilor aprobate de MIPE: solicitant Asociația Pro Office, buget total eligibil 3.769.403,73 lei.

Asociația Pro Office avea calitatea de lider al parteneriatului. TAPS Partner Cons SRL era partenerul privat. Beneficiarii urmau să fie recrutați dintre locuitorii teritoriului acoperit de Strategia de Dezvoltare Locală a GAL Freidorf, persoane aflate în risc de sărăcie ori excluziune socială și care îndeplineau condițiile stabilite prin ghidul programului.

Cifrele asumate erau suficient de clare pentru a nu lăsa loc interpretărilor. Un număr de 470 de persoane trebuiau să primească servicii de ocupare, consiliere și orientare profesională. Dintre acestea, 191 urmau să dobândească o calificare, iar 120 trebuiau să ajungă în piața muncii, inclusiv prin autoocupare, după încetarea calității de participant.

Proiectul avea și ținte distincte pentru populația romă. 30 de persoane de etnie romă trebuiau să obțină o calificare, 30 să beneficieze de serviciile de consiliere și orientare, iar cel puțin zece să fie angajate sau să desfășoare o activitate independentă.

Documentația publică descria un teritoriu cu probleme sociale reale. Într-una dintre zonele urbane marginalizate, 57% dintre locuitori ar fi absolvit cel mult opt clase, față de 12% la nivelul întregului teritoriu analizat. Accesul redus la educație, lipsa calificărilor, munca ocazională sau la negru, șomajul și infrastructura precară justificau o intervenție consistentă.

La începutul implementării, partenerul TAPS publica un buget total al proiectului de 3.769.403,73 lei. Din această sumă, 3.728.150,32 lei reprezentau finanțarea nerambursabilă, iar 41.253,41 lei contribuția proprie.

Pentru TAPS era prevăzut inițial un buget de 825.067,93 lei, dintre care 783.814,52 lei finanțare nerambursabilă și 41.253,41 lei contribuție proprie. Rezultă că, în forma publicată la lansare, întreaga contribuție privată a proiectului era atribuită partenerului comercial.

La final, cifrele arătau diferit.

Comunicatul publicat în decembrie 2023 consemna un buget total de 3.749.948,75 lei, cu 19.454,98 lei mai mic decât valoarea prezentată inițial. Finanțarea nerambursabilă ajungea la 3.723.167,88 lei, iar contribuția proprie scădea la aproximativ 26.781 de lei.

Centralizatorul oficial al proiectelor POCU din județul Timiș împarte finanțarea finală în 3.537.009,54 lei din fonduri europene, 186.158,34 lei din bugetul național și aproximativ 26.781 de lei contribuție proprie. Totalul rezultat este exact valoarea finală de 3.749.948,75 lei.

Reducerea bugetului nu reprezintă, prin ea însăși, o neregulă. Finanțările europene sunt modificate frecvent în perioada de implementare, prin realocări, diminuări, economii sau corectarea unor cheltuieli. În cazul proiectului Pro Office, centralizatorul menționează două acte adiționale, semnate la 21 septembrie și 25 octombrie 2023, în ultimele luni ale implementării.

Conținutul celor două acte adiționale nu apare însă în documentația publicată de beneficiar ori de partener. În lipsa lor, nu se poate stabili ce activități au fost modificate, cum a fost redistribuit bugetul între Pro Office și TAPS, de ce a scăzut contribuția proprie și dacă obligațiile celor doi parteneri au fost reconfigurate înainte de închiderea proiectului.

Mai există o neconcordanță. Materialele publicate atât la lansare, cât și la final indică o durată de 15 luni, dar fixează perioada de implementare între 3 august 2022 și 31 decembrie 2023. Intervalul calendaristic este de aproape 17 luni.

Este posibil ca durata inițială să fi fost prelungită printr-unul dintre cele două acte adiționale, fără ca mențiunea „15 luni” să fie actualizată în materialele de publicitate. Până la publicarea actelor, rămâne însă o discrepanță simplă și verificabilă. Proiectul este prezentat drept unul de 15 luni, în timp ce datele oficiale acoperă aproape 17.

La 31 decembrie 2023, centralizatorul oficial consemna plăți către beneficiari în valoare totală de 2.358.613,92 lei, din care 2.264.733,02 lei proveneau din fonduri europene și 93.880,90 lei din contribuția națională.

Aceasta nu poate fi considerată automat suma finală încasată pentru proiect. Cererile de rambursare depuse în ultimele luni puteau fi verificate și achitate după încheierea perioadei de implementare. Datele arată însă că, la momentul închiderii calendaristice, în evidența publică apăreau plăți reprezentând aproximativ 63% din valoarea totală a proiectului. Situația finală a rambursărilor nu a fost publicată odată cu comunicatul de încheiere.

Rolul TAPS era prezentat public ca fiind unul substanțial. Firma trebuia să desfășoare activități de formare profesională și coaching, să asigure personal specializat și să participe la atingerea indicatorilor de calificare și ocupare. Liderul Pro Office răspundea de ansamblul implementării și de celelalte servicii destinate grupului-țintă.

Dincolo de modificările bugetare și de durata prezentată neuniform, miza proiectului rămânea ușor de înțeles. Aproape 3,75 milioane de lei fuseseră mobilizate pentru ca 470 de persoane vulnerabile să primească sprijin, 191 să obțină o calificare și 120 să ajungă efectiv în piața muncii.

Acestea nu erau promisiuni de campanie și nici obiective generale imposibil de cuantificat. Erau indicatori contractuali care trebuiau documentați, raportați și verificați. Un proiect cu un asemenea buget nu se administra singur. Cineva îl reprezenta juridic, aproba echipa, semna documentele, controla raportările și răspundea pentru relația dintre lider, partener și autoritatea de management.

Cornelia Micicoi a insistat, în ziua perchezițiilor, că nu fusese managerul proiectului. Întrebarea care urmează nu este însă limitată la titulatura de manager. Ce rol avea, în realitate, reprezentanta Asociației Pro Office în proiectul de aproape 3,75 milioane de lei?

Ce rol avea Cornelia Micicoi

„Nu am fost manager de proiect.” Aceasta a fost una dintre primele precizări făcute de Cornelia-Elena Micicoi după descinderile din 12 iunie. Afirmația este confirmată de documentația publică identificată ulterior de Ecopolitica: managerul proiectului MySMIS 152638 era Ramona-Adela Dorosenco, indicată nominal atât ca persoană de contact a beneficiarului, cât și ca manager de proiect.

Delimitarea formulată de Micicoi este, prin urmare, corectă într-un sens strict. Ea nu ocupa funcția tehnică de manager. Documentele arată însă că rolul său nu se oprea la poziția unei fondatoare retrase din activitatea curentă și nici la aceea a unui simplu membru al asociației.

Lista publicată de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene la 29 iunie 2022 identifică Asociația Pro Office drept solicitantul proiectului MySMIS 152638. Organizația era liderul parteneriatului care urma să gestioneze o finanțare eligibilă inițială de 3.769.403,73 lei, în timp ce TAPS Partner Cons SRL avea calitatea de partener privat.

Cornelia Micicoi conducea asociația în timpul implementării. În declarația de interese completată la 15 iunie 2023, când proiectul se afla în desfășurare, ea se înscria ca membru al Asociației Pro Office și, separat, ca „membru-președinte” în organele sale de conducere. Documentul a fost depus pe propria răspundere, sub sancțiunea legii penale privind falsul în declarații.

Aceeași declarație arată că Micicoi își asuma public legătura cu activitatea contractuală a organizației. Asociația Pro Office figura cu acorduri încheiate cu Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, administrații locale, societăți publice și Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș”. Erau contracte rezervate unităților protejate, unele încheiate în 2022 pentru perioade de trei ani.

Relația cu asociația avea și o componentă financiară. În declarația de avere depusă ulterior, pentru ultimul an fiscal încheiat, Cornelia Micicoi a consemnat un venit salarial de 72.800 de lei primit de la Asociația Pro Office. Documentul nu precizează funcția ocupată în baza contractului de muncă, norma, perioada exactă lucrată ori sursa contabilă din care provenea venitul. Nu există, în acest moment, o dovadă publică potrivit căreia salariul ar fi fost suportat din bugetul proiectului european.

Apare, totuși, o diferență care necesită o explicație. În declarația de interese, valoarea beneficiilor aferente poziției de președinte este marcată cu o liniuță, în timp ce declarația de avere consemnează salariul de 72.800 de lei. Cele două mențiuni nu se exclud automat. Mandatul statutar de președinte putea fi neremunerat, iar salariul putea proveni dintr-un contract individual de muncă pentru o altă funcție.

Fără contractul de muncă și fișa postului, diferența nu poate fi calificată drept omisiune sau fals. Întrebarea rămâne însă legitimă. Pentru ce activitate era plătită Cornelia Micicoi de Asociația Pro Office și din ce venituri ale organizației provenea salariul?

Pro Office nu era un ONG cu existență formală și activitate sporadică. Raportul unității protejate pentru anul 2021, anterior lansării proiectului POCU, consemnează 94 de contracte și o valoare totală de aproximativ 1,55 milioane de lei fără TVA. Asociația declara activități de producție, personalizare, tipărire, ambalare, depozitare și furnizare de produse realizate prin mecanismul destinat integrării profesionale a persoanelor cu dizabilități.

În anul următor, activitatea declarată a crescut la 200 de contracte și peste 4,56 milioane de lei fără TVA. Pro Office avea personal, clienți instituționali și fluxuri comerciale importante înainte ca proiectul european de aproape 3,75 milioane de lei să intre în implementare.

Micicoi nu prezida, așadar, o asociație fără activitate, creată doar pentru atragerea unei finanțări. Conducea o organizație care opera deja contracte de ordinul milioanelor de lei și lucra cu instituții publice din mai multe județe. Poziția de președinte nu înseamnă însă că ea semna personal fiecare contract sau aproba fiecare operațiune. Un acord încheiat în septembrie 2021 cu municipiul Caransebeș prezintă Asociația Pro Office ca fiind reprezentată legal de Ovidiu Vrabete. Documentul privea furnizarea de produse prin mecanismul unității protejate și arată că organizația utiliza și alte persoane în relațiile sale contractuale.

Actul nu precizează dacă Ovidiu Vrabete era membru al conducerii, salariat, mandatar sau titularul unei împuterniciri speciale. Nu dovedește nici că acesta ar fi condus proiectul MySMIS 152638. Demonstrează doar că atribuțiile de reprezentare puteau fi distribuite și că activitatea organizației nu poate fi atribuită integral unei singure persoane.

Documentația achiziției pentru serviciile de mediere și plasare pe piața muncii aduce însă o informație nouă și mult mai concretă despre implicarea Corneliei Micicoi în proiect. Specificațiile tehnice publicate la 22 septembrie 2023 o identifică pe Ramona-Adela Doroșenco drept manager al proiectului și persoană de contact a Asociației Pro Office. Același document nominalizează comisia constituită pentru evaluarea ofertelor și enumeră patru persoane din structura beneficiarului: Cornelia-Elena Micicoi, prezentată drept președinta Asociației Pro Office, Ovidiu-Nicolae Vrabete, vicepreședinte, Miruna-Simona Vrabete și managerul de proiect Ramona-Adela Doroșenco.

Documentația nu individualizează suficient de clar cine urma să ocupe poziția de președinte al comisiei și cine avea calitatea de membru. Din acest motiv, Ecopolitica nu afirmă că Micicoi ar fi condus comisia. Actul permite însă o concluzie fără echivoc. Cornelia Micicoi fusese nominalizată între persoanele care urmau să evalueze ofertele depuse în procedura cu o valoare estimată de 650.000 de lei.

Achiziția avea ca obiect serviciile de mediere pentru 470 de persoane vulnerabile și plasarea în muncă a 120 dintre acestea. Contractul a fost atribuit ulterior Fundației Centrul de Afaceri și Meserii Eurotraining pentru 644.410 lei. Nu avem încă raportul procedurii, grilele individuale de punctaj ori procesele-verbale ale ședințelor. În lipsa lor, nu putem afirma că Micicoi a participat efectiv la fiecare etapă a evaluării, că a acordat un anumit punctaj sau că a semnat decizia de atribuire. Putem afirma că documentația achiziției o includea oficial în comisia desemnată de asociație.

Această constatare modifică substanțial imaginea rolului său. Micicoi nu era managerul tehnic, dar nici nu apărea numai în vârful formal al organizației. Cel puțin într-una dintre cele mai importante achiziții ale proiectului, ea fusese introdusă direct în mecanismul de evaluare a ofertelor.

Distincția dintre funcții trebuie păstrată. Ramona-Adela Doroșenco administra proiectul. Cornelia Micicoi conducea beneficiarul și era nominalizată în comisia unei proceduri de sute de mii de lei. Ovidiu-Nicolae Vrabete apărea ca vicepreședinte al asociației și membru al aceleiași structuri de evaluare. Fiecare poziție avea atribuții diferite, care trebuie stabilite din documentele semnate, nu din presupuneri.

Rămân necunoscute public persoana care a semnat contractul de finanțare, titularii drepturilor bancare, utilizatorii care validau documentele în MySMIS, semnatarii celor două acte adiționale și cei care au autorizat cererile de rambursare. Nu știm nici cine a semnat contractul final cu Eurotraining și nici dacă toți cei nominalizați în comisie au participat efectiv la evaluare.

Aceste limite nu anulează ceea ce este deja demonstrat. Cornelia Micicoi era fondatoarea, președinta și salariata Asociației Pro Office în perioada în care organizația conducea proiectul european. Își declara poziția de conducere, veniturile primite de la asociație și contractele acesteia cu instituțiile publice. În septembrie 2023, documentația proiectului o nominaliza și în comisia care urma să evalueze ofertele pentru o achiziție estimată la 650.000 de lei.

Formula „nu am fost manager de proiect” rămâne corectă, dar descrie numai funcția pe care Micicoi nu o avea. Documentele arată și pozițiile pe care le deținea: președintă a beneficiarului, salariată a organizației și persoană nominalizată în evaluarea uneia dintre cele mai mari achiziții ale proiectului.

Parteneriatul avea însă și un al doilea pilon. TAPS Partner Cons SRL primise inițial peste 825.000 de lei pentru activități de formare profesională și coaching. În anii implementării, firma raporta un număr mediu de un singur salariat.

Un salariat în bilanț, 825.000 de lei în proiect

Al doilea pilon al proiectului condus de Asociația Pro Office era TAPS Partner Cons SRL, o societate comercială din Timișoara căreia îi reveneau activitățile de formare profesională și coaching. În arhitectura financiară publicată la începutul implementării, partenerului privat îi fusese rezervat un buget de 825.067,93 lei, dintre care 783.814,52 lei reprezentau finanțare nerambursabilă, iar 41.253,41 lei contribuție proprie.

Raportată la dimensiunea firmei, alocarea era considerabilă. TAPS fusese înființată în februarie 2016, cu un capital social de 200 de lei, având-o ca asociat unic și administrator pe Daiana Mirela Buzatu. În cei doi ani anteriori proiectului, 2020 și 2021, societatea raportase zero salariați. În 2022, anul în care a început implementarea finanțării europene, bilanțul consemna un număr mediu de un salariat. Situația s-a repetat în 2023, anul închiderii proiectului.

Formularea contabilă trebuie înțeleasă corect. Un număr mediu anual de un salariat nu demonstrează că o singură persoană a executat toate activitățile asumate de firmă. TAPS putea lucra legal cu formatori autorizați, experți angajați temporar, colaboratori remunerați prin alte tipuri de contracte sau personal plătit exclusiv pe durata unor activități. Bilanțurile nu permit identificarea acestor persoane și nici nu arată cine era salariatul raportat.

Cifrele ridică însă o întrebare legitimă privind capacitatea operațională pe baza căreia firma a intrat într-un parteneriat de peste 825.000 de lei. În 2022, TAPS declara o cifră de afaceri de 30.700 de lei, venituri totale de 67.726 de lei și un profit net de aproximativ 16.770 de lei. Datoriile se ridicau la 30.979 de lei. Bugetul publicat pentru participarea firmei la proiect era de peste 12 ori mai mare decât toate veniturile sale din acel an.

În 2023, situația financiară s-a schimbat vizibil. Cifra de afaceri a urcat la 143.400 de lei, de aproape 4,7 ori peste nivelul anului precedent. Veniturile totale au ajuns la 437.323 de lei, de peste șase ori mai mari decât în 2022, iar profitul net s-a apropiat de 32.150 de lei. Datoriile au crescut la 103.945 de lei. Firma continua să raporteze un singur salariat mediu.

Creșterea veniturilor coincide cu perioada principală de implementare a proiectului, dar bilanțul nu arată sursa fiecărei încasări. Nu se poate afirma că întreaga evoluție financiară a provenit din fondurile europene și nici că TAPS a încasat integral bugetul inițial de 825.067,93 lei.

Cele două acte adiționale încheiate în ultimele luni ale proiectului ar fi putut modifica distribuția financiară dintre parteneri. Contribuția proprie totală a proiectului a scăzut, între lansare și finalizare, de la 41.253,41 lei la 26.780,85 lei. Cum suma inițială de 41.253,41 lei era prezentată integral în dreptul TAPS, apare posibilitatea ca bugetul partenerului să fi fost diminuat ori redistribuit. Forma finală a acordului de parteneriat și anexele financiare nu sunt publice.

Din acest motiv, suma de 825.067,93 lei trebuie descrisă drept bugetul inițial publicat al partenerului, nu drept suma încasată efectiv.

Trei grupe, 1.080 de ore de curs

TAPS nu avea un rol decorativ. Pagina proprie de prezentare a proiectului îi atribuia activități de formare profesională și coaching, precum și contribuția la indicatorii privind calificarea și integrarea pe piața muncii.

La final, societatea a raportat organizarea a trei grupe pentru calificarea „Lucrător comercial”, fiecare program având o durată de 360 de ore. În total, rezultă 1.080 de ore de formare. La cursuri ar fi participat 84 de persoane, dintre care 73 ar fi obținut certificatul de calificare.

TAPS a mai declarat că 145 de persoane din grupul-țintă au beneficiat de activități de coaching, cu cinci mai multe decât ținta de 140 publicată la începutul proiectului.

Societatea figura în registrul oficial al furnizorilor de formare profesională autorizați pentru programul „Lucrător comercial”. Autorizarea era valabilă în evidența publică disponibilă la 31 decembrie 2022. Prin urmare, nu există temei pentru a sugera că firma ar fi organizat cursul fără a avea calitatea de furnizor autorizat.

Autorizația răspunde însă numai întrebării dacă TAPS avea dreptul să organizeze programul. Nu arată cine a predat efectiv cele 1.080 de ore, cine a examinat cursanții și cum au fost documentate activitățile.

Nu au fost publicate numele formatorilor, contractele acestora, CV-urile, pontajele, orarele celor trei grupe, registrele de prezență, cataloagele de examen sau seriile certificatelor acordate. Aceste documente ar permite verificarea simplă a celor 84 de participanți și a celor 73 de absolvenți declarați.

Un curs autorizat lasă urme administrative clare: contracte de formare, liste de prezență, planificări, cataloage, procese-verbale de examinare și certificate. Datele personale pot fi anonimizate, fără ca rezultatele numerice să rămână ascunse.

Coaching pentru 145 de persoane, fără livrabile publice

Activitatea de coaching este și mai dificil de verificat din exterior. TAPS afirmă că 145 de persoane au beneficiat de acest serviciu, dar materialele publicate nu precizează numărul ședințelor, durata intervențiilor, metodologia folosită sau experții care le-au susținut.

Nu sunt disponibile fișele individuale de coaching, rapoartele de activitate, pontajele experților, documentele semnate de participanți ori procesele-verbale prin care Asociația Pro Office a recepționat serviciile.

Această lipsă de transparență nu demonstrează că activitățile nu au avut loc. Arată doar că rezultatul revendicat de partener nu poate fi verificat pe baza documentelor publicate de beneficiar și de firmă.

Diferența este importantă. Formarea profesională produce certificate și cataloage. Coachingul produce, în principal, fișe, rapoarte și livrabile interne. Fără aceste documente, cifra de 145 rămâne o afirmație a partenerului, nu un rezultat pe care publicul îl poate reconstitui independent.

Ce trebuia să facă TAPS și ce a raportat la final

În prezentarea inițială a proiectului, partenerului îi erau asociate rezultate mai ample decât cele descrise în comunicatul final. Materialele menționau 191 de persoane calificate, 120 de persoane angajate sau autoocupate, 191 de pachete de materiale și 140 de beneficiari ai coachingului.

La închiderea proiectului, TAPS și-a atribuit explicit numai cursul de lucrător comercial și coachingul. Celelalte programe de formare au fost prezentate de liderul Pro Office ca rezultate ale ansamblului proiectului.

Această diferență poate avea o explicație contractuală. Responsabilitățile puteau fi împărțite între lider, partener și furnizori sau puteau fi modificate prin cele două acte adiționale din septembrie și octombrie 2023. Documentele publicate nu permit însă reconstituirea traseului.

Nu știm dacă sarcinile inițiale ale TAPS au fost reduse, dacă o parte dintre activități au fost transferate liderului de parteneriat sau dacă prezentarea inițială descria indicatorii întregului proiect, nu obligațiile exclusive ale societății.

Acordul de parteneriat ar trebui să lămurească exact ce rezultate reveneau TAPS, ce personal trebuia asigurat, cum era calculat bugetul și cine răspundea în cazul neîndeplinirii indicatorilor. Acest acord nu a fost făcut public.

Cum a fost selectat partenerul cu zero salariați?

O întrebare distinctă privește momentul anterior finanțării. Cum a fost aleasă TAPS Partner Cons pentru acest proiect?

Documentele disponibile nu arată procedura prin care Asociația Pro Office a selectat partenerul privat, criteriile aplicate, experiența prezentată, echipa propusă ori capacitatea financiară și operațională evaluată. Nu știm dacă au existat și alți candidați și nici cine a aprobat parteneriatul.

La momentul în care proiectul era pregătit, TAPS venea după doi ani în care raportase zero salariați. În primul an de implementare avea o cifră de afaceri de 30.700 de lei și un număr mediu de un salariat. Cu toate acestea, proiectul îi rezerva inițial peste 825.000 de lei și activități destinate unor sute de persoane.

Această disproporție nu dovedește că societatea era incapabilă să execute contractul. Capacitatea putea fi susținută de experți externi, experiență anterioară, autorizații, baze materiale și angajamente de personal asumate prin cererea de finanțare.

Tocmai aceste probe lipsesc din spațiul public. Pentru verificarea completă sunt necesare documentele de selecție a partenerului, acordul Pro Office–TAPS, bugetul final, lista experților, contractele și pontajele, documentele celor trei grupe, fișele de coaching, procesele-verbale de recepție și situația sumelor rambursate efectiv.

Până la publicarea lor, datele permit o concluzie strictă. TAPS Partner Cons era autorizată să organizeze cursul de lucrător comercial și declară că a furnizat 1.080 de ore de formare, a certificat 73 de persoane și a oferit coaching pentru 145 de beneficiari. În același timp, firma raporta zero salariați înaintea proiectului și un singur salariat mediu pe toată durata implementării.

Bugetul inițial de peste 825.000 de lei, echipa reală care a executat activitățile și suma încasată efectiv nu pot fi reconstituite din documentele făcute publice. După partenerul cu un singur salariat raportat, proiectul avea să intre în ultima sa etapă cu o achiziție și mai mare: un contract de 644.410 lei pentru medierea a 470 de persoane și angajarea a 120 dintre ele.

Contractul de 644.410 de lei. 120 de angajări în 83 de zile și o sută de beneficiari lipsă din grafic

Proiectul se apropia deja de final când Asociația Pro Office a scos la licitație una dintre cele mai importante componente ale sale: serviciile de mediere și plasare pe piața muncii pentru persoanele vulnerabile din teritoriul GAL Freidorf. Anunțul a fost publicat la 22 septembrie 2023. Ofertele puteau fi depuse până la 3 octombrie, ora 12.00, fizic, prin poștă sau curier, la sediul Asociației Pro Office de pe Splaiul Tudor Vladimirescu nr. 19A. Șase zile mai târziu, la 9 octombrie, procedura era închisă, iar contractul fusese atribuit Fundației Centrul de Afaceri și Meserii Eurotraining.

Valoarea estimată de beneficiar era de 650.000 de lei fără TVA. Oferta câștigătoare s-a ridicat la 644.410 lei, cu numai 5.590 de lei sub plafon. Contractul a consumat astfel 99,14% din suma pusă la dispoziție, iar economia obținută prin procedura competitivă a fost de aproximativ 0,86%.

Apropierea de valoarea maximă nu dovedește singură că prețul a fost umflat ori că procedura a fost formală. Documentația arată însă că prețul conta foarte puțin în clasamentul final. Din cele 100 de puncte posibile, numai zece reveneau componentei financiare. Metodologia de prestare valora 40 de puncte, identificarea și gestionarea riscurilor 20, personalul propus 15, iar planul de implementare alte 15 puncte.

Într-o asemenea procedură, diferența se putea face aproape integral prin evaluarea tehnică. Tocmai de aceea ar trebui să fie publice raportul procedurii, ofertele depuse, punctajele acordate de fiecare evaluator și motivarea lor. Din documentele accesibile nu rezultă câți operatori au participat, dacă au existat oferte respinse și cum a obținut Eurotraining punctajul câștigător.

Achiziția este importantă și pentru rolul Corneliei Micicoi. Specificațiile o includ în comisia de evaluare alături de Ovidiu-Nicolae Vrabete, prezentat drept vicepreședinte al asociației, Miruna-Simona Vrabete și Ramona-Adela Doroșenco, managerul proiectului.

Documentația nu precizează suficient de limpede cine ocupa poziția de președinte al comisiei și cine avea calitatea de simplu membru. Nu avem nici grilele semnate, pentru a putea spune dacă toate persoanele nominalizate au participat efectiv la punctarea ofertei. Actul dovedește însă că Micicoi, deși nu era managerul proiectului, fusese introdusă direct în mecanismul de evaluare a unei achiziții estimate la 650.000 de lei.

Un contract ce trebuia să aibă și rezultate, nu doar unul de consiliere

Pentru cei 644.410 lei, Eurotraining nu trebuia să furnizeze numai informații generale despre piața muncii. Caietul de sarcini stabilea obligații numerice și rezultate care puteau fi verificate.

Furnizorul trebuia să asigure servicii de mediere pentru toate cele 470 de persoane din grupul-țintă și să obțină angajarea a 120 dintre ele, inclusiv a cel puțin zece persoane de etnie romă. Locurile de muncă trebuiau să fie de patru sau opt ore pe zi, pe perioade cuprinse între șase și 12 luni ori pe durată nedeterminată.

Obligația nu se încheia odată cu semnarea contractului individual de muncă. Dacă un beneficiar renunța sau își pierdea postul, prestatorul trebuia să îl înlocuiască, astfel încât indicatorul celor 120 de persoane ocupate să fie menținut până la 30 iunie 2024, în perioada de sustenabilitate a proiectului.

Documentația cerea minimum patru experți și două persoane de suport, toate pozițiile urmând să fie ocupate de persoane distincte. Activitatea trebuia desfășurată fizic în Timișoara, în cel puțin patru săli, la care se adăugau un secretariat și un birou adiacent. Subcontractarea serviciilor era interzisă.

Fundația Eurotraining nu era un furnizor improvizat pentru această procedură. Organizația fusese înființată în 2006, figura ca furnizor acreditat pentru servicii de informare, consiliere și mediere a muncii și raporta, în 2023, opt salariați și venituri de peste 2,3 milioane de lei. Avea, cel puțin la nivelul datelor publice, experiență și suficient personal pentru cerința minimă prevăzută în documentație.

Întrebarea nu privește existența juridică sau acreditarea furnizorului. Miza este dacă activitățile asumate au fost executate în integralitatea lor, în termenul disponibil și cu rezultatele care justificau plata contractului.

Trei luni care se încheiau după mai puțin de trei luni

Contractul era prezentat ca având o durată de trei luni. Data atribuirii este însă 9 octombrie 2023, iar proiectul se încheia la 31 decembrie. Între aceste două repere sunt aproximativ 83 de zile. Eurotraining avea la dispoziție mai puțin de trei luni calendaristice complete pentru a media sute de persoane, pentru a identifica angajatori, pentru a pregăti beneficiarii, pentru a obține contractele de muncă și pentru a documenta fiecare rezultat.

Graficul era extrem de ambițios. În prima lună trebuiau mediate cel puțin 200 de persoane și angajate 50. În luna a doua trebuiau adăugate 100 de persoane mediate și alte 50 angajate. Ultima etapă presupunea încă 70 de persoane mediate și 20 angajate.

Rezultatul final privind ocuparea era exact cel prevăzut de proiect: 120 de persoane. În cazul medierii apare însă o diferență imposibil de ignorat.

Unde sunt celelalte o sută de persoane?

Obiectul achiziției este formulat repetat și fără echivoc: servicii de mediere pentru 470 de persoane și plasarea în muncă a 120 dintre acestea. Formularul financiar separa, de asemenea, serviciile destinate celor 470 de beneficiari de componenta privind cele 120 de angajări.

Graficul care permitea facturarea însumează însă numai 370 de persoane mediate. 200 în prima lună, 100 în luna a doua și 70 în luna a treia. Lipsesc o sută de persoane.

Documentația publică nu explică dacă acestea fuseseră deja mediate prin activități anterioare, dacă urmau să fie preluate în afara tranșelor de plată sau dacă diferența provine dintr-o eroare de redactare. Nu apare nici o clarificare publicată ulterior și nici o versiune corectată a specificațiilor.

Într-un contract de 644.410 lei, diferența dintre 470 de beneficiari prevăzuți în obiectul achiziției și 370 înscriși în calendarul de facturare nu poate fi tratată ca o greșeală lipsită de efect. Trebuie explicat dacă plata putea fi obținută după medierea a 370 de persoane sau dacă furnizorul era obligat, indiferent de pragurile lunare, să prezinte documente pentru toate cele 470.

Costul mediu brut al contractului, raportat la întregul grup de 470 de persoane, era de aproximativ 1.371 de lei pentru fiecare beneficiar. Raportat exclusiv la cele 120 de angajări asumate, suma ajungea la aproape 5.370 de lei pentru fiecare persoană plasată în muncă. Aceste calcule nu reprezintă tarifele contractuale, deoarece oferta financiară completată de Eurotraining nu este publică. Ele arată însă dimensiunea financiară a rezultatului așteptat.

Plata depindea de dovezi și de validarea serviciilor

Specificațiile arată că simpla semnare a contractului nu obliga automat Asociația Pro Office să achite integral cei 644.410 lei. Furnizorul putea factura serviciile efectiv prestate, iar documentele trebuiau verificate și validate.

Pentru mediere erau necesare dosare individuale, planuri și dovezi ale activităților desfășurate. Pentru persoanele încadrate în muncă trebuiau prezentate contractele și actele care demonstrau ocuparea locurilor de muncă în condițiile stabilite.

Plata către Eurotraining era legată și de fluxul finanțării europene. Asociația urma să achite facturile după primirea banilor de la autoritatea de management și după validarea serviciilor de către organismul intermediar. Dacă graficul nu era respectat, documentația prevedea inclusiv posibilitatea rezilierii contractului și imputarea costurilor către prestator.

Din acest motiv, valoarea de 644.410 lei reprezintă valoarea atribuită a contractului, nu dovada că întreaga sumă a fost facturată, acceptată drept eligibilă și rambursată.

Pentru a stabili suma efectiv plătită sunt necesare facturile Eurotraining, procesele-verbale de recepție, ordinele de plată, cererea de rambursare în care au fost incluse cheltuielile și decizia organismului intermediar.

Contractul promitea 120 de angajări. GAL-ul a primit în raport doar 85

Documentele strategiei GAL Freidorf indică, la nivelul rezultatului publicat, numai 85 de persoane angajate dintre cele 120 asumate. Diferența va fi analizată separat, împreună cu modul în care au fost raportați și validați indicatorii proiectului.

În cazul contractului Eurotraining, comparația nu poate fi făcută mecanic. Nu știm încă dacă toate cele 120 de angajări reprezentau obligația exclusivă a fundației, dacă indicatorul putea fi completat și prin activitățile beneficiarului sau ale partenerului și câte dintre cele 85 de persoane raportate provin din prestația Eurotraining.

Caietul de sarcini atribuie însă furnizorului un rezultat explicit de 120 de persoane ocupate. Dacă proiectul a închis oficial numai 85 de angajări, trebuie clarificat câte a raportat Eurotraining, câte au fost recepționate de Pro Office, câte au fost acceptate de MIPE și ce parte din contract a mai fost plătită.

Documentele decisive nu sunt publice. Oferta tehnică și financiară a câștigătorului, lista experților, raportul procedurii, punctajele comisiei, contractul semnat, rapoartele de activitate, dosarele beneficiarilor, facturile și validările financiare.

Până la apariția lor, concluzia trebuie păstrată în limitele probelor. Pro Office a atribuit, în ultimele 83 de zile ale proiectului, un contract de 644.410 lei pentru medierea a 470 de persoane și angajarea a 120. Oferta câștigătoare a fost cu doar 0,86% sub valoarea estimată, Cornelia Micicoi fusese nominalizată în comisia de evaluare, iar calendarul de facturare cuprinde numai 370 dintre cei 470 de beneficiari prevăzuți în obiectul achiziției.

O sută de persoane dispar între obligația generală și graficul de plată. Iar contractul promitea 120 de angajări într-un proiect care avea să raporteze numai 85.

120 de angajări promise, 85 raportate

Proiectul de aproape 3,75 milioane de lei nu fusese construit numai pentru organizarea unor cursuri, distribuirea unor certificate și bifarea unor ședințe de consiliere. Rezultatul care trebuia să dea sens întregii finanțări era intrarea efectivă pe piața muncii a persoanelor din comunitățile marginalizate ale teritoriului GAL Freidorf.

Ținta asumată era precisă. Așa cum am mai scris, 120 dintre cei 470 de participanți trebuiau să aibă un loc de muncă ori să desfășoare o activitate independentă la încetarea calității de participant. Cel puțin zece dintre persoanele ocupate trebuiau să fie de etnie romă.

Cifra apare în prezentarea inițială a proiectului, în obiectivele specifice, în documentele de promovare și în comunicatul de finalizare publicat la 29 decembrie 2023. Ea a fost introdusă și în achiziția de 644.410 lei atribuită Fundației Centrul de Afaceri și Meserii Eurotraining, căreia i s-a cerut să asigure medierea pentru 470 de persoane și ocuparea a 120 dintre ele.

La închiderea Strategiei de Dezvoltare Locală 2018–2023, GAL Freidorf a publicat însă un rezultat diferit. În pagina dedicată proiectelor finanțate, la poziția Asociației Pro Office, GAL a consemnat drept indicator realizat numai 85 de persoane care aveau un loc de muncă ori desfășurau o activitate independentă la încetarea calității de participant. Dintre acestea, 16 erau persoane de etnie romă. Proiectul este prezentat de GAL drept finalizat.

Rezultatul reprezintă 70,8% din ținta de 120. Au rămas neatinse 35 de ocupări, adică 29,2% din indicatorul promis.

Diferența nu poate fi explicată printr-o nereușită generală a proiectului. Celelalte cifre publicate de GAL arată că Pro Office a depășit doi dintre indicatorii cantitativi importanți. În locul celor 191 de persoane care trebuiau să obțină o calificare, GAL a raportat 203. În locul celor 470 de persoane care trebuiau să beneficieze de servicii integrate, au fost raportate 473.

Și componenta referitoare la populația romă a depășit pragul minim în cazul ocupării, fiind 16 persoane raportate, față de minimum zece asumate.

Proiectul a reușit, așadar, să recruteze beneficiari, să furnizeze servicii și să producă mai multe certificate decât promisese. A rămas însă semnificativ sub țintă exact la indicatorul care trebuia să transforme formarea profesională într-un rezultat economic concret: găsirea unui loc de muncă sau începerea unei activități independente.

Cifra pe care comunicatul de finalizare nu a mai publicat-o

Comunicarea publică de la sfârșitul proiectului este relevantă și prin ceea ce nu spune. În materialul publicat la 29 decembrie 2023, TAPS Partner Cons a reluat obiectivul celor 120 de persoane integrate pe piața muncii. În secțiunea dedicată rezultatelor, partenerul a prezentat însă numai activitățile pe care și le atribuia direct. Matematic, trei grupe de calificare pentru lucrător comercial, 84 de participanți, 73 de persoane certificate și 145 de beneficiari ai activităților de coaching.

Numărul persoanelor efectiv angajate sau autoocupate nu apare. Nu există suficiente date pentru a susține că rezultatul a fost ascuns intenționat. Comunicarea finală a partenerului putea urmări numai activitățile proprii de formare și coaching. Rămâne însă constatarea factuală. Ținta de 120 este repetată, iar rezultatul de 85 apare abia în bilanțul publicat de GAL Freidorf.

Comunicatul de finalizare publicat de Asociația Pro Office la 29 decembrie 2023 repetă obiectivul celor 120 de persoane integrate pe piața muncii, dar nu spune câte au fost efectiv angajate sau autoocupate. Beneficiarul publică în detaliu rezultatele cursurilor — 203 persoane certificate — și afirmă că toate cele 470 de persoane din grupul-țintă au primit servicii de mediere și plasare. Rezultatul indicatorului de ocupare lipsește. El apare ulterior în bilanțul GAL Freidorf: 85 de persoane, cu 35 sub ținta comunicată chiar la închiderea proiectului.

Contractul Eurotraining cerea exact 120

Discrepanța devine și mai importantă prin raportare la contractul de mediere și plasare pe piața muncii. Caietul de sarcini pregătit de Asociația Pro Office nu prezenta cele 120 de ocupări drept o aspirație generală. Furnizorul trebuia să obțină contracte de muncă de patru sau opt ore pe zi, încheiate pe perioade de minimum șase ori 12 luni sau pe durată nedeterminată. Dacă un beneficiar pierdea locul de muncă, prestatorul trebuia să îl înlocuiască, pentru ca indicatorul să fie menținut până la 30 iunie 2024.

Graficul contractului împărțea rezultatul în trei etape: 50 de persoane ocupate în prima lună, încă 50 în a doua și 20 în etapa finală. Totalul era exact 120. La sfârșitul strategiei, GAL a raportat 85.

Nu știm, din documentele publice, dacă toate cele 85 de persoane provin din activitatea Eurotraining, dacă o parte au fost integrate prin activități ale Pro Office sau ale TAPS și nici dacă furnizorul a raportat intern un număr mai mare, respins ulterior la verificare. Nu avem raportul final al Eurotraining, procesul-verbal de recepție a serviciilor, facturile, cererile de rambursare ori tabelul anonimizat al persoanelor ocupate. Din acest motiv, nu se poate afirma că fundația a fost plătită integral pentru numai 85 de angajări. Se poate afirma însă că obligația publicată în documentația achiziției era de 120, iar rezultatul publicat ulterior de GAL a fost 85.

Au rămas 35 de persoane și o întrebare financiară

Nerealizarea unui indicator într-un proiect european nu înseamnă automat fraudă. Ea poate conduce, în funcție de contract, de cauze și de modul în care a fost acceptată de autoritatea de management, la reducerea finanțării, declararea unor cheltuieli neeligibile, corecții, recuperarea unor sume sau acceptarea parțială a rezultatului.

Pentru proiectul Pro Office, consecința financiară a diferenței dintre 120 și 85 nu este publică. Nu știm dacă indicatorul a fost modificat prin unul dintre cele două acte adiționale din 2023. Comunicarea finală continuă însă să indice ținta de 120, ceea ce sugerează că aceasta era încă prezentată drept obiectiv la închiderea proiectului.

Nu știm nici dacă cele 35 de ocupări lipsă au fost recuperate în perioada de sustenabilitate, după 31 decembrie 2023. Indicatorul publicat de GAL este formulat la încetarea calității de participant, iar pagina nu prezintă o actualizare ulterioară care să ridice totalul la 120.

La fel de neclar este cât din contractul Eurotraining a fost plătit. Valoarea de 644.410 lei reprezintă suma atribuită, nu dovada că ea a fost facturată, recepționată și rambursată integral. Contractul lega plata de activitățile efectiv prestate și de documentele justificative acceptate.

Dacă rezultatul final a rămas la 85, trebuie stabilit ce a recepționat Asociația Pro Office, ce a facturat Eurotraining și ce a acceptat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene la plată.

Un bilanț care combină date inițiale și rezultate finale

Pagina GAL Freidorf trebuie citită și cu o precauție. Pentru proiectul Pro Office, GAL publică valoarea inițială a fișei, de 3.769.403,72 lei. Documentele de finalizare indică însă un buget redus la 3.749.948,75 lei. Pagina combină astfel valoarea inițială a proiectului cu indicatorii prezentați drept realizați la final.

Această diferență nu anulează rezultatul de 85, dar arată că pagina GAL nu este un raport financiar complet și nici un proces-verbal de control al MIPE. Este bilanțul public al organismului care a gestionat strategia locală și a urmărit proiectele selectate în cadrul acesteia.

Pentru a afla statutul exact al celor 85 sunt necesare raportul tehnic final, raportul verificării la fața locului din 21 august 2024 și raportul ex-post din 19 mai 2025, invocate chiar de Cornelia Micicoi în apărarea sa publică. Fosta prefectă a susținut că aceste verificări confirmă respectarea cerințelor proiectului. Documentele nu au fost însă publicate, iar afirmația nu poate fi confruntată cu deficitul de 35 de persoane consemnat de GAL.

Cursurile au depășit ținta. Angajările au rămas în urmă

Cifrele rezumă fără echivoc rezultatul public. Proiectul a promis calificarea a 191 de persoane și a raportat 203. A promis servicii integrate pentru 470 și a raportat 473. A promis ocuparea a 120 și a raportat 85.

Indicatorii privind accesul în proiect și obținerea unor certificate au fost atinși sau depășiți. Indicatorul care măsura ieșirea din proiect cu un loc de muncă a rămas cu aproape o treime sub țintă.

În spatele diferenței se află 35 de persoane pentru care finanțarea nu a produs rezultatul promis publicului. În spatele lor se află și o întrebare referitoare la bani. Ce parte din cheltuielile proiectului și din contractul de 644.410 lei a fost acceptată după raportarea acestui rezultat?

Răspunsul nu se află în comunicatul de finalizare și nici în bilanțul GAL. El apare, cel puțin parțial, într-un document emis de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, care consemnează un debit, termenul în care trebuia restituit și momentul în care banii au ajuns efectiv în cont.

Documentul MIPE. Debit neachitat la termen, recuperat după 157 de zile

În prima reacție publicată după descinderile din 12 iunie, Cornelia-Elena Micicoi a încercat să reducă problemele constatate în proiect la un incident financiar minor și deja închis.

„Singura problemă constatată pe parcursul implementării proiectului a fost o măsură de restituire a unei sume considerate ca fiind alocată unor cheltuieli neeligibile prin proiect, suma fiind restituită în termenul legal stabilit”, a scris aceasta pe Facebook.

Prima parte a afirmației nu poate fi verificată integral fără rapoartele de control invocate de fosta prefectă. A doua este contrazisă direct de un document oficial al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene. MIPE a emis, la 8 mai 2026, o „Decizie de stabilire a dobânzii datorate” privind proiectul POCU/717/5/1/152638, cu titlul „Servicii de ocupare și integrare profesională pentru persoane în risc marginalizate din teritoriul GAL Freidorf”. În document, Asociația Pro Office este identificată simultan drept beneficiar și debitor.

Ministerul precizează încă de pe prima pagină motivul emiterii actului: calcularea dobânzii datorate pentru „neachitarea la termen a obligațiilor stabilite” prin titlul de creanță. Formularea nu lasă loc unei interpretări potrivit căreia suma ar fi fost restituită în termen.

Un debit de 1.443 de lei

Debitul principal era de 1.443 de lei și provenea dintr-o „Decizie de recuperare a sumelor nejustificate” aferentă cererii de plată nr. G2024-55032 din 18 septembrie 2024.

Documentul privind dobânda nu descrie cheltuiala care a generat creanța. Nu precizează dacă suma reprezenta un salariu, un serviciu, o achiziție, o plată către un expert sau o altă categorie de cost introdusă în cererea de plată. Actul inițial de recuperare, care ar trebui să conțină explicația, nu a fost publicat împreună cu decizia de dobândă.

Din acest motiv, Ecopolitica nu poate susține că debitul avea legătură cu TAPS Partner Cons, cu Fundația Eurotraining, cu vreunul dintre cursuri ori cu indicatorul celor 120 de persoane care trebuiau integrate în muncă.

Putem însă stabili fără echivoc cronologia recuperării.

MIPE consemnează că titlul de creanță a devenit executoriu la 8 noiembrie 2024. Asociația Pro Office a achitat integral debitul abia la 14 aprilie 2025. Între cele două date au trecut exact 157 de zile. Acesta este intervalul pentru care ministerul a calculat dobânda.

Așadar, cei 157 de zile nu reprezintă o estimare făcută de presă și nici o diferență calculată de Ecopolitica pornind de la date incomplete. Numărul apare expres în actul emis de MIPE.

43,41 lei dobândă pentru plata întârziată

Pentru intervalul de 157 de zile, ministerul a aplicat o dobândă anuală de 7%. Creanța bugetară rezultată a fost de 43,41 lei, împărțită între bugetul Uniunii Europene, cu 41,24 lei, și bugetul național aferent fondurilor europene, cu 2,17 lei.

Suma este redusă. Nu cei 43 de lei reprezintă miza investigației și nici debitul principal de 1.443 de lei nu justifică singur concluzii spectaculoase despre întregul proiect de aproape 3,75 milioane de lei.

Miza este caracterul verificabil al primei apărări publice formulate de persoana care condusese beneficiarul finanțării.

Micicoi a afirmat că banii au fost restituiți în termenul legal. MIPE afirmă că obligația nu a fost achitată la termen, că debitul a rămas nerecuperat timp de 157 de zile după ce titlul devenise executoriu și că această întârziere a generat dobândă.

Cele două versiuni nu pot fi adevărate simultan.

Plata principalului nu a închis obligațiile

Decizia mai arată că achitarea debitului principal la 14 aprilie 2025 nu a închis complet situația financiară. Plata întârziată a generat o creanță distinctă, reprezentată de dobândă.

Actul din 8 mai 2026 stabilește pentru această nouă creanță un termen de plată de 30 de zile de la comunicare. În cazul neachitării, decizia constituie titlu executoriu și poate fi pusă în executare conform OUG nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene.

Documentul a fost întocmit la mai mult de un an după recuperarea debitului principal. El demonstrează că efectele administrative ale plății întârziate continuau încă în 2026, cu puțin timp înainte ca ancheta Parchetului European să devină publică.

Nu există însă, în actul analizat, nicio mențiune că debitul ori dobânda ar constitui obiectul anchetei EPPO. Cele două planuri nu trebuie confundate. Decizia MIPE demonstrează o întârziere la restituirea unei creanțe și contrazice o afirmație publică; nu dovedește, prin ea însăși, comiterea unei infracțiuni.

„Singura problemă” nu poate fi verificată fără rapoarte

Cornelia Micicoi a mai susținut că implementarea proiectului fusese verificată de MIPE și că atât raportul misiunii de verificare la fața locului din 21 august 2024, cât și raportul verificării ex-post din 19 mai 2025 ar confirma respectarea cerințelor asumate prin cererea de finanțare.

Aceste rapoarte nu au fost publicate. Nu știm ce au verificat concret anchetatorii, ce eșantioane de cheltuieli au analizat, ce observații au formulat, ce măsuri au dispus și dacă au examinat indicatorul de ocupare rămas la 85 de persoane din cele 120 asumate.

Nici afirmația că debitul de 1.443 de lei ar fi fost „singura problemă” nu poate fi confirmată fără documentele complete ale verificărilor. Decizia de dobândă nu oferă o radiografie a întregului proiect. Ea tratează strict obligația de restituire și consecințele neachitării la termen.

Totuși, actul contrazice tocmai partea cea mai concretă și mai ușor verificabilă din explicația fostei prefecte.

Ce cheltuială a fost declarată nejustificată?

Rămâne necunoscută originea exactă a celor 1.443 de lei. Pentru stabilirea ei este necesară decizia inițială de recuperare aferentă cererii de plată G2024-55032/18.09.2024, precum și nota ori raportul care a fundamentat măsura.

Acel document ar trebui să precizeze ce cheltuială a fost introdusă în cererea de plată, de ce a fost considerată nejustificată, cine o aprobase în cadrul Asociației Pro Office și dacă beneficiarul a contestat decizia. Până la obținerea actului, orice asociere a debitului cu un anumit contract sau furnizor ar fi speculativă.

Cronologia financiară este însă deja documentată: titlul de creanță a devenit executoriu la 8 noiembrie 2024, iar banii au fost recuperați la 14 aprilie 2025. MIPE a calculat 157 de zile de dobândă tocmai pentru neachitarea obligației la termen.

Suma restituită a fost mică. Contradicția este mare. Prima apărare publică a Corneliei Micicoi susținea că debitul fusese achitat la timp. Documentul emis de ministerul care gestiona finanțarea consemnează contrariul.

Nu GAL Freidorf a gestionat banii

În dimineața descinderilor din 12 iunie, numele GAL Freidorf a intrat inevitabil în centrul relatărilor. Proiectul verificat de anchetatori purta chiar în titlu teritoriul Grupului de Acțiune Locală, iar Asociația Pro Office obținuse finanțarea în cadrul Strategiei de Dezvoltare Locală elaborate și administrate de GAL.

Această legătură nu trebuie însă transformată într-o culpă care nu rezultă din documente.

GAL Freidorf nu era beneficiarul proiectului de aproape 3,75 milioane de lei, nu era partenerul Asociației Pro Office și nu primea o parte din bugetul acestuia. Nu semna contractele beneficiarului, nu aproba facturile, nu verifica pontajele experților și nu transmitea cererile de rambursare către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Rolul său era diferit și se afla într-o etapă anterioară cheltuirii banilor. GAL-ul elaborase strategia locală, lansase mecanismul de selecție și alesese fișele de proiect considerate compatibile cu obiectivele și indicatorii strategiei.

Fără această selecție, proiectul Asociației Pro Office nu ar fi parcurs drumul administrativ către contractul de finanțare. După aprobarea proiectului și semnarea contractului cu ministerul, responsabilitatea implementării, a achizițiilor și a justificării cheltuielilor revenea beneficiarului și partenerului său.

GAL-ul trasează public limita responsabilității sale

Tot pe 12 iunie, după apariția informațiilor despre ancheta Parchetului European, GAL Freidorf a publicat un comunicat prin care a delimitat activitatea proprie de proiectul gestionat de Asociația Pro Office.

„Nu au existat suspiciuni de fraudă la Asociația Grupul de Acțiune Locală Freidorf, procurorii nu au vizat activitatea asociației”, se arată în document.

Precizarea este importantă. Din informațiile publice și din documentele analizate de Ecopolitica nu rezultă că GAL Freidorf ar fi fost ținta descinderilor sau că activitatea sa ar fi făcut obiectul acuzațiilor relatate de presă.

Comunicatul descrie apoi rolul instituțional al organizației: „GAL Freidorf a scris Strategia de Dezvoltare Locală în baza căreia a selectat fișe de proiecte care puteau atinge obiectivele și indicatorii Strategiei”.

Această formulare confirmă exact punctul în care GAL-ul a intervenit în traseul finanțării. Organizația nu a executat proiectul Pro Office, dar a evaluat și selectat fișa prin care beneficiarul solicita accesul la mecanismul financiar al strategiei locale. GAL-ul mai precizează că nu era parte în contractele de finanțare semnate de beneficiari cu ministerul, nu avea buget alocat în proiectele selectate și nu aproba cheltuielile realizate de aceștia.

Delimitarea este corectă și necesară. Selectarea unui proiect nu înseamnă asumarea fiecărei achiziții și a fiecărei plăți efectuate ulterior de beneficiar. GAL Freidorf nu poate fi confundat cu Asociația Pro Office, cu TAPS Partner Cons, cu Fundația Eurotraining ori cu autoritatea de management care verifica eligibilitatea cheltuielilor.

A selectat proiectul și a publicat rezultatul de 85

Separarea responsabilităților financiare nu anulează însă rolul GAL-ului în arhitectura proiectului. Fișa depusă de Asociația Pro Office a fost selectată în cadrul Strategiei de Dezvoltare Locală. Proiectul trebuia să contribuie la obiectivele asumate pentru comunitățile marginalizate din teritoriul Freidorf, cele de formare profesională, servicii integrate și ocuparea persoanelor aflate în risc de sărăcie și excluziune socială.

Tot GAL Freidorf a publicat ulterior bilanțul intervențiilor finanțate prin strategie. În dreptul proiectului Pro Office, organizația a consemnat 203 persoane calificate, 473 de beneficiari ai serviciilor integrate și numai 85 de persoane cu loc de muncă sau activitate independentă, față de obiectivul de 120.

Cifra de 85 nu provine dintr-o acuzație de presă. Ea apare chiar în prezentarea publică a rezultatelor realizate în cadrul strategiei GAL. Aceasta nu înseamnă că GAL-ul a validat eligibilitatea fiecărei persoane ori că a decis consecințele financiare ale neatingerii indicatorului. Competențele de verificare și recuperare aparțineau organismelor din sistemul de gestionare a fondurilor europene. GAL-ul a făcut însă public rezultatul care permite astăzi comparația dintre promisiunea proiectului și realizarea raportată.

O transparență care trebuie îmbunătățită

În comunicatul din 12 iunie, GAL Freidorf afirmă că activitatea sa este transparentă și că organizația lucrează pe baza unor principii de integritate. O parte importantă a documentelor strategiei este, într-adevăr, disponibilă pe site: versiunile Strategiei de Dezvoltare Locală, anexele privind bugetele și indicatorii, apelurile, calendarul proiectelor și bilanțul intervențiilor finanțate.

Prezentarea instituțională rămâne însă incompletă în câteva puncte relevante pentru interesul public. La data consultării de către Ecopolitica, pagina intitulată „Echipa” enumera funcțiile — manager de proiect, asistent manager, responsabil financiar, experți pentru selecție, animarea comunității și monitorizare — fără să publice numele persoanelor care ocupau aceste poziții.

Absența numelor nu dovedește existența vreunei nereguli și nu poate fi legată automat de ancheta privind proiectul Pro Office. Este însă o lacună de transparență ușor de remediat pentru o organizație care selectează proiecte finanțate din bani europeni și administrează o strategie cu impact asupra unei întregi comunități.

Publicarea componenței echipei, a conducerii, a persoanelor implicate în evaluarea fișelor de proiect și a declarațiilor privind evitarea conflictelor de interese ar înlătura suspiciunile produse de anonimat și ar permite verificarea independentă a procedurilor.

Aceeași nevoie de claritate privește și documentele selecției proiectului Pro Office: grilele de punctaj, rapoartele evaluatorilor, procesul-verbal al selecției și eventualele declarații de imparțialitate. Aceste acte ar arăta pe ce criterii a fost considerată solidă propunerea Asociației Pro Office și cum a fost evaluată capacitatea beneficiarului și a partenerului său de a realiza indicatorii promiși.

Apropierea geografică nu este o probă

Sediul administrativ publicat de GAL Freidorf se află pe Splaiul Nicolae Titulescu. Centrul operațional folosit de Asociația Pro Office era indicat pe Splaiul Tudor Vladimirescu nr. 19A, pe celălalt mal al Begăi, în imediata vecinătate.

Apropierea celor două sedii este un fapt geografic, nu o dovadă de coordonare, control sau interes comun. Nu trebuie folosită pentru a atribui GAL-ului deciziile luate de Pro Office.

Ea explică însă de ce cele două organizații apar frecvent împreună în documentele și în reprezentarea publică a proiectului: GAL administra strategia teritoriului, iar Pro Office devenise beneficiarul uneia dintre cele mai mari intervenții sociale selectate în cadrul acesteia.

Responsabilitățile trebuie păstrate distincte. GAL Freidorf a creat cadrul strategic, a selectat fișa și a publicat rezultatele. Asociația Pro Office a semnat contractul de finanțare, a condus parteneriatul, a făcut achizițiile și a justificat cheltuielile. MIPE și organismele intermediare aveau atribuțiile de verificare și recuperare a sumelor nejustificate.

Poarta administrativă, nu casieria proiectului

Comunicatul GAL răspunde acuzației pe care organizația a perceput-o în relatările din 12 iunie: nu GAL-ul era suspectat de fraudă și nu procurorii îi verificau activitatea.

Documentele disponibile susțin această delimitare. Dar comunicatul nu închide toate întrebările privind etapa de selecție și monitorizare. Cum a fost evaluată capacitatea unui partener care raportase zero salariați înaintea proiectului? Ce documente au susținut indicatorul ambițios al celor 120 de persoane ocupate? Ce observații a formulat GAL după publicarea rezultatului de numai 85? Au existat măsuri de remediere, notificări sau explicații cerute beneficiarului?

Aceste întrebări nu reprezintă acuzații. Ele privesc funcționarea normală a unui mecanism finanțat din bani europeni și pot primi răspuns prin publicarea documentelor selecției și monitorizării.

GAL Freidorf nu a cheltuit cei aproape 3,75 milioane de lei ai proiectului Pro Office. Nu a aprobat contractul Eurotraining, nu a plătit facturile și nu a introdus suma de 1.443 de lei în cererea de plată declarată ulterior nejustificată.

A deschis însă drumul administrativ al proiectului prin selecția fișei și a publicat, la final, rezultatul care arată diferența dintre cele 120 de ocupări promise și cele 85 realizate. Aceasta este limita documentată a rolului său. Nici mai mult, dar nici mai puțin.

În aceeași zi în care GAL-ul își delimita public responsabilitatea, Cornelia Micicoi publica două mesaje succesive. Primul ataca informațiile apărute în presă și susținea că proiectul fusese verificat fără probleme majore. Al doilea anunța demisia din funcția de prefect. Câteva ore mai târziu, Dominic Fritz transforma plecarea într-un „gest de onoare”.

De la „verificări procedurale” la „gestul de onoare”. Apărarea lui Micicoi, preluată de Dominic Fritz

Prima explicație a Corneliei-Elena Micicoi a venit în dimineața descinderilor, în fața jurnaliștilor. Întrebată despre proiectul care îi adusese pe anchetatori la domiciliu și la sediul Asociației Pro Office, prefecta a oferit o descriere surprinzător de vagă: „Asociația pe care am fondat-o eu și, mă rog, o vreme am condus-o, a derulat acel proiect. Nu știu mai multe. Ceva cu formare profesională sau ceva de genul ăsta”.

Documentele analizate de Ecopolitica arată că proiectul nu era o activitate periferică despre care fosta președintă a beneficiarului putea cunoaște doar tema generală. Avea un buget de aproape 3,75 milioane de lei, un partener privat, sute de beneficiari, achiziții de sute de mii de lei și indicatori măsurabili. Micicoi fusese președinta și salariata Asociației Pro Office în perioada implementării și fusese nominalizată în comisia de evaluare a contractului de mediere estimat la 650.000 de lei.

Vineri 12 iunie, la ora 15:03, după apariția primelor articole, răspunsul spontan a fost înlocuit cu o apărare amplă, atent structurată și publicată pe Facebook.

Micicoi a prezentat operațiunea Parchetului European drept o serie de „verificări procedurale”, într-un dosar în care susținea că nu avea „nici măcar calitatea de martor”, nu fusese citată și nu îi fuseseră comunicate acuzații. A afirmat că nici la domiciliul său, nici la biroul asociației nu ar fi fost găsite dovezi care să confirme „acuzațiile ipotetice” apărute în presă.

Afirmația privind lipsa unei calități procesuale poate descrie situația comunicată ei în acel moment. Nu fusese însă prezentat public niciun document al Parchetului European care să confirme oficial statutul său, obiectul exact al cercetărilor sau rezultatul perchezițiilor.

Mai ales, persoana la domiciliul și la fosta asociație a căreia se desfășurau verificările nu putea stabili, înaintea anchetatorilor, valoarea probatorie a documentelor și suporturilor ridicate. O percheziție nu se încheie juridic în clipa în care ultimul anchetator părăsește clădirea, iar faptul că nu sunt formulate imediat acuzații nu echivalează cu constatarea că nu există probe.

„Nu am fost manager de proiect” — adevărat, dar incomplet

Micicoi a insistat că Asociația Pro Office fusese condusă de ea la vremea respectivă, dar că nu ocupase funcția de manager al proiectului. Documentele îi confirmă această delimitare strictă. Managerul era Ramona-Adela Doroșenco.

Funcția pe care Micicoi nu o ocupa nu epuizează însă rolurile pe care le avea. În perioada proiectului era președinta beneficiarului, figura ca salariată a asociației și încasase un venit anual declarat de 72.800 de lei. Documentația achiziției pentru serviciile de mediere o nominaliza între persoanele desemnate să evalueze ofertele.

Nu există, deocamdată, dovada publică a punctajelor pe care le-ar fi acordat sau a documentelor pe care le-ar fi semnat efectiv. Rămâne însă demonstrat că legătura sa cu proiectul era instituțională și financiară, nu doar istorică ori simbolică.

Formula „nu am fost manager” este corectă. Folosită singură, produce însă o imagine incompletă asupra poziției sale în organizația beneficiară.

Apărarea pe care documentul MIPE o contrazice

Cel mai concret punct al explicației privea debitul stabilit în urma verificărilor. Micicoi a scris că singura problemă constatată fusese restituirea unei sume considerate aferente unor cheltuieli neeligibile și că banii fuseseră înapoiați „în termenul legal stabilit”.

Decizia emisă de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene la 8 mai 2026 consemnează contrariul.

Debitul principal, în valoare de 1.443 de lei, devenise executoriu la 8 noiembrie 2024 și a fost recuperat integral abia la 14 aprilie 2025. MIPE a calculat dobândă pentru 157 de zile și a precizat că actul era emis pentru „neachitarea la termen a obligațiilor stabilite”.

Suma este mică în raport cu valoarea totală a proiectului. Contradicția este însă precisă și nu depinde de interpretări politice. Fosta prefectă a spus că plata fusese făcută în termen; ministerul a stabilit dobândă pentru că obligația nu fusese achitată la termen.

Micicoi a invocat și două rapoarte MIPE — o verificare la fața locului din 21 august 2024 și una ex-post din 19 mai 2025 — despre care susținea că ar confirma respectarea cerințelor proiectului. Rapoartele nu au fost publicate, astfel că afirmația nu poate fi verificată independent.

În același timp, bilanțul oficial al GAL Freidorf consemnează numai 85 de persoane ocupate din ținta de 120. Proiectul a depășit indicatorii de calificare și servicii integrate, dar a rămas cu 35 de persoane sub principalul rezultat de integrare pe piața muncii.

Presa, acuzată de manipulare

În ultima parte a mesajului, Micicoi a trecut de la explicații la atac. A vorbit despre informații „trunchiate”, interpretări „tendențioase”, interese politice majore și un demers periculos care ar afecta credibilitatea instituțiilor publice și încrederea cetățenilor în presă.

Este o acuzație gravă, formulată fără a identifica informațiile concrete pretins falsificate și fără a răspunde diferențelor documentare.

Presa relatase existența descinderilor, proiectul european condus de Pro Office și un posibil prejudiciu indicat de surse judiciare. Ecopolitica a mers mai departe și a confruntat explicațiile publice cu documentația proiectului: rolurile din asociație, contractul Eurotraining, indicatorul 120–85 și decizia MIPE privind plata întârziată.

Critica presei nu poate înlocui răspunsul la aceste documente.

După 63 de minute, demisia

Tot vineri, 12 iunie, la ora 16:06, la aproximativ o oră după prima postare, Cornelia Micicoi a anunțat că își înaintase demisia din funcția de prefect al județului Timiș. Mesajul a schimbat registrul. Disputa privind proiectul a fost mutată în planul protejării instituției și familiei.

„Nu voi permite ca o anchetă care vizează un proiect derulat de o asociație de-a mea în trecut, prin GAL Freidorf, să devină o problemă a instituției pe care am condus-o”, a scris Micicoi, referindu-se la imaginea publică a Instituției Prefectului.

Formularea „o asociație de-a mea în trecut” este corectă numai raportată la momentul demisiei. În perioada relevantă pentru proiect, Micicoi conducea beneficiarul, era plătită de acesta și apărea în documentele uneia dintre cele mai importante achiziții.

Fosta prefectă a susținut că ancheta pornise de la o plângere pe care procurorii aveau obligația să o verifice și că era convinsă că își va demonstra nevinovăția. A adăugat că își va apăra demnitatea ca simplu cetățean, nu din funcția de prefect.

Demisia era o decizie politică și administrativă legitimă. Ea proteja Prefectura de asocierea directă cu ancheta și elimina riscul ca funcția publică să fie folosită, chiar și numai simbolic, în apărarea unei chestiuni private anterioare mandatului.

Demisia nu confirma însă versiunea prezentată în primul mesaj și nu lămurea contradicțiile documentare.

Patru ore de tăcere politică

Până în jurul orei 20:00, Ecopolitica nu a identificat o reacție publică a conducerii USR sau a lui Dominic Fritz la descinderile care îl vizaseră pe prefectul susținut de partid.

Tăcerea s-a încheiat după anunțarea demisiei. La ora 20:17, presa națională a publicat declarația lui Dominic Fritz, președintele USR. Acesta a spus că respectă „gestul de onoare” al Corneliei Micicoi, a afirmat că ea nu avea nicio calitate în dosar și a explicat că alesese să își apere nevinovăția ca cetățean, nu ca prefect.

Fritz a mai prezentat ancheta drept una aflată la început și desfășurată in rem, pentru a se stabili dacă faptele există. I-a mulțumit lui Micicoi pentru colaborare și a descris-o drept o prefectă implicată și apropiată de comunitate.

Președintele USR nu s-a limitat la a aprecia decizia instituțională de a demisiona. A preluat nucleul apărării formulate de Micicoi: lipsa calității procesuale, caracterul incipient al cercetării, nevinovăția afirmată și separarea dintre cetățean și funcția publică.

„Gestul de onoare” nu este o concluzie judiciară

Dominic Fritz avea dreptul să considere demisia o formă de responsabilitate politică. Separarea funcției de apărarea personală este, într-adevăr, un gest care protejează instituția.

Eticheta de „gest de onoare” a făcut însă mai mult decât să constate plecarea. A învelit demisia într-o narațiune favorabilă înainte ca publicul să cunoască obiectul oficial al dosarului, actele ridicate și constatările procurorilor.

Fritz a repetat că Micicoi nu avea nicio calitate în dosar, deși această informație provenea din declarațiile fostei prefecte și nu fusese însoțită public de o confirmare EPPO. A vorbit despre apărarea nevinovăției, deși ancheta era, potrivit propriei declarații, abia la început.

Prezumția de nevinovăție trebuie respectată integral. Ea înseamnă că Micicoi nu poate fi tratată drept vinovată în lipsa unei hotărâri definitive. Nu înseamnă că partidul care a susținut-o poate transforma lipsa acuzațiilor din prima zi într-o certificare politică a versiunii sale.

Documentele prezentate în această investigație nu stabilesc vinovății penale. Ele arată însă că apărarea publică era selectivă.

Micicoi nu fusese manager, dar condusese beneficiarul și fusese nominalizată într-o comisie de evaluare. Proiectul a raportat 85 de ocupări, nu 120. Debitului despre care spunea că fusese restituit la termen i-au fost calculate 157 de zile de dobândă pentru neachitarea la termen.

Nici Micicoi, nici Dominic Fritz nu au răspuns acestor diferențe.

În câteva ore, o descindere legată de un proiect european s-a transformat într-o poveste politică despre demnitate, familie, protejarea instituției și onoarea demisiei. Probele au rămas în afara acestei narațiuni.

Ele deschid ultimul capitol al episodului: ce este deja demonstrat, ce nu poate fi încă afirmat și ce documente trebuie să publice instituțiile și organizațiile implicate.

Ce este dovedit, ce rămâne necunoscut și ce documente trebuie publicate

Descinderile din 12 iunie au declanșat investigația publică asupra proiectului condus de Asociația Pro Office. Ele nu oferă însă, singure, răspunsul la toate întrebările și nu transformă persoanele implicate în vinovați. Până la finalizarea cercetărilor, prezumția de nevinovăție trebuie respectată integral. Aceeași exigență trebuie aplicată și explicațiilor publice. Ele pot fi confruntate cu documentele, iar contradicțiile constatate nu dispar prin demisie, solidaritate politică sau acuzații îndreptate împotriva presei.

După analiza actelor disponibile, câteva fapte pot fi separate clar de ipoteze.

Ce este deja dovedit

În dimineața de 12 iunie au avut loc descinderi la domiciliul Corneliei-Elena Micicoi și la spațiul operațional folosit de Asociația Pro Office. Fosta prefectă a recunoscut public existența verificărilor și legătura acestora cu proiectul derulat prin GAL Freidorf.

Asociația Pro Office a fost beneficiarul și liderul parteneriatului pentru proiectul MySMIS 152638, „Servicii de ocupare și integrare profesională pentru persoane în risc marginalizate din teritoriul GAL Freidorf”. Bugetul inițial aprobat a fost de 3.769.403,73 lei, iar valoarea comunicată la finalul implementării a fost de 3.749.948,75 lei.

Cornelia Micicoi nu a fost managerul tehnic al proiectului. Documentele o indică însă drept președintă a organizației beneficiare în perioada implementării. Ea a declarat și venituri salariale de 72.800 de lei de la Asociația Pro Office și a fost nominalizată în comisia de evaluare a achiziției pentru serviciile de mediere și plasare pe piața muncii.

Partenerul privat TAPS Partner Cons SRL a avut, în prezentarea inițială a proiectului, un buget de 825.067,93 lei. Firma raportase zero salariați în cei doi ani anteriori proiectului și un număr mediu de un salariat în 2022 și 2023. TAPS era autorizată pentru programul de calificare „Lucrător comercial” și a declarat că a organizat trei grupe însumând 1.080 de ore, cu 84 de participanți și 73 de persoane certificate, precum și activități de coaching pentru 145 de beneficiari.

La 9 octombrie 2023, Asociația Pro Office a atribuit Fundației Centrul de Afaceri și Meserii Eurotraining un contract de 644.410 lei pentru servicii de mediere destinate celor 470 de membri ai grupului-țintă și pentru ocuparea unui loc de muncă de către 120 dintre ei. Oferta câștigătoare s-a situat cu 5.590 de lei sub valoarea estimată de 650.000 de lei.

Documentația achiziției impunea un rezultat concret, nu numai activități de consiliere. Cele 120 de persoane trebuiau să obțină contracte de muncă, iar furnizorul trebuia să înlocuiască beneficiarii care își pierdeau locul de muncă, astfel încât indicatorul să fie menținut și în perioada de sustenabilitate.

Comunicatul de finalizare al Pro Office a repetat, la 29 decembrie 2023, ținta celor 120 de persoane integrate pe piața muncii. A prezentat în detaliu cursurile, certificatele și serviciile acordate celor 470 de participanți, dar nu a publicat rezultatul efectiv al indicatorului de ocupare.

Cifra apare în bilanțul Strategiei de Dezvoltare Locală publicat de GAL Freidorf. 85 de persoane cu loc de muncă sau activitate independentă, dintre care 16 persoane rome. Rezultatul reprezintă 70,8% din ținta asumată. Au rămas 35 de ocupări nerealizate, adică 29,2% din indicator.

Proiectul nu a ratat toate obiectivele. GAL a raportat 203 persoane calificate față de ținta de 191 și 473 de beneficiari ai serviciilor integrate față de cei 470 asumați. Indicatorul rămas semnificativ sub țintă este tocmai cel care trebuia să transforme formarea, consilierea și medierea într-un rezultat economic: accesul efectiv la muncă.

Un alt document oficial contrazice una dintre explicațiile publice ale Corneliei Micicoi. Fosta prefectă a susținut că suma stabilită pentru restituire fusese achitată în termenul legal. Decizia MIPE din 8 mai 2026 arată că debitul principal de 1.443 de lei a fost recuperat la 14 aprilie 2025, după ce titlul devenise executoriu la 8 noiembrie 2024. Ministerul a calculat dobândă pentru 157 de zile, invocând expres neachitarea obligației la termen.

Suma este redusă în raport cu bugetul proiectului. Forța documentului vine din precizia contradicției. Plata prezentată public drept făcută în termen a generat dobândă tocmai pentru că nu fusese efectuată la termen.

Ce nu știm încă

Parchetul European nu a prezentat public, într-un comunicat dedicat operațiunii, obiectul complet al cercetării, faptele investigate, persoanele care au calitate procesuală și prejudiciul analizat. Informațiile privind numărul perchezițiilor, posibilele încadrări juridice și valoarea prejudiciului au provenit din surse judiciare citate de presă.

Nu știm ce documente sau suporturi informatice au fost ridicate, ce relevanță au pentru anchetă și dacă verificările privesc numai proiectul Pro Office sau și alte operațiuni. Nici declarațiile persoanei vizate, nici relatările din presă nu pot înlocui comunicarea oficială a procurorilor.

Nu cunoaștem natura concretă a cheltuielii de 1.443 de lei declarate nejustificate. Decizia de dobândă indică cererea de plată din care provine debitul, dar nu spune ce bun, serviciu, salariu sau altă plată a fost respinsă, cine a aprobat-o și dacă măsura a fost contestată.

Nu știm cât a încasat efectiv TAPS Partner Cons din bugetul inițial de 825.067,93 lei. Actele adiționale ar fi putut modifica distribuția sumelor, contribuția proprie și responsabilitățile partenerului.

Nu cunoaștem echipa reală cu care TAPS a realizat cele 1.080 de ore de formare și coachingul pentru 145 de persoane. Un salariat mediu în bilanț nu exclude formatori externi, contracte temporare sau experți angajați în proiect, dar aceste raporturi nu pot fi reconstituite din documentele publicate.

Nu știm nici cât din contractul Eurotraining de 644.410 lei a fost facturat, recepționat, plătit și acceptat la rambursare. Valoarea atribuită nu este automat egală cu suma decontată.

Nu cunoaștem numărul ofertanților care au participat la procedură, conținutul ofertelor concurente, punctajele acordate de fiecare evaluator și motivarea clasamentului. Prețul reprezenta numai zece puncte dintr-o sută, astfel că evaluarea tehnică a fost decisivă.

Nu este public nici modul în care a fost rezolvată contradicția din documentația achiziției: contractul cerea mediere pentru 470 de persoane, în timp ce calendarul etapelor de facturare însuma numai 370. Comunicatul de finalizare afirmă că toate cele 470 de persoane au beneficiat de mediere, dar dosarele individuale și recepția serviciilor nu sunt accesibile.

Nu știm câte dintre cele 85 de persoane ocupate au rezultat direct din activitatea Eurotraining, câte au fost sprijinite de experții Pro Office și câte au fost integrate prin alte activități ale parteneriatului. Nu știm nici dacă indicatorul a crescut ulterior, în perioada de sustenabilitate, ori dacă totalul de 85 a rămas rezultatul definitiv acceptat.

Rămân necunoscute persoanele care au semnat contractul de finanțare, actele adiționale, cererile de plată și de rambursare, recepția contractului Eurotraining și documentele prin care cheltuielile au fost autorizate în interiorul Asociației Pro Office.

Documentele care pot închide diferența dintre explicații și fapte

O parte importantă a acestor întrebări poate primi răspuns fără a afecta ancheta penală și fără a expune datele personale ale beneficiarilor.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene trebuie să publice, cu anonimizările legale, raportul misiunii de verificare la fața locului din 21 august 2024 și raportul verificării ex-post din 19 mai 2025. Cornelia Micicoi le-a invocat public drept dovadă că asociația ar fi respectat cerințele proiectului. Tocmai de aceea concluziile lor trebuie să poată fi confruntate cu rezultatul de 85 din 120 și cu debitul recuperat cu întârziere.

Trebuie publicată decizia inițială de recuperare aferentă cererii de plată G2024-55032 din 18 septembrie 2024, împreună cu nota de constatare care explică natura cheltuielii nejustificate de 1.443 de lei, data comunicării și termenul stabilit pentru plată.

Asociația Pro Office trebuie să facă publice contractul semnat cu Eurotraining, oferta tehnică și financiară câștigătoare, raportul procedurii, registrul ofertelor, grilele individuale de evaluare și contractele ori actele prin care au fost desemnați membrii comisiei.

Tot Pro Office trebuie să publice procesele-verbale de recepție, rapoartele de activitate, facturile și situația plăților către Eurotraining, precum și documentul prin care cheltuielile au fost introduse și acceptate în cererile de rambursare.

Pentru TAPS sunt necesare acordul de parteneriat, bugetul inițial și cel final, lista experților, contractele și pontajele formatorilor, orarele grupelor, cataloagele de examen, procesele-verbale de certificare și livrabilele activităților de coaching.

Actele adiționale ale proiectului trebuie publicate integral. Ele pot arăta dacă bugetele, contribuția proprie, responsabilitățile partenerilor sau indicatorii au fost modificați înainte de închiderea implementării.

Raportul tehnic final trebuie să indice fără echivoc rezultatul fiecărui indicator, metodologia de calcul, justificările beneficiarului și eventualele măsuri financiare aplicate pentru neatingerea țintei de ocupare.

Lista beneficiarilor nu trebuie publicată nominal. Un tabel anonimizat, cu un cod unic pentru fiecare persoană, data angajării sau a începerii activității independente, tipul și durata contractului, norma de lucru, încetarea raportului și eventuala înlocuire ar permite verificarea indicatorului fără încălcarea vieții private.

GAL Freidorf poate publica documentele privind selecția și monitorizarea fișei de proiect: grilele, procesele-verbale, criteriile aplicate și corespondența referitoare la indicatorii finali. GAL-ul nu a gestionat bugetul Pro Office și nu a aprobat cheltuielile, dar a selectat fișa și a publicat rezultatele strategiei.

Transparența nu împiedică ancheta

Publicarea documentelor administrative nu înseamnă publicarea probelor din dosarul penal. Instituțiile pot proteja datele personale, informațiile acoperite de secretul anchetei și elementele care ar afecta cercetările.

Contractele, rapoartele de verificare, valorile plătite, indicatorii anonimizabili și actele de recuperare privesc însă utilizarea fondurilor europene. Refuzul general de a le face publice nu poate fi justificat numai prin existența unei investigații penale.

Documentele pot confirma explicațiile beneficiarului, pot arăta că unele suspiciuni sunt neîntemeiate sau pot scoate la iveală diferențe suplimentare. În toate variantele, publicarea lor servește interesului public.

Acesta este începutul seriei, nu verdictul ei

Ecopolitica nu afirmă că proiectul a fost fraudat și nu stabilește vinovății penale. Aceste concluzii aparțin procurorilor și, dacă dosarul va ajunge în instanță, judecătorilor. Investigația noastră stabilește ce rezultă din actele disponibile și marchează limitele informației.

Proiectul a avut aproape 3,75 milioane de lei. A promis 120 de persoane integrate pe piața muncii și a raportat 85. A atribuit un contract de 644.410 lei pentru atingerea aceluiași rezultat. Partenerul cu un buget inițial de peste 825.000 de lei raporta un singur salariat mediu în anii implementării. Un debit despre care s-a spus că fusese restituit în termen a generat dobândă pentru 157 de zile de întârziere.

Acestea sunt fapte documentate. Ele nu sunt un rechizitoriu, dar nici nu pot fi eliminate prin formule despre verificări procedurale, interese politice sau manipularea presei.

Dincolo de proiectul ajuns în atenția EPPO se află un ecosistem economic mai amplu: firme active, societăți inactive sau radiate, participații păstrate, cesiuni, o unitate protejată cu sute de contracte și rulaje de milioane, precum și continuitatea dintre vechiul Pro Office SRL și Asociația Pro Office.

Acesta va fi subiectul următoarelor episoade.

Până atunci, instituțiile și organizațiile implicate au posibilitatea să publice documentele, să corecteze eventualele erori și să răspundă punctual întrebărilor ridicate. Ecopolitica va prezenta integral orice explicație susținută de acte.

Ancheta penală își urmează cursul. Investigația jurnalistică abia a început.

Urmează episodul 2.

Fabrica de toate: 4,56 milioane de lei și patru-cinci lucrători cu dizabilități

În acte, Pro Office producea și comercializa aproape orice, de la tonere, calculatoare, detergenți, haine, mobilier la papetărie și ambalaje. Raportul oficial indică însă doar patru, apoi cinci lucrători cu dizabilități și contracte de 4,56 milioane de lei într-un singur an. În episodul următor urmărim cine fabrica, cine revindea, unde erau utilajele și cum continuă vechiul Pro Office SRL prin asociație, Ofix, Profix și celelalte entități.

O fabrică în acte sau o conductă comercială de milioane?