Un control anterior a identificat la CVS Recycling un circuit privat de 138,293 tone de deșeuri, aproape 74 de tone aflate în stoc și numai 5,926 tone menționate explicit drept reciclate. Datele nu indică, singure, o ilegalitate, dar arată că fluxul EcoCinix este mult mai amplu decât imaginea publică a containerelor pentru haine.

Garda de Mediu Timiș a anunțat că va face noi verificări la CVS Recycling SRL, partenerul Primăriei Timișoara pentru colectarea textilelor de la populație. Controlul a fost deschis după sesizarea transmisă în 8 iulie 2026 și trebuie să stabilească traseul celor aproape 19 tone comunicate de municipalitate, concret ce cantități au devenit fibre, ce loturi au fost reutilizate sau comercializate, ce volume au fost transferate și ce a rămas în hala 14.

PE SCURT

Comisariatul Județean Timiș a anunțat noi verificări la CVS Recycling, după sesizarea Ecopolitica. Un control anterior a găsit un circuit privat de 138,293 tone, aproape 74 de tone în stoc și numai 5,926 tone menționate explicit drept reciclate.

Garda de Mediu Timiș a demarat un nou control la CVS Recycling SRL, firma care operează EcoCinix și colectează textilele populației în baza acordului cu Primăria Timișoara. Verificările au fost anunțate prin răspunsul oficial din 15 iulie 2026, transmis după solicitarea și sesizarea depuse de Ecopolitica în 8 iulie. Instituția nu a comunicat încă rezultatele și nu există un proces-verbal al noului control. Există însă confirmarea că traseul textilelor, registrele, stocurile, transferurile și activitățile desfășurate în hala 14 din Moșnița Nouă vor fi verificate. Pornirea controlului nu dovedește o ilegalitate. Arată că întrebările sunt suficient de concrete pentru a fi confruntate cu actele și situația din teren.

Controlul nou nu începe într-o hală fără istoric. La verificarea tematică din 12 martie 2025, CVS declarase pentru anul anterior un total de 138,293 tone de deșeuri: 70,376 tone de materiale compozite, 44,183 tone de fibre textile procesate și 23,734 tone de textile. Aproximativ 82,8% din volum provenea din categorii asociate fluxurilor industriale textile. Garda a precizat că, în 2024, firma nu colectase deșeuri de pe domeniul public al municipiului Timișoara. Circuitul exista, dar era alimentat de contracte cu firme private.

Acordul cu administrația USR a Timișoarei fusese însă aprobat încă din 13 august 2024, prin HCL nr. 335, după propunerea depusă de CVS la 15 aprilie. Primăria oferea cinci amplasamente pe domeniul public și promovarea instituțională, iar firma trebuia să colecteze textilele, să comunice cantitățile și să transmită rapoarte trimestriale și documente de recepție. Colaborarea nu era exclusivă, dar punea sigla și încrederea administrației în spatele operatorului. În august exista hotărârea. La sfârșitul anului, potrivit documentelor verificate de Gardă, sistemul public încă nu colectase nimic. Primăria trebuie să spună când au fost amplasate efectiv containerele, când s-a făcut prima ridicare și ce conținea primul raport trimestrial.

Cea mai sensibilă cifră privește reciclarea consemnată în sinteza Gărzii. Din cele 138,293 tone colectate în 2024, documentul identifică explicit 5,926 tone drept reciclate de CVS: 4,376 tone din categoria materialelor compozite și 1,55 tone de fibre textile procesate. Rezultă aproximativ 4,29% din total. Asta nu înseamnă că restul nu a fost valorificat ulterior de alte societăți. Înseamnă că răspunsul primit nu oferă dovada operațiunii finale pentru întregul flux. Fabrica există în prezentare. În evidența sintetică a controlului, reciclarea apare într-o cantitate mult mai modestă decât circuitul colectat.

Zeci de tone au plecat către alți operatori. 18,32 tone către Coli Manufactura SI, 22,5 tone către Zirpolitex di Zirpoli Mauro, 4,16 tone către Indeco Group și, în ianuarie 2025, alte 16,476 tone către Altex Textil Recycling GmbH & Co. KG. Cele 22,5 tone reprezintă aproape 94,8% din întreaga cantitate declarată în 2024 la codul de textile municipale. Garda arată că transporturile verificate aveau documente. Formularul demonstrează însă deplasarea deșeului, nu reciclarea finală. Pentru închiderea traseului trebuie stabilit ce a făcut fiecare destinatar, respectiv reciclare, sortare pentru reutilizare, comercializare, transfer ulterior sau producerea unui nou deșeu.

La 12 martie 2025, CVS figura și cu 73,835 tone de deșeuri în stoc. Răspunsul nu descompune stocul pe coduri, surse și vechimea loturilor. Nu arată nici ce s-a întâmplat ulterior cu el. Această lipsă devine decisivă după intrarea hainelor populației în aceeași hală. Loturile din containerele Primăriei, punctele mobile, ridicările de la domiciliu și predările directe trebuie separate de fluxurile industriale și comerciale. Fără bonuri de cântar, coduri de lot și ieșiri individualizate, cele aproape 19 tone anunțate de municipalitate riscă să dispară într-un stoc general imposibil de urmărit.

Primăria a comunicat în 2 iulie 2026 că sistemul a strâns aproape 19 tone în primele șase luni ale anului, prin opt locații permanente, puncte mobile RETIM–ADID, ridicări de la domiciliu și predări directe la hala 14. De acum, cifra nu mai poate rămâne doar un succes de comunicare. Garda trebuie să verifice câte haine au devenit fibre, câte au fost pregătite pentru reutilizare, câte au fost vândute, câte au fost transferate altor operatori, câte au fost eliminate și câte se află încă în stoc. Primăria, la rândul ei, trebuie să arate câte rapoarte a primit, cine le-a verificat și ce documente de destinație finală deține.

Garda de Mediu intră din nou în hala 14. De această dată, trebuie să iasă cu traseul hainelor, nu doar cu evidența camioanelor.

INVESTIGAȚIA ECOPOLITICA

Garda de Mediu redeschide hala 14

După comunicatele Primăriei și vitrina verde a EcoCinix, hala 14 dintr-un complex privat din Moșnița, închiriat de firma CVS Recycling, intră din nou sub control. De această dată, întrebarea nu mai este câte haine au fost strânse, ci unde au ajuns.

Solicitarea formulată în baza Legii nr. 544/2001 și sesizarea privind activitatea CVS Recycling SRL au fost transmise Comisariatului Județean Timiș al Gărzii Naționale de Mediu în 8 iulie 2026. O săptămână mai târziu, prin răspunsul oficial datat 15 iulie, instituția a confirmat că a demarat un nou control la societatea care operează brandul EcoCinix și punctul de lucru din hala 14, Moșnița Nouă.

Verificările vor viza aspectele semnalate în sesizare: trasabilitatea textilelor, separarea loturilor, concordanța dintre registre și stocul fizic, cantitățile procesate, transferurile către alți operatori și destinația finală a materialelor colectate. Cu alte cuvinte, controlul ar trebui să urmărească traseul complet al hainelor intrate în sistem, nu doar existența containerelor, a formularelor de transport sau a unei autorizații de mediu.

Garda de Mediu precizează că rezultatele vor fi comunicate după încheierea verificărilor. În acest moment nu există încă procesul-verbal al noului control și nici concluzii oficiale privind eventuale abateri. Avem confirmarea deschiderii verificărilor, nu verdictul lor.

Pornirea controlului nu înseamnă constatarea unei ilegalități. Înseamnă că suspiciunile și neclaritățile sunt suficient de concrete pentru a fi verificate la fața locului. Iar după ce Primăria Timișoara a prezentat public aproape 19 tone de textile drept rezultat al sistemului municipal, controlul trebuie să stabilească partea pe care comunicatul a lăsat-o în afara cadrului. Trebuie reconstituit câte kilograme au devenit fibre, câte au fost pregătite pentru reutilizare, câte au fost transferate, câte au rămas în stoc și câte au fost eliminate.

Ce trebuie să se verifice la noua acțiune de control

Noul control nu ar trebui să se limiteze la existența autorizației de mediu, la câteva formulare de transport sau la inventarierea utilajelor din hala 14. Miza reală este reconstruirea traseului complet al textilelor preluate de CVS Recycling/EcoCinix, de la sursă până la operațiunea finală.

Prima verificare necesară privește registrele de intrări și ieșiri. Garda trebuie să poată separa clar textilele colectate prin sistemul Primăriei Timișoara de deșeurile preluate de la firme private, producători, depozite second-hand sau alți operatori. Fiecare flux ar trebui să aibă propria urmă documentară, cu dată, origine, cantitate, cod de deșeu, bon de cântar, lot, destinație și operațiune aplicată.

La fel de importantă este verificarea cantităților efectiv sortate și procesate. Nu ajunge ca EcoCinix să declare că produce fibre. Trebuie stabilit câte kilograme au intrat efectiv în procesul de reciclare mecanică, ce randament a rezultat, câte fibre au fost obținute, ce deșeuri secundare au rămas și cui au fost vândute produsele rezultate.

Controlul trebuie să distingă și între reciclare și pregătirea pentru reutilizare. Hainele care pot fi purtate din nou intră într-un circuit diferit de textilele transformate în fibră. Aici trebuie verificate stocurile second-hand, loturile comerciale, facturile, eventualele vânzări către magazine sau revânzători și documentele de igienizare, dezinfecție și dezinsecție cerute pentru textilele uzate puse din nou pe piață.

O altă zonă importantă este cea a transferurilor. Garda trebuie să verifice nu doar că deșeurile au plecat cu formulare, ci și cine le-a primit, ce operațiune a realizat destinatarul și dacă există dovada reciclării, reutilizării, eliminării sau stocării finale. Același standard trebuie aplicat transferurilor interne și celor externe.

Stocul fizic din hala 14 trebuie confruntat cu evidențele contabile și de mediu. Cantitățile din registre trebuie să corespundă cu cele găsite la fața locului, iar loturile provenite din sistemul municipal să fie distincte de cele comerciale. Trebuie verificată și capacitatea reală de depozitare, vechimea stocurilor și respectarea condițiilor prevăzute în autorizația de mediu.

Controlul ar trebui să urmărească și relațiile cu firmele conexe sau cu operatorii care apar ca furnizori, clienți ori destinatari. Nu pentru a presupune automat o neregulă, ci pentru a vedea dacă traseul materialelor rămâne transparent atunci când textilele trec dintr-o societate în alta.

În final, toate operațiunile trebuie comparate cu autorizația de mediu valabilă la momentul desfășurării lor. Colectarea, sortarea, spălarea, pregătirea pentru reutilizare, producerea fibrelor, comerțul și transferurile nu sunt același lucru și trebuie să aibă temeiul administrativ corespunzător.

Controlul trebuie să urmărească haina din container până la ultima operațiune înscrisă în acte – fibră, reutilizare, vânzare, transfer, eliminare sau stoc.

De ce sunt necesare verificările? 138,293 tone în circuitul privat…

Controlul nou nu pornește într-o hală goală. Pornește într-un circuit care, înainte ca hainele populației să intre în sistem, gestiona deja peste 138 de tone de deșeuri.

Răspunsul Gărzii de Mediu reia datele unui control tematic efectuat la CVS Recycling SRL în 12 martie 2025. Potrivit evidențelor prezentate atunci de operator, în anul 2024 firma a colectat 70,376 tone de materiale compozite, încadrate la codul 04 02 09, 44,183 tone de deșeuri de fibre textile procesate, cod 04 02 22, și 23,734 tone de textile, cod 20 01 11. În total, o cantitate de 138,293 tone.

Cifrele arată că activitatea CVS din 2024 era dominată de fluxuri industriale și comerciale, nu de hainele depuse de timișoreni în containerele Primăriei. Primele două categorii, asociate industriei textile și proceselor de fabricație, însumează 114,559 tone, adică aproximativ 82,8% din totalul declarat.

Codul 04 02 09 privește materiale compozite, precum textile impregnate, elastomeri și plastomeri, iar codul 04 02 22 se referă la deșeuri de fibre textile procesate. Sunt tipuri de deșeuri care provin în mod obișnuit din activități industriale, de producție, sortare sau prelucrare. Codul 20 01 11 este destinat textilelor din categoria deșeurilor municipale, dar chiar și aici răspunsul instituției introduce o precizare esențială: în 2024, CVS nu colectase deșeuri de pe domeniul public al municipiului Timișoara.

Asta înseamnă că cele 23,734 tone încadrate la codul municipal nu pot fi puse automat în contul parteneriatului cu Primăria. Ele proveneau din circuitul privat al operatorului, pe baza relațiilor comerciale și a contractelor cu alte societăți. Acordul municipal fusese aprobat în august 2024, dar, potrivit documentelor verificate de Gardă, colectarea de pe domeniul public nu devenise încă parte a fluxului declarat pentru acel an.

Această distincție este importantă. EcoCinix nu a început ca un simplu sistem municipal de colectare a hainelor vechi. În momentul în care Primăria Timișoara i-a oferit acces la domeniul public, firma opera deja un mecanism separat, de dimensiuni considerabile, alimentat de deșeuri industriale și comerciale.

Noul control trebuie să stabilească ce s-a întâmplat după ce, în acest circuit privat, au început să intre și textilele populației, dacă au fost înregistrate separat, dacă au primit loturi distincte, dacă au fost cântărite individual și dacă traseul lor poate fi reconstruit fără a fi amestecat cu cele peste 138 de tone gestionate anterior.

Acordul public exista din august 2024, dar sistemul nu colectase încă de pe domeniul public

Relația dintre Municipiul Timișoara și CVS Recycling SRL începe oficial la 15 aprilie 2024, când firma depune la Primărie adresa înregistrată cu nr. MTM2024-017602 și propune încheierea unui acord pentru colectarea deșeurilor textile de la populație. Administrația preia propunerea, o introduce în circuitul instituțional, iar la 13 august 2024 Consiliul Local adoptă HCL nr. 335, aprobând colaborarea dintre Municipiu și operatorul din spatele brandului EcoCinix.

Acordul prevedea amplasarea a cinci containere de câte doi metri cubi pe domeniul public, cu locații în Piața Dacia, Piața 700, Piața Traian, la Intrarea Doinei – punctul TRAFO și în Zona Soarelui, în apropierea Școlii Gimnaziale nr. 30. Colaborarea nu avea caracter de exclusivitate, dar oferea firmei un avantaj foarte concret: acces gratuit la spațiul public, vizibilitate instituțională și promovarea sistemului către populație de către Primăria Timișoara. Municipalitatea trebuia să stabilească amplasamentele, să coordoneze implementarea și să informeze cetățenii, iar CVS urma să furnizeze recipientele și să suporte costurile colectării, transportului, reciclării și eliminării.

Firma nu primea însă doar acces la hainele depuse de cetățeni. Primea și obligații verificabile. CVS trebuia să raporteze cantitățile către autoritatea de mediu, să informeze Municipiul asupra volumelor colectate, să prezinte documente care confirmau descărcarea textilelor la punctul de lucru din Moșnița Nouă, hala 14, să transmită documentele de recepție atunci când Primăria le solicita și să înainteze trimestrial un raport asupra acțiunii. Acordul nu îi cerea municipalității să creadă pe cuvânt firma. Îi oferea instrumentele pentru a controla circuitul.

Numai că răspunsul transmis acum de Garda de Mediu introduce un detaliu important. Potrivit evidențelor verificate la controlul din 12 martie 2025, în cursul anului 2024 CVS Recycling nu colectase deșeuri de pe domeniul public al municipiului Timișoara. Cele 138,293 tone declarate pentru acel an proveneau din circuitul privat al firmei și din contractele încheiate cu alte societăți.

Constatarea nu dovedește că acordul cu Primăria a fost fictiv și nici că administrația a aprobat un sistem care nu avea să funcționeze. Arată însă că între adoptarea HCL din 13 august 2024 și operaționalizarea efectivă a colectării publice există o perioadă încă neexplicată. Când au fost amplasate primele cinci containere? Care a fost data primei ridicări? Ce cantitate a intrat în primul transport spre hala 14? A primit Primăria raportul trimestrial pentru ultimele luni din 2024 și, dacă da, ce scria în el?

Acestea nu sunt detalii birocratice. Data primei colectări separă circuitul privat al CVS de circuitul municipal girat de Primărie și fixează momentul din care hainele populației au început să intre într-o hală care gestiona deja zeci de tone de deșeuri industriale și comerciale.

În august 2024, administrația avea HCL-ul. La sfârșitul anului, potrivit documentelor verificate de Gardă, sistemul public încă nu avea textile. Între aprobarea politică și primul kilogram colectat există o dată pe care Primăria nu a făcut-o publică.

Numai 5,926 tone apar explicit ca reciclate

Cifra care pune cea mai mare distanță între vitrina EcoCinix și evidența controlului este cea a reciclării efective consemnate pentru anul 2024. Din totalul de 138,293 tone de deșeuri textile și materiale asociate colectate de CVS Recycling, răspunsul Gărzii de Mediu identifică explicit drept reciclate de societate două cantități: 4,376 tone din categoria materialelor compozite, cod 04 02 09, și 1,55 tone de deșeuri din fibre textile procesate, cod 04 02 22. În total, 5,926 tone.

Raportată la întreaga cantitate colectată în 2024, reciclarea menționată expres în document reprezintă aproximativ 4,29%. Cu alte cuvinte, pentru fiecare sută de kilograme intrate în circuitul firmei CVS, sinteza Gărzii de Mediu indică puțin peste patru kilograme ca fiind reciclate direct de operator.

Calculul trebuie însă folosit cu precizie. Răspunsul instituției nu spune că restul de 95,71% a fost abandonat, eliminat sau lipsit de orice valorificare. O parte dintre cantități a fost predată altor operatori din România ori din străinătate, unde putea fi reciclată, tratată sau pregătită pentru reutilizare. Documentul nu oferă însă balanța finală a acestor operațiuni și nici certificatele din care să rezulte ce a devenit fiecare lot după recepția la destinatar.

La fel de relevant este că, pentru cele 23,734 tone de textile încadrate la codul 20 01 11, răspunsul nu indică nicio cantitate reciclată direct de CVS. Instituția consemnează că 22,5 tone din această categorie au fost predate către un alt operator. Transportul este astfel identificat, dar transformarea finală a materialului nu este descrisă în răspuns.

Distincția este esențială. Colectarea înseamnă preluarea deșeului. Predarea către alt operator înseamnă schimbarea deținătorului. Reciclarea înseamnă o operațiune prin care deșeul este transformat într-un produs, material sau substanță utilizabilă. Cele trei momente nu sunt sinonime, chiar dacă într-un comunicat verde pot încăpea comod în aceeași propoziție.

CVS avea dreptul să opereze un circuit complex și putea trimite materialele către instalații autorizate. Dar când EcoCinix se prezintă public drept fabrică de reciclare textilă, întrebarea firească este cât din volumul intrat în propria curte a fost transformat chiar acolo în fibre sau alte materiale reciclate. Pentru 2024, răspunsul oficial oferă doar cele 5,926 tone.

Fabrica există în prezentare. În evidența sintetică a controlului, reciclarea apare într-o cantitate mult mai modestă decât circuitul colectat.

Camioanele și destinatarii

O parte importantă din cele 138,293 tone colectate de CVS Recycling nu a fost reciclată în hala 14, ci a părăsit punctul de lucru către alți operatori. Răspunsul Gărzii de Mediu identifică patru asemenea trasee, trei aferente fluxurilor declarate pentru 2024 și unul realizat în ianuarie 2025.

Din cele 44,183 tone de deșeuri de fibre textile procesate, încadrate la codul 04 02 22, 18,32 tone au fost predate către Coli Manufactura SI. În cazul textilelor încadrate la codul 20 01 11, situația este și mai clară. Din totalul de 23,734 tone declarat pentru 2024, 22,5 tone au fost expediate către Zirpolitex di Zirpoli Mauro. Asta înseamnă că aproape 94,8% din întreaga cantitate înscrisă la această categorie a părăsit CVS și a ajuns la un alt operator.

Din procesarea materialelor au mai rezultat 4,16 tone de deșeuri cod 19 12 08, predate către Indeco Group, pe baza formularului de încărcare-descărcare. Ulterior, în ianuarie 2025, CVS a expediat alte 16,476 tone de deșeuri de fibre textile procesate către societatea germană Altex Textil Recycling GmbH & Co. KG, transportul extern fiind însoțit, potrivit răspunsului instituției, de formularul prevăzut pentru transferurile de deșeuri.

Aceste documente contează. Ele arată că deșeurile nu au plecat clandestin din Moșnița Nouă și că transferurile verificate aveau urme administrative, informații despre expeditor, transportator, destinatar, cod de deșeu și cantitate. Garda precizează că a verificat relațiile comerciale cu societățile către care au fost predate materialele și existența formularelor de transport.

Dar trasabilitatea aici începe, nu se încheie.

Un formular de încărcare-descărcare dovedește că o anumită cantitate a plecat de la CVS și a fost predată unui destinatar. Nu dovedește, prin el însuși, ce s-a întâmplat cu materialul după recepție. Pentru închiderea circuitului sunt necesare documentele operatorului final – recepția cantității, operațiunea aplicată, randamentul, produsul rezultat și eventualele reziduuri rămase.

Diferența este decisivă. Un deșeu textil poate fi reciclat mecanic, sortat pentru reutilizare, transformat în lavete, reambalat, revândut, transferat din nou ori tratat ca deșeu rezidual. Faptul că a părăsit hala 14 nu îl transformă automat în fibră sustenabilă.

Mai ales traseul celor 22,5 tone către Zirpolitex trebuie lămurit complet. Răspunsul oficial arată că aproape întreaga cantitate de textile cod 20 01 11 declarată de CVS pentru 2024 a fost transferată acestui operator, dar nu precizează ce operațiune finală a fost realizată. Nu aflăm dacă textilele au fost reciclate, pregătite pentru reutilizare, sortate pentru comercializare ori predate mai departe.

Aceeași întrebare se aplică și cantităților trimise către Coli Manufactura și Altex Textil Recycling. Denumirea unui destinatar sau profilul său comercial nu țin loc de certificat de valorificare. Noul control trebuie să confrunte formularele de transport cu documentele de recepție și tratare ale fiecărui operator și să stabilească dacă volumele expediate au fost reciclate efectiv sau au continuat să circule în lanț.

Garda confirmă că deșeurile au plecat cu documente. Noul control trebuie să stabilească ce operațiune s-a făcut după recepție și dacă rezultatul a fost fibră, reutilizare, marfă sau alt deșeu.

Cele 73,835 tone rămase în stoc

Una dintre cele mai importante cifre din răspunsul Gărzii de Mediu nu privește nici colectarea, nici reciclarea, nici transferurile către alți operatori. Privește ceea ce rămăsese în circuit.

La data controlului tematic din 12 martie 2025, CVS Recycling figura în evidențele verificate de comisari cu un stoc de 73,835 tone de deșeuri. Răspunsul nu detaliază însă din ce era compus acest volum, ce vechime aveau loturile și în ce zone ale punctului de lucru erau depozitate.

Ca ordin de mărime, stocul reprezenta mai mult de jumătate din cele 138,293 tone colectate de societate în cursul anului 2024. Comparația nu poate fi transformată într-o balanță exactă, deoarece între 1 ianuarie și 12 martie 2025 puteau exista noi intrări, procesări și expedieri. Ea arată însă dimensiunea reală a activității. Hala 14 nu era doar un punct în care câteva haine vechi erau trecute printr-un utilaj demonstrativ, ci centrul unui flux de zeci de tone.

Noul control trebuie să descompună această cifră. Garda de Mediu trebuie să stabilească ce cantitate aparținea fiecărui cod de deșeu, când intrase fiecare lot în depozit și din ce sursă provenea. Una este un lot de resturi curate din industria textilă, alta este o cantitate de materiale compozite impregnate și cu totul alta este un transport de haine uzate care ar putea fi pregătite pentru reutilizare.

Trebuie verificată și amplasarea fizică a stocurilor. Nu este suficient ca registrele să indice 73,835 tone. Cantitățile înscrise în evidență trebuie să poată fi regăsite în spațiul de depozitare, identificate și separate astfel încât traseul fiecărui lot să poată fi urmărit. În același timp, volumul existent trebuie comparat cu capacitatea maximă de stocare permisă prin autorizația de mediu și cu condițiile impuse pentru păstrarea diferitelor categorii de deșeuri.

O altă întrebare esențială este ce s-a întâmplat ulterior cu acest stoc. Cât a fost procesat în fibre? Cât a fost predat altor operatori? Cât a fost pregătit pentru reutilizare? Cât a fost eliminat și cât a rămas în hală după începerea colectării prin sistemul Primăriei Timișoara? Răspunsul primit nu permite deocamdată urmărirea acestor cantități până la operațiunea finală.

Problema devine și mai importantă odată cu intrarea hainelor populației în același circuit. Textilele adunate din containerele municipale, ridicate de la domiciliu ori predate direct la punctul de lucru trebuiau înregistrate astfel încât să poată fi deosebite de loturile industriale și comerciale gestionate deja de CVS.

Separarea nu trebuie să existe doar într-un tabel întocmit ulterior. Ea trebuie să fie demonstrabilă prin bonuri de cântar, date de recepție, coduri de lot, amplasamente distincte și documente de ieșire. În lipsa unei asemenea evidențe, devine imposibil de stabilit dacă o anumită cantitate provenită de la timișoreni a fost reciclată, reutilizată, comercializată, transferată în străinătate sau a rămas în stoc.

Noul control trebuie, așadar, să confrunte trei realități, respectiv stocul scriptic, stocul fizic și capacitatea autorizată. Apoi trebuie să reconstruiască mișcarea loturilor din martie 2025 până în prezent.

În martie 2025, la hala 14 se aflau în acte aproape 74 de tone de deșeuri. După intrarea textilelor populației în circuit, separarea loturilor nu mai este o formalitate. Este cheia întregii verificări.

Autorizația și diferența dintre colectare, comerț și producție

CVS Recycling SRL nu este un operator fără autorizație de mediu. Societatea deține Autorizația nr. 197, emisă la 8 august 2024 pentru punctul de lucru din Moșnița Nouă, hala 14. Tocmai existența acestei autorizații obligă însă Garda să facă o distincție exactă între activitățile permise în fiecare etapă și operațiunile desfășurate efectiv de firmă.

Răspunsul Comisariatului Județean Timiș arată că, la data controlului din 12 martie 2025, CVS deținea autorizația pentru punctul de lucru și enumeră două activități: colectarea deșeurilor nepericuloase, cod CAEN 3811, și comerțul cu ridicata al deșeurilor și resturilor, cod CAEN 4677.

În același răspuns, Garda folosește însă și termeni care descriu operațiuni mai ample. Instituția vorbește despre cantități „reciclate” de CVS și despre deșeuri cod 19 12 08 „care rezultă de la procesul de producție materiale textile”. Cu alte cuvinte, pe aceeași pagină administrativă apar colectarea și comerțul, dar și reciclarea și producția.

Această diferență nu poate fi transformată automat într-o acuzație de activitate neautorizată. Este posibil ca răspunsul Gărzii să fi enumerat doar activitățile considerate relevante pentru controlul din 2025, fără să reproducă integral conținutul autorizației inițiale. Este posibil și ca anumite operațiuni tehnice să fi fost acoperite prin prevederi sau coduri de valorificare care nu apar în sinteza de două pagini. Tocmai de aceea, comparația trebuie făcută pe documentele complete, valabile la fiecare moment, nu pe formulări rezumative.

Autorizația nr. 197 eliberată de către Direcția Județeană de Mediu Timiș a fost revizuită la 25 mai 2026. Versiunea revizuită descrie un circuit considerabil mai larg. Pe lângă colectarea deșeurilor nepericuloase și comerțul cu deșeuri și resturi, apar pregătirea și filarea fibrelor textile, spălarea și curățarea articolelor textile, fabricarea articolelor confecționate din textile și recuperarea materialelor reciclabile sortate.

Documentul revizuit autorizează și operațiuni de valorificare. R13 privește stocarea deșeurilor înaintea unei operațiuni de valorificare, iar R3 acoperă reciclarea sau recuperarea substanțelor organice, categorie în care autorizația include și pregătirea pentru reutilizare. Capacitatea maximă de stocare a deșeurilor nepericuloase pe amplasament este indicată la 150 de tone, echivalentul a 200 de metri cubi.

Prin urmare, versiunea din 2026 nu descrie o instalație în care fiecare haină intrată devine automat fibră. Descrie un nod tehnic și comercial în care textilele pot urma trasee diferite, de la stocare, sortare, curățare, pregătire pentru reutilizare, transformare în fibră, recuperare de material până la fabricare de articole sau predare către alți operatori.

Problema juridică și factuală se află în cronologie.

Controlul Gărzii a avut loc la 12 martie 2025. Cererea pentru revizuirea autorizației a fost înregistrată la autoritatea de mediu în 26 martie 2025, iar autorizația revizuită a fost emisă abia la 25 mai 2026. Între aceste repere trebuie stabilit exact ce versiune a autorizației era aplicabilă și ce operațiuni permitea ea.

Pentru fiecare activitate consemnată în controlul din 2025 trebuie identificat temeiul concret. În baza cărei prevederi au fost reciclate cele 5,926 tone? Ce însemna exact „procesul de producție materiale textile” din care au rezultat 4,16 tone de deșeu cod 19 12 08? Exista deja autorizarea pentru pregătirea fibrelor și producția textilă sau aceste componente au fost introduse ori detaliate prin revizuirea finalizată în 2026? Ce operațiuni R erau prevăzute în documentul inițial și ce operațiuni au fost adăugate ulterior?

Mai există o cronologie relevantă. În martie 2025, asociatul unic al CVS a decis adăugarea unor activități secundare precum fabricarea articolelor confecționate din textile, spălarea și curățarea textilelor, comerțul cu ridicata al produselor textile, comerțul cu îmbrăcăminte și comerțul cu amănuntul al textilelor. Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial în iunie 2025.

Obiectele de activitate ale firmei și autorizația de mediu nu sunt documente identice și nu se substituie unul altuia. Dar evoluția lor trebuie așezată pe aceeași linie temporală. Firma colecta și transfera deșeuri în 2024, raporta reciclare și producție la controlul din martie 2025, își extindea activitățile comerciale și textile în același an, iar în mai 2026 primea o autorizație revizuită care descria integral circuitul extins.

Noul control trebuie să stabilească dacă fiecare operațiune a fost desfășurată în limitele documentului valabil la data respectivă. Nu este suficient ca o activitate să apară în autorizația revizuită din 2026 pentru ca ea să acopere automat ceea ce s-a întâmplat în 2024 sau la începutul anului 2025.

CVS are autorizație. Tocmai de aceea controlul trebuie să compare activitatea reală cu fiecare versiune a autorizației, nu cu descrierea generală de pe site.

Actele există, balanța încă nu

Răspunsul Gărzii de Mediu confirmă existența unor documente pentru colectare, stocare și transfer. Sunt indicate coduri de deșeuri, cantități, destinatari și formulare care au însoțit transporturile. Cu toate acestea, din cele două pagini transmise nu poate fi reconstruită balanța completă a activității CVS Recycling.

Pentru o asemenea reconstituire ar trebui cunoscut, înainte de toate, stocul existent la începutul anului 2024. Abia la acesta ar putea fi adăugate toate cantitățile intrate în cursul anului, separat pe surse, coduri de deșeu și loturi. Răspunsul precizează că CVS a colectat în 2024 un total de 138,293 tone, dar nu arată dacă societatea avea și deșeuri rămase din anii anteriori.

Nu sunt prezentate nici toate intrările din primele luni ale anului 2025. Acest element este esențial deoarece stocul de 73,835 tone a fost constatat la 12 martie 2025, nu la 31 decembrie 2024. Între cele două date, societatea putea primi cantități noi, putea procesa material, putea expedia deșeuri către alți operatori și putea genera reziduuri tehnologice.

Din acest motiv, cifrele din răspuns nu trebuie adunate sau scăzute mecanic. Cele 138,293 tone privesc colectările declarate pentru anul 2024. Expedierea de 16,476 tone către Altex Textil Recycling s-a făcut în ianuarie 2025, iar stocul de 73,835 tone a fost consemnat aproape două luni mai târziu. Fără situația cronologică a fiecărei intrări și ieșiri, nu se poate stabili cu certitudine din ce lot provenea fiecare cantitate.

Lipsește apoi situația completă a procesării interne. Răspunsul identifică 5,926 tone drept reciclate de CVS, dar nu precizează data fiecărei operațiuni, cantitatea introdusă în utilaje, randamentul obținut și volumul exact al fibrelor rezultate. Nu aflăm nici dacă toate cele 5,926 tone au fost transformate în produs finit sau dacă cifra reprezintă cantitatea de deșeu introdusă în procesul de reciclare.

Orice procesare produce diferențe între materia primă intrată și produsul rezultat. Pot apărea impurități, accesorii îndepărtate, componente textile care nu pot fi valorificate, pierderi de umiditate și alte reziduuri. Garda menționează 4,16 tone de deșeu cod 19 12 08 rezultat din procesul de producție, însă nu prezintă o situație completă a tuturor reziduurilor și pierderilor tehnologice.

Nu știm nici câte fibre au fost obținute și unde au ajuns. Pentru închiderea fluxului ar trebui să existe loturi de produs finit, facturi, avize, bonuri de cântar și clienți identificabili. Diferența dintre cantitatea introdusă în instalație și cantitatea de fibră vândută este una dintre verificările care pot demonstra capacitatea reală de reciclare a halei 14.

Nici transferurile către ceilalți operatori nu formează, în forma comunicată, o listă declarată expres drept exhaustivă. Garda de Mediu nominalizează mai mulți destinatari și anumite cantități, dar nu precizează că acestea reprezintă toate ieșirile din 2024 și din primele luni ale anului 2025. Existența formularelor pentru transporturile verificate nu este echivalentă cu prezentarea registrului integral al ieșirilor.

În final, nu avem nici stocul final pentru anul 2024 și nici evoluția exactă a stocului după controlul din martie 2025. Cele 73,835 tone reprezintă o fotografie făcută într-o anumită zi. Pentru a înțelege ce s-a întâmplat cu materialele ar trebui urmărite intrările și ieșirile ulterioare până la noul control din 2026.

Balanța necesară este, în esență, simplă. Stocul inițial, plus toate intrările, minus cantitățile procesate, transferate și eliminate, trebuie să corespundă stocului fizic final. În interiorul ei trebuie documentate separat fibrele produse, hainele pregătite pentru reutilizare, materialele comercializate și reziduurile rezultate.

Această balanță trebuie întocmită pe luni, coduri de deșeu, surse și loturi. Doar astfel se poate vedea dacă evidențele se închid și dacă fiecare cantitate are o destinație documentată.

Răspunsul Gărzii oferă fragmente de traseu. Controlul nou trebuie să construiască balanța completă, fără kilograme care dispar între rubrici.

Cele aproape 19 tone ale Primăriei intră acum în control

Până la declanșarea noilor verificări, cele aproape 19 tone de textile anunțate de Primăria Timișoara au existat în spațiul public mai ales ca o cifră de succes. În comunicatul din 2 iulie 2026, municipalitatea prezenta rezultatul primelor șase luni ale anului drept dovada funcționării sistemului de colectare și a interesului timișorenilor pentru economia circulară.

Potrivit Primăriei, textilele au fost preluate printr-o rețea care ajunsese la opt locații permanente, completată de punctele mobile organizate împreună cu RETIM și ADID Timiș. Sistemul mai includea ridicarea hainelor direct de la domiciliu, prin contactarea operatorului, precum și posibilitatea predării lor la punctul de lucru CVS Recycling din Moșnița Nouă, hala 14.

În comunicatul municipal, toate aceste trasee se întâlneau într-o singură cifră: aproape 19 tone. Pentru un bilanț de presă, cifra poate fi suficientă. Pentru trasabilitatea deșeurilor, nu este.

Noul control anunțat de Garda de Mediu trebuie să desfacă totalul în componente verificabile. Textilele ridicate din containerele permanente trebuie evidențiate separat de cele colectate prin punctele mobile. Hainele preluate de la domiciliu trebuie diferențiate de cele aduse direct la hala 14. Fiecare categorie trebuie să aibă date de colectare, cantități cântărite, documente de recepție și loturi identificabile.

Separarea este cu atât mai importantă cu cât, în aceeași instalație, CVS Recycling gestiona și fluxuri provenite de la societăți comerciale. Fără o delimitare documentară și fizică, hainele populației pot deveni imposibil de urmărit după intrarea în stocul general. Un total comunicat de Primărie nu arată dacă loturile municipale au fost păstrate separat, amestecate cu deșeuri industriale sau introduse în același circuit de sortare și transfer.

Controlul trebuie apoi să stabilească ce s-a întâmplat cu fiecare categorie după recepție. O parte dintre haine putea fi considerată reutilizabilă și pregătită pentru o nouă punere pe piață. O altă parte putea fi destinată reciclării mecanice și transformării în fibre. Materialele improprii ambelor operațiuni puteau deveni deșeuri reziduale, trimise spre valorificare ori eliminare.

Aceste trasee au regimuri și documente diferite. Textilele pregătite pentru reutilizare trebuie să poată fi identificate prin loturi, documente de igienizare și acte comerciale. Cele trimise la reciclare trebuie legate de cantitatea introdusă în proces, fibrele rezultate și beneficiarii produsului. Deșeurile predate altor operatori trebuie urmărite prin documentele de transport, recepție și tratament final.

Ridicarea la domiciliu introduce o întrebare suplimentară. Numărul de telefon folosit pentru acest serviciu apare și în promovarea comercială EcoCinix. Garda trebuie să verifice dacă textilele colectate în numele parteneriatului cu Primăria au fost înregistrate distinct de bunurile ori loturile destinate activităților comerciale ale operatorului.

Aceeași clarificare este necesară pentru predările directe la hala 14. Fără documente care să indice proveniența, greutatea și destinația fiecărui transport, nu se poate stabili ce parte din totalul anunțat de municipalitate a devenit fibră, ce parte a fost reutilizată, ce parte a fost transferată și ce cantitate se găsește încă în stoc.

Primăria a comunicat rezultatul agregat, dar nu a publicat repartizarea celor aproape 19 tone pe modalități de colectare și operațiuni finale. Nu știm câte tone provin din cele opt containere permanente, câte din punctele mobile, câte din ridicările de acasă și câte din predările directe. Cu atât mai puțin știm ce destinație a primit fiecare fracție.

Noile verificări oferă pentru prima dată posibilitatea ca această cifră să fie confruntată cu registrele operatorului, bonurile de cântar, situația loturilor și stocul fizic. Pornirea controlului nu înseamnă că bilanțul Primăriei este fals. Înseamnă că el trebuie demonstrat dincolo de comunicat.

Cele aproape 19 tone nu mai sunt doar o cifră de presă. Din momentul în care Garda începe verificarea, ele devin o balanță care trebuie probată lot cu lot.

Primăria Timișoara, chemată să arate ce a controlat

Noul control al Gărzii de Mediu nu privește doar activitatea CVS Recycling. El pune inevitabil sub semnul întrebării și felul în care Primăria Timișoara și-a exercitat rolul de partener în acest sistem.

Municipalitatea nu este autoritate de mediu și nu poate înlocui comisarii Gărzii. Nu are atribuția de a inspecta instalațiile, de a sancționa operatorul sau de a certifica operațiunile de reciclare. Dar acordul aprobat prin HCL nr. 335/2024 nu îi rezervă Primăriei un rol pur decorativ. Administrația oferea amplasamentele de pe domeniul public, sprijinul instituțional și promovarea sistemului, iar CVS trebuia să furnizeze informații și documente care permiteau urmărirea activității.

Operatorul avea obligația să comunice cantitățile colectate, să transmită rapoarte trimestriale și să pună la dispoziția Municipiului documentele de recepție solicitate. Acordul lega descărcarea textilelor de punctul de lucru din Moșnița Nouă și de operațiunile de reciclare asumate de partenerul privat. Cu alte cuvinte, Primăria avea dreptul să ceară mai mult decât o cifră totală și câteva fotografii cu recipiente portocalii.

Prima întrebare este câte rapoarte trimestriale a primit administrația de la începutul colaborării. Trebuie stabilit dacă documentele există pentru fiecare perioadă, cine le-a înregistrat, cine le-a analizat și dacă au fost semnalate diferențe între cantitățile raportate, cele transportate la hala 14 și cele înscrise în evidențele de mediu ale operatorului.

A doua întrebare privește conținutul acestor rapoarte. Primăria a primit doar totaluri sau și defalcări pe amplasamente, date de ridicare și modalități de colectare? Cele aproape 19 tone anunțate pentru primele șase luni din 2026 sunt susținute de bonuri de cântar și loturi identificabile sau numai de o situație centralizată transmisă de CVS?

Municipalitatea trebuie să arate și ce documente de recepție a solicitat. A verificat că textilele colectate din containere au ajuns efectiv la hala 14? Există procese-verbale, avize, cântăriri și documente distincte pentru fiecare ridicare? Pot fi separate cantitățile colectate din Piața Dacia de cele din Piața Traian, Zona Soarelui ori celelalte puncte permanente?

O evidență a intrărilor nu este însă suficientă. Întrebarea decisivă este dacă Primăria a cerut informații despre ieșirea materialelor din circuit. Câte dintre textilele colectate au fost reciclate efectiv? Câte au fost pregătite pentru reutilizare? Câte au fost predate altor operatori? Câte au fost eliminate și câte au rămas în stoc?

Acordul vorbea despre colectare și reciclare. Prin urmare, administrația trebuie să explice dacă a solicitat vreodată rata de reciclare a materialelor preluate în numele său. O cifră privind tonele colectate măsoară participarea populației, nu performanța ecologică a sistemului. Pentru a vorbi despre succesul reciclării trebuie cunoscută și cantitatea transformată efectiv în fibră sau alt material utilizabil.

Aceeași problemă apare în cazul reutilizării și al eventualei comercializări. Dacă hainele aflate în stare bună au fost separate pentru o nouă punere pe piață, Primăria trebuie să spună dacă a cunoscut această destinație și dacă a cerut documentele corespunzătoare. Reutilizarea este o operațiune legitimă în economia circulară, dar nu poate fi ascunsă în spatele termenului generic de „reciclare”.

Răspunsul Gărzii de Mediu arată că, la controlul din 12 martie 2025, CVS figura cu 73,835 tone de deșeuri în stoc. Primăria trebuie să precizeze dacă a cunoscut existența acestui volum atunci când a continuat și a extins colaborarea. Dacă nu știa, trebuie explicat ce verificări a făcut înainte de a trimite hainele populației către același punct de lucru. Dacă știa, trebuie arătat ce garanții a cerut pentru separarea loturilor municipale de stocurile comerciale și industriale deja existente.

Mai trebuie clarificat și modul în care rețeaua inițială de cinci containere a ajuns la opt locații permanente. Care este actul administrativ sau contractual care a aprobat extinderea? Când au fost instalate cele trei recipiente suplimentare? Cine a stabilit amplasamentele și ce raportări distincte există pentru fiecare dintre ele?

Aceste întrebări nu transformă Primăria într-un operator de deșeuri. Ele verifică dacă administrația și-a exercitat obligația elementară de diligență față de un sistem pe care l-a pus pe domeniul public și l-a recomandat cetățenilor.

Primăria nu este operator de control, dar este partenerul care a pus domeniul public, sigla și încrederea cetățenilor în acest sistem. Nu poate contabiliza doar intrarea și să lase ieșirea în grija sloganului.

Noul control, testul real al EcoCinix

Verificările Gărzii de Mediu reprezintă momentul în care imaginea publică a EcoCinix trebuie confruntată cu realitatea tehnică și documentară din hala 14. Site-ul, comunicatele și prezentările despre reciclarea mecanică pot descrie un model de afaceri. Numai verificarea la fața locului poate arăta dacă acel model funcționează la dimensiunea declarată.

Primul reper este stocul fizic. Comisarii trebuie să stabilească ce cantități se află efectiv în punctul de lucru, cum sunt împărțite pe coduri de deșeu, surse și loturi și dacă ele corespund registrelor. Un volum înscris într-un tabel trebuie să poată fi identificat în hală, nu doar explicat printr-o situație întocmită după control.

Trebuie verificată separat proveniența fiecărui flux. Textilele colectate prin containerele Primăriei, punctele mobile, ridicările de la domiciliu și predările directe nu ar trebui să dispară într-un stoc comun alături de resturi industriale, fibre procesate și haine provenite de la operatori privați. Fără coduri de lot, cântăriri și spații clar delimitate, traseul celor aproape 19 tone anunțate de municipalitate nu mai poate fi reconstruit.

Al doilea test privește utilajele. Autorizația revizuită descrie echipamente pentru sortare, spălare, uscare, tăiere, balotare și desfacerea materialelor textile în fibre. Prezența lor fizică este însă doar începutul verificării. Garda trebuie să stabilească dacă utilajele sunt funcționale, când au fost puse în exploatare, ce capacitate reală au și cât timp au lucrat.

Capacitatea declarată trebuie confruntată cu producția. Dacă instalația de desfacere a fibrelor poate procesa între 100 și 150 de kilograme pe oră, registrele ar trebui să arate zilele de funcționare, cantitățile introduse, randamentul și volumele rezultate. Un utilaj instalat într-o hală nu dovedește singur că zeci de tone au fost transformate în fibră.

Consumul de energie poate oferi o verificare independentă. O activitate industrială constantă lasă urme în facturile de electricitate și apă: ore de funcționare, spălare, uscare, ventilare, balotare și procesare. Dacă producția declarată este mare, consumurile trebuie să fie compatibile cu ea. Dacă sunt minime, diferența trebuie explicată.

La capătul procesului trebuie să existe un produs. Garda trebuie să stabilească ce cantități de fibră au fost obținute, cum au fost depozitate, ce caracteristici aveau și cui au fost vândute. Facturile, avizele, contractele și documentele de livrare trebuie să lege materia primă intrată de produsul rezultat și de clientul final.

Aceeași verificare este necesară pentru textilele pregătite pentru reutilizare. Hainele care nu au fost transformate în fibră, dar au fost considerate apte pentru o nouă utilizare, trebuie să apară în loturi distincte. Pentru fiecare ar trebui să existe cantitatea, destinația comercială și documentele de curățare, dezinfecție și dezinsecție cerute înaintea repunerii pe piață.

În acest punct devin relevante vânzările de haine, saci second-hand, loturi pentru revânzători sau produse promovate sub denumiri comerciale precum „Mystery Box”. Controlul trebuie să stabilească sursa acestor bunuri și dacă textile colectate ca deșeuri au intrat în circuitul comercial. O asemenea destinație nu este neapărat ilegală, dar trebuie să fie autorizată, documentată și separată clar de reciclarea prezentată public.

Transferurile către alți operatori trebuie urmărite până la destinația reală. Nu este suficientă identificarea camionului și a formularului care a însoțit transportul. Trebuie verificată recepția, operațiunea aplicată, cantitatea valorificată și reziduurile rezultate. În cazul transferurilor externe, documentele trebuie să permită închiderea traseului până la operatorul care a tratat materialul.

Registrele reprezintă centrul întregii verificări. Evidența cronologică trebuie confruntată cu bonurile de cântar, facturile, formularele de transport, rapoartele trimise Primăriei și stocul găsit la fața locului. Orice diferență între aceste surse trebuie explicată prin documente, nu prin estimări.

Controlul trebuie să analizeze și relațiile cu firmele conexe ori cu societățile care cumpără, vând sau intermediază textilele. Scopul nu este construirea unei suspiciuni prin simpla asociere între firme, ci stabilirea traseului materialelor atunci când acestea părăsesc CVS și intră într-un circuit comercial diferit.

În final, fiecare operațiune trebuie raportată la autorizația valabilă în momentul în care a fost realizată. Colectarea, stocarea, comerțul, pregătirea pentru reutilizare, spălarea, producerea fibrelor și fabricarea articolelor textile sunt activități distincte. Controlul trebuie să stabilească dacă fiecare dintre ele a fost desfășurată în limitele documentelor de mediu aplicabile la acea dată.

Răspunsul primit de la Garda de Mediu confirmă că noua verificare a fost demarată, dar concluziile vor putea fi trase numai după controlul efectiv și redactarea procesului-verbal.

Acesta este testul real al EcoCinix. Nu existența unei instalații într-o fotografie și nici promisiunea că hainele vechi primesc o nouă viață, ci capacitatea firmei de a lega fiecare cantitate colectată de o operațiune verificabilă și de un rezultat concret.

Nu este suficient să existe utilajul. Trebuie să existe producția, lotul, factura și destinatarul.

Garda de Mediu revine în hala 14

Noutatea acestui episod nu este că CVS Recycling a mai fost controlată. Noutatea este că Garda de Mediu Timiș a anunțat noi verificări, după ce Primăria Timișoara a comunicat aproape 19 tone de textile colectate în primele șase luni ale anului, iar investigația a cerut traseul complet al acestor cantități.

Controlul tematic din 12 martie 2025 explică de ce noua verificare este necesară. La acel moment, CVS opera deja un circuit privat de 138,293 tone de deșeuri. Din acest total, numai 5,926 tone apar identificate explicit drept reciclate în sinteza transmisă de Garda de Mediu. Alte cantități au fost predate unor operatori din țară și din străinătate, iar 73,835 tone figurau în stoc la punctul de lucru din hala 14.

Aceste date nu demonstrează existența unei fapte ilegale. Nu arată că textilele colectate prin Primărie au fost vândute și nici că ele nu au fost reciclate. Arată însă că, dincolo de recipientele portocalii și de fotografiile de presă, funcționează un circuit industrial și comercial mult mai amplu, în care colectarea, stocarea, transferul, reutilizarea și reciclarea sunt operațiuni diferite și trebuie probate separat.

Până acum, Primăria a comunicat cantitatea intrată în sistem. Noul control trebuie să stabilească ieșirea – câte dintre hainele colectate sub sigla municipalității au fost transformate în fibre, câte au fost pregătite pentru reutilizare, câte au fost comercializate, câte au fost trimise altor operatori, câte au devenit deșeu rezidual și câte se află încă în stoc.

Răspunsul nu poate veni dintr-un slogan și nici din simpla existență a unui utilaj. Trebuie să rezulte din registre, loturi, bonuri de cântar, facturi, documente de igienizare, acte de transport și dovezi privind operațiunea finală.

Garda intră din nou în hala 14. De această dată, trebuie să iasă cu traseul hainelor, nu doar cu evidența camioanelor.