Percheziții ale procurorilor anticorupție la Spitalul „Victor Babeș” din Timișoara. În paralel, personalul medical din mai multe unități sanitare susține că polițiști au fost prezenți în ultimele zile și în alte spitale aflate în subordinea Primăriei Timișoara. În ultimele două luni, rapoarte oficiale au semnalat nereguli grave în același sistem.
Nu e prima dată când apar semnale de alarmă în spitalele aflate în subordinea Primăriei Timișoara, dar este pentru prima dată, după mult timp, când intră DNA. La Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș”, procurorii ridică documente într-un dosar care vizează, potrivit informațiilor publice, zona achizițiilor.
Conducerea unității spune că oferă sprijin anchetatorilor și că activitatea medicală nu este afectată, un PR ieftin, manevră de evitare, fiind logic că DNA nu descinde pentru a controla pacienții sau aparținătorii veniți în vizită.
În același timp, mai mulți angajați din sistemul sanitar local afirmă că, în ultimele 10 zile, reprezentanți ai Poliției au fost văzuți și în alte unități medicale din subordinea Primăriei. Dacă aceste informații se confirmă, tabloul care se conturează nu mai este despre un singur spital, ci despre întregul ecosistem medical din subordinea Primăriei Timișoara, prin ASEMT-ul condus de Florentina Radu, căreia, după audierile din ultimele lui, după debarcarea Flaviei Zară de la conducerea Spitalului Municipal, se pare că eticheta „recomandat de Rafila” nu îi mai oferă niciun fel de protecție.
Reprezentanții Primăriei Timișoara au refuzat să organizeze un concurs în ultimii 5 ani pentru managementul celor trei spitale pe care le are în subordine, de Boli Infecțioase, cel de Copii și Spitalul Municipal, preferând să-și numească directorii. Iar unii dintre aceștia au un trecut destul de încărcat, cum este cazul managerului de la Municipal, Stela Iurciuc, care are pe rol 2 procese și o plângere penală, cu care a venit de la fostul loc de muncă, Spitalul CFR Timișoara.
Ziua în care a intrat DNA
Perchezițiile de la Spitalul „Victor Babeș” marchează un moment diferit față de controalele administrative obișnuite. Nu este o verificare de rutină, ci o acțiune într-un dosar penal, cu mandat și suspiciuni deja conturate.
Ancheta vizează, potrivit informațiilor apărute public, achiziții de aparatură medicală, o zonă sensibilă, mai ales în contextul ultimilor ani.
Spitalul transmite că „pune la dispoziție toate documentele solicitate” și că activitatea medicală continuă normal. Formularea de comunicare de PR este standard. Situația din interior nu este însă deloc normală.
Ce spun oamenii din interior
În paralel cu acțiunea DNA, apar informații din interiorul sistemului. Angajați din mai multe unități medicale aflate în subordinea Primăriei Timișoara susțin că, în ultimele aproximativ 10 zile, reprezentanți ai Poliției au fost prezenți în spitale, solicitând documente sau verificând anumite aspecte administrative.
Aceste informații nu sunt, în acest moment, confirmate oficial, dar nici nu apar într-un vid.
Aparate de milioane, prețuri umflate și echipamente ținute în depozit
Cu mai multe luni înainte de intrarea procurorilor DNA în același spital, au ajuns în spațiul public rezultatele unui alt tip de control, unul care a ajuns la concluzii care nu mai pot fi ignorate.
Un raport al Camerei de Conturi Timiș a identificat achiziții de aparatură medicală realizate la prețuri care depășeau semnificativ nivelul pieței. În unele cazuri, diferențele nu erau marginale sau explicabile prin specificații tehnice, ci ajungeau până la de 5–6 ori peste valoarea reală, cu vârfuri de până la 9 ori mai mari.
Nu sunt estimări sau interpretări, ci constatări oficiale, rezultate în urma verificării documentelor de achiziție.
Problema nu se oprește însă la preț.
O parte dintre aceste echipamente, achiziționate la valori ridicate, nu erau utilizate. Nu erau integrate în fluxul medical, nu erau folosite în tratamentul pacienților, ci erau depozitate. Cu alte cuvinte, investiții de milioane de lei care nu produceau niciun efect în actul medical.
Această combinație de prețuri mult peste piață și lipsă de utilizare ridică o întrebare fundamentală pe care raportul nu o formulează explicit, dar o sugerează inevitabil. Care a fost, de fapt, logica acestor achiziții? Pentru că, în mod normal, un spital cumpără echipamente pentru a le folosi, nu pentru a le depozita.
Mai multe detalii, aici: CORUPȚIA MEDICALĂ (I) – Aparate de milioane, depozitate în praf. Cum a plătit Spitalul de Boli Infecțioase din Timișoara prețuri de până la 9 ori mai mari decât piața – ECOPOLITICA
Curtea de Conturi confirmă nereguli de legalitate în Spitalul Municipal
La scurt timp, un alt raport oficial aducea în discuție o altă dimensiune a problemelor din același sistem.
În cazul Spitalul Municipal Timișoara, Curtea de Conturi a identificat situații în care gărzi medicale au fost efectuate și plătite fără respectarea condițiilor prevăzute de lege. În paralel, evidențele de pontaj nu reflectau întotdeauna realitatea activității desfășurate, iar unele plăți salariale nu aveau bază legală clară.
Nu sunt simple erori administrative, ci abateri care indică disfuncții în mecanismele interne de control și validare.
Într-un sistem în care fiecare oră de muncă este reglementată strict, astfel de situații nu apar izolat. Ele presupun fie lipsa unor controale eficiente, fie tolerarea unor practici care, în timp, devin rutină.
Important este și cadrul, pentru că vorbim despre o altă unitate medicală aflată în subordinea aceleiași autorități locale.
Două spitale diferite, cu două tipuri de probleme, însă parte din același sistem.
Mai multe detalii, aici: Curtea de Conturi confirmă problemele de la Spitalul Municipal Timișoara: gărzi nelegale, pontaje neconforme și plăți salariale fără bază (rapoarte oficiale) – ECOPOLITICA.
Cine stabilește direcțiile
În acest context, devine relevant și modul în care este structurat lanțul de decizie.
Florentina Radu, director al ASEMT, ocupă în același timp și funcția de președinte al Consiliului de Administrație la Spitalul Municipal Timișoara — instituție pentru care Curtea de Conturi a semnalat recent nereguli.
În mod formal, Consiliul de Administrație nu derulează achiziții, dar are rol în supravegherea modului de funcționare al unității și în aprobarea unor direcții administrative.
În paralel, ASEMT este implicată în elaborarea de studii și strategii în domeniul sănătății la nivel local.
Între zona de strategie și cea de administrare efectivă există, astfel, o intersecție instituțională care devine relevantă în momentul în care apar probleme confirmate oficial.
O succesiune de semnale
Nu există, în acest moment, o confirmare oficială că toate aceste elemente sunt parte din același dosar.
Dar există o succesiune de fapte. Respectiv, un audit care indică achiziții la prețuri mult peste piață, un raport oficial care confirmă nereguli de legalitate într-o altă unitate și, acum, intervenția unei structuri de parchet în același sistem medical local.
Răspunsurile nu vor veni în ziua percheziției, dar vor veni din contracte, din semnături și din comparații. Până atunci, cineva va trebui să stabilească dacă este vorba despre un spital sau despre un mod de funcționare.
Lucru care readuce în atenție modul clientelar în care administrația Timișoarei decide cine e manager, pe cât timp și în baza căror indicatori de performanță se fac aceste numiri.
Asta mai ales când e un contrast evident între buna reputație și performanța managerială a medicului Cristian Oancea, căruia „patronii” din Primăria Timișoara nu i-au mai prelungit contractul de management și problemele de management și de legalitate ale managerului de la Spitalul Municipal, Stela Iurciuc, care continuă linia de declin a unității din perioadele lui Malița și Zară, și-a numit finii ilegal în funcții până a fost nevoie de intervenția instanței. Plus, doamna Iurciuc a venit „la pachet” cu niște procese și o plângere penală colectivă, de la foștii angajați din Spitalul CFR Timișoara, unde a fost manager până la numirea ei, cu laudele de rigoare din partea primarului Fritz, ca manager al Spitalului Municipal. Adică repetarea unor „performanțe” vizibile, dincolo de raportări interne cosmetizate și campanii intense de PR, pe spatele și imaginea câtorva medici buni din această unitate medicală.
