Seria de investigații ECOPOLITICA
Onoarea a sosit la câteva ore după procurori. Vineri, 12 iunie 2026, procurorii Parchetului European au percheziționat locuința prefectului de Timiș, Cornelia-Elena Micicoi, autoturismele aflate la dispoziția acesteia și sediul Asociației Pro Office, organizație pe care a fondat-o și a condus-o înainte de numirea în funcția de prefect. La sediul ONG-ului, verificările au durat mai bine de patru ore. În acest dosar au fost făcute, până acum, 11 percheziții în Timiș la persoane suspectate de fraudă cu bani europeni.
Cornelia Micicoi a publicat mai întâi un mesaj în care și-a susținut nevinovăția, apoi și-a anunțat demisia. Dominic Fritz, președintele USR și primarul Timișoarei, a salutat imediat „gestul de onoare”, precizând că fosta prefectă nu are, în acest moment, nicio calitate în dosar și că dorește să-și apere nevinovăția ca simplu cetățean.
Publicului i s-a oferit astfel o poveste simplă și numai bună de închis până luni dimineața. O poveste aproape nobilă, dar cu o anchetă aflată la început, o demisie rapidă, un lider de partid care aplaudă responsabilitatea și o instituție care trebuie protejată de orice suspiciune – Prefectura Timiș. USR, partidul #FărăPenaliÎnFuncțiiPublice și-a găsit chiar și formula potrivită: nu retragere sub presiune, ci onoare.
Numai că demisia Corneliei Micicoi nu face să dispară documentele, contractele, firmele, asociațiile, GAL-urile și traseele banilor. O scoate pe Micicoi din Prefectură. Nu o scoate din rețeaua documentată de către Ecopolitica.
În centrul acestei rețele apare Asociația Pro Office, organizație care continuă sub aceeași identitate comercială activitatea cunoscută anterior prin numele societății comerciale Pro Office și care se prezintă simultan drept ONG, furnizor de produse, organizator de cursuri și unitate protejată autorizată.
Pro Office nu a apărut însă odată cu ONG-ul. PRO OFFICE SRL, CUI 17139861, a avut-o pe Cornelia-Elena Micicoi drept asociat unic și beneficiar real, cu 100% din capital. Societatea, activă în comerțul cu ridicata al bunurilor de uz gospodăresc, a fost radiată la 6 iunie 2017. Asociația Pro Office fusese înființată încă din 19 noiembrie 2014, astfel că firma și ONG-ul au coexistat aproape trei ani sub același nume. După dispariția societății, asociația a păstrat marca vizuală „Pro Office – birotică, papetărie” și profilul comercial: papetărie, consumabile pentru imprimante, produse IT, articole de curățenie și echipamente de protecție. Nu afirmăm, în lipsa documentelor constitutive și a actelor de transfer, că ONG-ul este succesorul juridic al SRL-ului. Există însă o continuitate documentabilă de nume, persoană, imagine comercială și domeniu de activitate.
Juridic, sunt două entități distincte. Comercial însă, vechiul Pro Office pare să fi schimbat mai degrabă forma decât obiceiurile.
Sună impecabil. Social. Generos. Aproape imposibil de criticat fără să pari dușmanul integrării persoanelor cu dizabilități și a celor aflate la marginea sărăciei ori marginalizate social din cauza etniei.
Legea este însă mai exactă decât sloganul. O unitate protejată autorizată trebuie să aibă cel puțin trei angajați cu dizabilități, aceștia să reprezinte minimum 30% din personal, iar timpul lor cumulat de lucru să însumeze cel puțin 50% din timpul de lucru al tuturor angajaților. Mecanismul legal permite achiziționarea unor produse și servicii realizate prin activitatea proprie a persoanelor cu dizabilități angajate în asemenea unități.
Pe propriul site, Asociația Pro Office afirmă că oferă „produse sau servicii realizate prin propria activitate a persoanelor cu handicap” și că astfel susține integrarea acestora pe piața muncii. Tot acolo își promovează activitatea de papetărie, produse de curățenie, echipamente de protecție, produse IT, consumabile pentru imprimante, mobilier și servicii de personalizare.
Datele din SICAP obligă însă la întrebări mult mai puțin ceremonioase. Extrasul analizat de Ecopolitica conține 100 de achiziții directe publicate între 24 noiembrie 2025 și 9 iunie 2026. Dintre acestea, 96 au fost acceptate, cu o valoare totală de 228.892 de lei. Clienții sunt spitale, universități, școli, primării și societăți publice.
În listă apar calculatoare de birou, cartușe de toner, materiale de curățenie, echipamente de protecție, produse IT, articole de birotică, cadouri și recompense. Cel mai mare contract din extras este de 129.510 lei, pentru servicii de imprimare, atribuit de Universitatea Politehnica Timișoara.
Aici începe investigația Ecopolitica.
Ce anume reprezintă „activitatea proprie” a persoanelor cu dizabilități în cazul unui computer de birou, al unor cartușe de toner, al detergenților, al foliilor de plastic sau al echipamentelor de protecție? Sunt aceste bunuri fabricate, asamblate, personalizate, ambalate ori prelucrate efectiv în cadrul unității protejate? Ce operațiuni execută angajații cu dizabilități și ce parte din valoarea facturată rezultă din munca lor? Cui aparțin în realitate acest unități protejate?
Se cumpără indirect bunăvoință și influență?
Și se ajunge la mecanismul prin care, sub pretextul protecției sociale, instituții publice cumpără din bani publici diverse bunuri și servicii la un preț mult mai mic decât cel de piață. Sau mai mare. Sau pur și simplu preferențial. Rămâne întrebarea dacă persoanele cu dizabilități angajate beneficiază de toate drepturile care li se cuvin prin lege, de la bani la facilități, dar și dacă numărul lor declarat de unitățile protejate care îi școlarizează și angajează este real sau o simplă raportare bifată pe hârtie – asta cercetează anchetatorii EPPO. Iar fenomenul este la nivelul întregii țări, însă Parchetul European a documentat sute de cazuri relativ similare și în alte țări ale Uniunii Europene.
Sau avem, în unele situații, produse obișnuite cumpărate de pe piață și revândute instituțiilor publice sub umbrela impecabilă a incluziunii sociale?
Nu afirmăm deocamdată că toate achizițiile din SICAP au fost făcute prin mecanismul compensatoriu prevăzut de Legea nr. 448/2006. Tocmai acesta este unul dintre lucrurile pe care le vom verifica: ce instituții au cumpărat în regim obișnuit, care au invocat statutul de unitate protejată și ce documente justifică participarea efectivă a persoanelor cu dizabilități la realizarea produselor și serviciilor facturate. După modificările intrate în vigoare în octombrie 2025, simpla intermediere nu mai este suficientă pentru produsele și serviciile folosite în mecanismul legal; acestea trebuie să rezulte parțial sau integral din activitatea proprie a angajaților cu dizabilități.
Asociația Prro Office se prezintă și ca organizație de formare profesională pentru persoane cu dizabilități și oameni proveniți din categorii vulnerabile, expuși sărăciei și excluziunii sociale. Pe pagina dedicată cursurilor apare însă, în prezent, un singur anunț: „Curs lucrător comercial”.
Lucrător comercial pentru că această calificare poate justifica faptul că bunurile sau serviciile vândute de unitatea protejată provin parțial din activitatea proprie a angajaților cu dizabilități. Mai simplu, rolul acestor persoane este de a vinde produse și servicii, aceast lucru în sine fiind considerat ca rezultat parțial conform cerințelor legale. Numai că procurorii EPPO cunosc acest truc. Ceea ce i-a adus și în curtea ONG-ului asociat cu numele Corneliei Micicoi, prefectul USR care și-a dat „demisia de onoare”.
Dincolo de imaginea caritabilă, cifrele arată o activitate economică de dimensiuni considerabile. În 2023, Asociația Pro Office a raportat venituri de 7.315.682 de lei, cheltuieli de 7.206.441 de lei, un rezultat net de 109.241 de lei și 24 de angajați. Cu un an înainte avea opt salariați. În 2021 avea cinci.
Un ONG care formează persoane vulnerabile, o unitate protejată care furnizează calculatoare și toner, un operator economic cu venituri de peste șapte milioane de lei, un participant constant la achiziții publice și un beneficiar al proiectelor derulate prin GAL-uri. Toate sub același acoperiș.
Iar Pro Office este doar începutul.
Seria de investigații Ecopolitica va urmări firmele și asociațiile legate de Cornelia Micicoi dar și de alte figuri din politică și din lumea afacerilor, proiectele europene, relațiile dintre beneficiari și GAL-urile urbane, contractele cu instituții publice, conexiunile politice și administrative și rolul Primăriei Timișoara, unul dintre beneficiarii importanți ai finanțărilor distribuite prin asemenea structuri. În plus, GAL-urile au servit ca trambulină pentru accesarea unor finanțări, deși nu Grupurile de Acțiune Locală sunt responsabile pentru eventualele nereguli și ilegalități pe care le-ar putea face firmele și ONG-urile implicate.
Cornelia Micicoi beneficiază, deocamdată, de prezumția de nevinovăție. Ancheta EPPO se află la început, iar existența unor percheziții nu echivalează cu stabilirea vinovăției.
Dar nici demisia nu este un detergent juridic cu care se spală întreaga rețea.
„Gestul de onoare” a închis o funcție. Noi deschidem dosarele.
