România, nu ai voie să uiți! 30 octombrie – o zi neagră în memoria colectivă

autor: Mircea Dan OPRIȘ

România, nu ai voie să uiți! Un gând și o rugaciune. Certeju de Sus, 30 octombrie 1971 / Club COLECTIV, 30 octombrie 2015

Dezastrul de la Certej

Dezastrul de la Certej a avut loc sâmbătă 30 octombrie 1971, la ora 4:55 dimineața, fiind provocat de ruperea digului și alunecarea muntelui de steril din iazul de decantare al exploatării miniere Certej, Hunedoara.[1][2]

În perioada de exploatare a iazului, între 1936 și 1971, au fost depozitate în el elemente de depunere complet diferite ca granulație, tasare și umiditate care au creat o falie de alunecare[2].

Digul s-a rupt pe o lățime de 80 de metri și din iaz au fost expulzați în câteva minute 300.000 m³ de steril.[2] Nămolul toxic a acoperit, în numai un sfert de oră, zeci de kilometri pătrați, cu straturi de până la jumătate de metru.[3]

Valul acid de steril a înghițit într-un sfert de oră și a ras de pe fața pământului șase blocuri de locuințe cu 25 de apartamente fiecare, un cămin cu 30 de camere, șapte locuințe individuale și 24 de gospodării au fost distruse sau avariate.[1] Dezastrul a provocat 89 de morți și 76 de răniți.[2]

Cianura folosită în procesul de extracție, care se găsea în nămolul scurs, a ars hainele de pe victime.[2] Toate cadavrele care au fost scoase din mâl erau goale.[2] Deși la Primărie s-au înregistrat 82 de acte de deces,[4] autoritățile au anunțat oficial la radio și televiziune un număr de 48 de morți, pentru a nu fi nevoite să declare doliu național.[2]

Statul comunist i-a despăgubit pe cei care au avut de suferit în urma tragediei de la Certej.[2] Supraviețuitorii de la blocurile distruse au primit câte un apartament, iar cei cărora li s-au dărâmat casele au putut să-și ridice altele cu materiale de construcții primite de la autorități.[2]

Cu numai o săptămână înainte de dezastrul de la Certej, ministrul minelor Bujor Almășan, împreună cu o comisie guvernamentală, au fost la Certej, unde au verificat iazul de decantare și au decis că acesta este încă funcțional, după care au aniversat cu mare pompă 225 de ani de minerit.[5]

După un an de cercetări și audieri, ancheta a decis că tragedia este urmarea unor împrejurări ce nu puteau fi prevăzute. Nimeni nu a fost găsit vinovat pentru moartea celor 89 de victime ale accidentului,[2] deși acest iaz se mai rupsese și cu cinci ani înainte, când o cantitate mare de steril s-a prăvălit, fără să fi provocat victime. Cu toate acestea autoritățile nu au îndrăznit să oprească exploatarea, nu au luat măsuri suficiente pentru asigurarea ei și au asistat la umplerea până la refuz a iazului cu reziduuri miniere. La poalele dealului, s-au ridicat între timp blocuri și cămine muncitorești pentru miile de oameni veniți în zonă.[3]

Tragedia de la clubul COLECTIV

Incendiul din clubul Colectiv a avut loc în noaptea de vineri 30 octombrie 2015, în incinta unui club situat în sectorul 4 din București într-o fostă hală a fabricii PionierulIncendiul s-a declanșat în timpul unui concert gratuit al trupei Goodbye to Gravity,[7] cu ocazia lansării unui nou album, numit „Mantras of War”.[8][9]

Conform datelor existente (cercetările se află în curs), focul a fost provocat de către artificiile folosite în timpul concertului, artificii care au dus la aprinderea buretelui poliuretanic (ușor inflamabil) folosit pentru antifonare de pe un stâlp al clădirii. Flăcările s-au extins foarte repede în tot clubul provocând leziuni – în unele situații cauzatoare de moarte, prin combustieasfixieintoxicații cu monoxid de carbon și alte gaze, unui număr semnificativ dintre participanții la concert.[10][11] Amploarea evenimentului a determinat Ministerul de Interne să instituie Planul roșu de intervenție, iar Guvernul României a decretat trei zile de doliu național. Ca urmare a protestelor masive care au urmat incendiului, au demisionat pe 4 noiembrie 2015 Victor Ponta, împreună cu guvernul său, și primarul Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone.[12][13]

În urma incendiului din 30 octombrie, la clubul Colectiv au decedat un număr de 64 de persoane.[14] În afară de cele 26 de persoane decedate în incinta clubului și de una care a murit în drum spre spital, în faza inițială au fost identificate alte 186 de persoane rănite, din care 146 au fost spitalizate.[15][16] În săptămânile de după incendiu au decedat alte 33 de persoane.[17]

A fost cel mai grav incendiu din România dintr-un club de noapte[18] și cel mai grav accident din țară de după anul 1989, depășind după numărul de decese accidentul aviatic de la Balotești din 1995 în care au murit 60 de persoane.[19][20]

În data de 12 mai 2022, a avut loc decizia finală în procesul Colectiv. [21]

Context

Clubul Colectiv din București

Intrarea în Clubul Colectiv.

Clubul Colectiv unde a avut loc incendiul este situat pe strada Tăbăcarilor nr. 7 din Sectorul 4 al Capitalei și funcționează din luna mai 2013 într-o hală veche din fosta clădire cu patru etaje a fabricii “Pionierul”. Acționarul principal al Colectiv Club SRL, firma care deține clubul este Alin George Anăstăsescu,[22] acesta mai având alți doi asociați: Costin Mincu și Paul Cătălin Gancea.[23]

Conform lui George Artur Găman, directorului general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitate Minieră și Protecție Antiexplozivă (INSEMEX), autoritatea supremă în materii de medii explozive, clubul era construit din beton armat, fără ferestre, și învelit pe dinăuntru cu burete pentru antifonare, un material extrem de inflamabil, avea o singură ieșire, o ușă mică de 80 de centimetri. Pe tavan se aflau și grilaje din lemn de brad uscat, un material inflamabil. Clubul avea trei extinctoare mici, dar doar unul a fost folosit în încercarea de a stinge incendiul în stadiu incipient, însă nu era dotat cu sprinklere (stropitori de incendiu), care se declanșează automat în caz de incendiu.[24] Reprezentantul firmei care s-a ocupat de antifonarea clubului Colectiv a declarat că patronii clubului au refuzat să cumpere material ignifug, întrucât era prea scump. Mai mult, cu o lună și jumătate înainte de eveniment, reprezentanții clubului ar fi spălat buretele de pe tavan, cel mai probabil cu substanțe inflamabile.[25]

Clubul Colectiv își desfășura activitatea în baza declarației pe propria răspundere din 6 noiembrie 2014, depusă la Primăria Sectorului 4 din București, unde era menționat că clubul are o suprafață de 425 de metri pătrați și 80 de locuri pe scaun pentru consumatori. Ulterior S.C. Colectiv Club SRL a solicitat eliberarea acordului și autorizației de funcționare, iar Primarul Sectorului 4 Cristian Popescu Piedone a emis pe 14 ianuarie 2015 Acordul de funcționare nr. 3909/14.01.2015, respectiv Autorizația de funcționare nr. 369/14.01.2015 necesare desfășurării activității de către SC Colective Club SRL, aceste 2 acte fiind întocmite de Luminița Larisa Ganea de la Serviciului autorizări comerciale de la Primăria Sectorului 4, și avizate de Aurelia Iofciu, șefa acestui serviciu.[26] La concertul de vineri seara, au fost prezente circa 350 de persoane, conform estimărilor participanților. Și la alte manifestări din clubul respectiv participaseră sute de persoane, cu mult peste numărul dat de 80 de locuri.[23]

Secretarul de stat Raed Arafat a confirmat că Clubul Colectiv funcționa fără să aibă avizul pompierilor pentru securitatea la incendii și nici pentru spectacolul pirotehnic.[27] Cu toate acestea, 2 ofițeri ISU București, George Petrică Matei și Antonia Radu, au fost de 3 ori la sediul Clubului Colectiv, fără a lua nicio măsură pentru siguranța clienților.[28]

Trupa Goodbye to Gravity

Trupa Goodbye to Gravity

Trupa de metalcore Goodbye to Gravity a fost fondată în 2011 și îi avea în componență pe Andrei Găluț (voce), Mihai Alexandru (chitară), Bogdan Lavinius Enache (tobe), Vlad Țelea (chitară) și Alex Pascu (bas).[29][30]

În data de 29 octombrie 2015, trupa Goodbye to Gravity a anunțat, pe Facebook, că își lansează albumul „Mantras of War” în Clubul Colectiv și că intrarea va fi liberă, iar accesul publicului în club se va face începând cu ora 20:30. Cu această ocazie, „astronauții” au pregătit un show memorabil, cu invitați speciali și multe alte surprize.[31]

În timpul incendiului din seara zilei de 30 octombrie și-au pierdut viața chitariștii Mihai Alexandru și Vlad Țelea. Bogdan Enache, toboșarul trupei a murit pe 8 noiembrie 2015, la scurt timp după ce avionul cu care era transferat de la Spitalul de Arși către o clinică din Zurich din Elveția s-a întors pe aeroportul din Otopeni, deoarece acesta intrase în stop cardiorespirator.[32]

Basistul Alex Pascu, cu arsuri pe 70% din corp, a fost spitalizat în stare gravă la Spitalul Floreasca, unde a fost intubat și a suferit două intervenții chirurgicale.[33][34][35][36] Pe 11 noiembrie a fost transferat de la Spitalul Floreasca la o unitate sanitară din Franța, însă a murit la aeroport, la Paris, unde aeronava a aterizat înainte de ora 19.30.[37]

Solistul Andrei Găluț a suferit arsuri pe 45% din suprafața corpului (pe mâini, față și umăr), arsuri ale căilor respiratorii și o puternică intoxicație cu fum; a fost inițial internat în stare gravă la Spitalul Elias din Capitală unde a fost traheostomizat și ventilat mecanic.[38] Sâmbătă, 7 noiembrie 2015, a fost transferat în Olanda, unde a fost internat la secția de terapie intensivă Rode Kruis Ziekenhuis – Beverwijk Ward (Spitalul Crucii Roșii din Beverwijk).[39]

Incendiul

Vineri seara pe 30 octombrie 2015 s-au adunat circa 400 de fani rock la Clubul Colectiv, unde formația de metal rock Goodbye to Gravity își lansa cel de-al doilea album, „Mantras of war”. Organizatorii anunțau un spectacol inedit, un show de lumini, efecte pirotehnice, decoruri special create și alte surprize. Printre cei care veniseră la concert se aflau numeroși artiști, fotografi, jurnaliști, arhitecți, studenți, dar și cetățeni străini și câțiva minori.[40][41]

La ora 21:00 a început concertul. Timp de o oră și jumătate, formația Goodbye to Gravity a interpretat cele 9 piese de pe noul album și altele mai vechi.

La ora 22:30 altă piesă din concert se lansează cu efectele pirotehnice. Artificiile din clubul Colectiv au fost instalate de 2 pirotehniști autorizați angajați ai firmei Golden Ideas Fireworks Artists SRL, Viorel Zaharia și Marian Moise. Show-ul pirotehnic era asigurat de Marian Moise care se afla în club. Artificiile se pare că nu au fost puse la distanța corespunzătoare față de stâlpul capitonat cu burete. Erau numai 3 metri între scenă și stâlp, iar jerba de scântei, aruncată cu forță de la 2 artificii, ajunge la unul dintre stâlpii schelei tehnice, care deservea scena, și el ia foc.[42][43] Scânteile rezultate de la acest stâlp sunt orientate direct către alt stâlp de susținere al imobilului, aflat pe partea stângă a scenei în imediata apropiere a ei. Stâlpii erau acoperiți cu un strat de burete (ușor inflamabil) pentru izolare fonică. Andrei Găluț încercă să facă o glumă: „asta nu era prevăzut în program” și cere, pe un ton foarte calm, un extinctor pentru a stinge focul. Un bodyguard al clubului încercă să stingă focul cu un extinctor. Un grup de 50-70 de oameni au părăsit preventiv clubul. La început nimeni nu s-a panicat.[40][41]

La ora 22:32 este înregistrat primul apel la 112. Focul se extinde rapid de la stâlpul de susținere la tavanul acoperit cu fâșii de lemn de brad și cu burete neignifug. Fâșiile de lemn incandescente și picături din burete topit se transformă intr-o ploaie mortală. Flacăra devine violentă și arde antifonajul poliuretanic de pe pereți, scena, decorul. Schela cu echipament pirotehnic se prăbușește în flăcări și prinde sub ea tinerii aflați lângă scenă. Încăperea se umple cu fum dens înecăcios. Distracția devine un coșmar, apar urlete și panică. Clubul se transformă într-o capcană mortală. Mulțimea se calcă în picioare, îndreptându-se spre singura ieșire disponibilă, o ușă mică de 80 de centimetri lățime. O alta ieșire, blocată, cedează sub presiunea mulțimii speriate. Apar primele victime arse, sufocate sau intoxicate cu gaze emanate (monoxid de carbon, cianuri). Bucureștenii care locuiesc în zona Pieței Bucur sunt primii care intervin pentru salvarea victimelor și cară apă din case. O parte din participanți, scăpați fără arsuri, se stropesc cu apă și încercă să intre înapoi în club pentru a-și salva prietenii.[40][41][44]

La ora 22:40 o mulțime agitată de oameni dezorientați și cu fețe îngrozite, mulți cu arsuri, ies din Clubul Colectiv, țipând după ajutor. Alți tineri mai puțin afectați, aleargă după taxiuri sau mașini. La 22:42 primele două ambulanțe și mașini de pompieri ajung la clubul Colectiv. Incendiul este stins repede, însă pompierii găsesc înăuntru mai multe trupuri carbonizate. Personalul medical din ambulanțe și cel de garda de la Maternitatea Bucur, aflată la câțiva metri de clubul Colectiv, acordă primul ajutor persoanelor grav afectate și celor aflați în stop cardiorespirator, victimele fiind resuscitate în stradă. Cei arși, mulți fără haine, unora le curgea pielea și carnea, blochează ambulanțele, implorând să intre mai mulți într-o ambulanță. Câțiva tineri cu arsuri foarte grave decedează pe caldarâm, în ciuda eforturilor echipajelor de resuscitare. În următoarele minute, ajung la locul incendiului peste 20 de ambulanțe. Victimele incendiului sunt transportate într-o primă fază la Spitalul Universitar.[40][41]

La 23:15 apar primele știri pe televiziuni despre incidentul de la clubul Colectiv; se vorbește inițial despre o explozie cu mai mulți răniți și morți, ulterior apar informații mai precise: este vorba despre un incendiu violent. Sosesc părinții, rudele și prietenii la locul incendiului care vor sa afle informații despre victime. La 23:30 poliția izolează un perimetru de câteva străzi în jurul clădirii clubului. Străzile sunt pline de mașini de intervenție, pompieri și ambulanțe.[40][41]

La 23:55 Raed Arafat face o scurtă declarație de presă: un incendiu cu mai mulți răniți și 18 morți. La 00:08 ministrul de interne Gabriel Oprea anunță că numărul de decese a ajuns la 25. Este pus la dispoziția rudelor persoanelor aflate în club un număr de telefon pentru a primi informații. La 00:50 apar la fața locului 4 dube ale Institutului de Medicină Legală pentru a prelua cadavrele întinse pe paleții de lemn din fața clubului. La 1:00 ultimii răniți sunt transportați de ambulanțe sau de mașinile prietenelor către spitale FloreascaUniversitar și Spitalul de Arși. În total, peste 500 de efective ale Ministerului Afacerilor Interne și ale Ministerului Sănătății — echipaje medicale, pompieri, jandarmi și polițiști — au intervenit pentru salvarea răniților și stingerea incendiului. Echipajele de intervenție au acționat cu 75 de autospeciale ale ISU București-Ilfov, dintre care 2 spitale mobile, 57 de autospeciale SMURD și ambulanțe, 11 echipaje cu apă și spumă, 3 echipaje de descarcerare, 3 echipaje pentru transport victime multiple, 2 echipaje cu autoscări, la care s-au adăugat mașini ale Poliției și Jandarmeriei care au asigurat fluidizarea traficului pentru deplasarea ambulanțelor.[45][46] Martorii incendiului povestesc ce au văzut când participanții de la concert a năvălit afară: “film de groază”, “oameni care umblau ca în filmele cu zombi”, “oameni arși, fără păr pe cap”.[40][41]

La 2:00 ministrul de interne Gabriel Oprea comunică un nou raport despre incendiu: 27 de morți și 140 de răniți. La 3:00 zona incidentului se eliberează de curioși, rămân câțiva polițiști care păzesc intrarea în club, ca să nu fie distruse probele care vor face obiectul anchetei.[40][41]

Victimele

NaționalitateaNumărul
răniților [47]
Numărul
deceselor[48]
 România15963[49]
 Spania2[50]
 Turcia1[51][52]
 Italia1
 Germania1[53]
 Țările de Jos1[54]
Total16365

Potrivit lui Raed Arafat, secretar de stat în MAI, cel puțin 30 de oameni au decedat și este posibil să se dubleze numărul deceselor din rândul celor răniți în incendiul din Clubul Colectiv, 90 de pacienți aflându-se în stare gravă sau critică.[55] Victimele au arsuri grave la nivelul pielii, dar mai ales la nivelul traheei și plămânului, și există riscul că ele vor sucomba. Mulți au fost afectați nu numai de arsuri, ci și de intoxicația cu fum, monoxid de carbon sau alte gaze toxice emanate (mai ales cianuri) rezultate din arderea materialelor (bureți, mobilă etc) din club. De asemenea, multe persoane au fost rănite din cauză că au căzut și au fost călcate de alții.[56][57]

Printre cele 64 de persoane decedate se numără cei doi chitariștii ai formației Goodbye to Gravity, Vlad Țelea și Mihai Alexandru, dar si Alex Pascu (bas) si Bogdan Lavinius (tobe).[58]

Alte 184 de persoane, cea mai mare parte fiind tineri, au fost rănite, dintre care 146 au avut nevoie de spitalizare imediată. Printre răniți se află 4 persoane străine: 2 spanioli, un german și 1 olandez.[59][60] Singurul supravietuitor al trupei Goodbye to Gravity a fost Andrei Galut, acesta fiind grav ranit.[61][62] Adrian Despot, liderul trupei Vița de Vie, a fost de asemenea rănit în incendiu.[63]

În dimineața zilei de sâmbătă, la Institutul Național de Medicină Legală (INML) 17 persoane din cei 27 de decedați nu erau identificate, deoarece cele mai multe nu aveau acte de identitate asupra lor.[64] Duminică toate persoanele decedate au fost identificate la INML.[65] Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție (PICCJ) a precizat duminică că un număr de 29 de persoane internate în spitale din capitală nu erau încă identificate, în timp ce identitatea altor 38 de răniți era stabilită.[66]

Răniții au fost internați la mai multe spitale din București, cei mai mulți la Spitalul Floreasca (50), Spitalul de Arși (27), Spitalul Bagdasar (24), Spitalul Universitar (25). Alți răniți au ajuns la Spitalul Militar, la EliasColțea, Pantelimon, Sf. Ioan, dar și la Spitalul Județean Ilfov. Raed Arafat a precizat că din cauza numărului mare de victime la unele spitale nu mai existau paturi, iar răniții au fost redirecționați la alte unități spitalicești. De asemenea, la spitalele unde au fost internate victimele incendiului au fost aduse aparate de ventilație care nu erau folosite în alte unități.[67][68] Ministrul Sănătății, Nicolae Bănicioiu, și managerul Spitalului Militar Central, Florentina Ionița-Radu, au solicitat presei să transmită cetățenilor să doneze sânge etapizat și să nu aglomereze centrele de transfuzii, precizând că necesarul de plasmă și sânge pentru victimele incendiului de la Club Colectiv este asigurat în momentul de față și că efortul trebuie conservat pentru zilele următoare, iar de donare de piele nu e nevoie deocamdată.[69][70]

Potrivit Ministerului Sănătății, pe 10 noiembrie 2015, erau internați în spitalele din țară 76 de răniți, din care 24 se aflau în stare critică și gravă, iar în clinicile din străinătate erau internați 29 de răniți. La clinicile din străinătate au fost trimiși în total 35 de pacienți, dintre care 6 au decedat. Astfel în Austria se aflau internați 2 persoane în stare stabilă, în Belgia– 8 persoane în stare stabilă, în Olanda– 8 persoane, din care 2 au decedat, iar 6 erau în stare stabilă, în Germania – 2 persoane care au plecat pe cont propriu, în Marea Britanie – 9 persoane, din care 2 au decedat, în Norvegia – 1 persoană stabilă, în Israel – 3 persoane, din care o persoană a decedat, o persoană în stare stabilă și 1 persoană în stare instabilă, în Elveția – 1 pacient.[71]

Claudiu Petre și Adrian Rugină au fost decorați post-mortem în grad de Cavaler de Președintele României, Klaus Iohannis, „în semn de apreciere pentru curajul, altruismul și dăruirea de care au dat dovadă în timpul tragicului eveniment de la Clubul Colectiv, încercând salvarea mai multor vieți cu prețul sacrificiului suprem”.[72]

Mii de bucureșteni au donat sânge pentru victime. Medicii și asistentele din spitalele la care au ajuns răniții au rămas 3 zile și 3 nopți în spital, venind la serviciu inclusiv medici pensionați sau aflați în concediu maternal. Milioane de români s-au solidarizat pe paginile de socializare cu victimele incendiului și familiile lor, iar mii de oameni au aprins o lumânare sau au depus flori la fața locului.[73] Acțiuni de comemorare au avut loc și la Chișinău, în fața Ambasadei României în Republica Moldova.[74] În săptămâna de după incendiu, doritorii să doneze sânge au făcut cozi la centrele de transfuzie din Chișinău, Bălți și Cahul,[75] iar Ministerul Sănătății a dispus transportarea a 700 litri de sânge spre spitalele din București.[76]

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *