În timp ce Dominic Fritz proclamă „aproape 100 de milioane de euro” intrate în Timișoara, documentele administrației indică minimum nouă proiecte afectate, cu o expunere PNRR cumulată de 44–48 de milioane de euro. Patru investiții ajung direct la plata timișorenilor, campusul dual a rămas fără bani, iar Primăria încă nu publică socoteala care ar transforma fotografia triumfală într-un bilanț verificabil.

Primarul AMR al Timișoarei, Dominic Fritz, a ridicat dosarul lângă obraz și a zâmbit ca un contribuabil care tocmai a aflat că factura o plătește altcineva. Din fotografia făcută la București lipsea însă tocmai nota de plată. Primarul spune că aproape 100 de milioane de euro „au intrat în oraș”, viceprimarul că banii „rămân în Timișoara”, iar Primăria că i-a „investit”. Trei formule frumoase, trei realități contabile diferite și niciun centralizator financiar.

Dincolo de tramvaiele, dotările școlare și investițiile care există cu adevărat, bilanțul oficial ascunde o imagine mult mai incomodă, cu proiecte de până la 48 de milioane de euro au fost eliminate, suspendate, mutate pe alte programe sau trimise la bugetul local. Nu sunt toți bani definitiv pierduți. Sunt însă suficienți pentru ca dosarul ținut la poză să merite deschis și citit până la ultima filă.

PE SCURT

Dosarul de 100 de milioane de euro. Ce lipsește din fotografia lui Fritz

Dominic Fritz s-a fotografiat la București cu dosarul lângă obraz. La 27 august a spus că aproape 100 de milioane de euro „au intrat în oraș”. Ruben Lațcău a afirmat că banii „rămân în Timișoara”, iar în 3 septembrie Primăria a comunicat că a „investit 100 de milioane de euro prin PNRR”. Sunt trei afirmații contabil diferite, respectiv bani contractați, bani păstrați în program și bani efectiv decontați. Administrația le folosește ca sinonime, fără să publice centralizatorul.

PNRR a produs rezultate reale, printre care vehicule noi, mobilier și echipamente pentru circa 40.000 de elevi, dotarea a aproape 1.300 de săli, investiții la Clinicile Noi și „Henri Coandă”, creșa din Bucovina și insule ecologice. Dar chiar bilanțul oficial are o fisură, căci declară 87 de vehicule și enumeră numai 80.

Mai important, comunicatul recunoaște minimum nouă proiecte sau contracte afectate. Traseul Revoluției, e-ticketingul, Colegiul „Ana Aslan” și Liceul Alimentar vor fi terminate din bugetul local. Expunerea lor PNRR inițială însumează 54,68 milioane de lei. Primăria nu spune cât s-a decontat și cât va rămâne în sarcina timișorenilor.

Școala Gimnazială nr. 1, cu aproximativ 10,18 milioane de lei, a fost mutată pe PIDS. Centrele de Aport Voluntar, cu o expunere de până la 46,35 milioane, sunt transferate Fondului pentru Mediu. Investițiile pot fi salvate, dar consumând bani din alte programe.

Marea gaură este campusul dual, unde apar 103,5 milioane de lei grant și aproximativ 19 milioane TVA eligibilă. Licitația de proiectare și execuție a fost lansată în iunie 2025 pentru 18 luni, deși până la termenul proiectului mai rămăseseră mai puțin de 13. Procedura a fost anulată, iar în septembrie 2026 consorțiul încă „va identifica” alte surse. La Calderon, finanțarea eligibilă de 5,89 milioane de lei este suspendată din august 2025, tot fără sursă alternativă.

Adunate fără propagandă, proiectele eliminate, mutate, suspendate sau transferate au o expunere inițială de aproximativ 220–240 de milioane de lei, echivalentul a 44–48 de milioane de euro. Nu afirmăm că întreaga sumă este definitiv pierdută. Pentru pierderea netă sunt necesare actele adiționale, deconturile finale și plățile preluate de bugetul local.

Problema nu începe cu PNRR. La Turnul de Apă Iosefin, orașul trebuie să restituie integral circa două milioane de euro; la Spitalul de Copii au fost ratate aplicații de aproximativ șase milioane. Prima este o finanțare contractată și pierdută, celelalte sunt oportunități ratate.

PNRR a fost o binecuvântare pentru Timișoara. Dar binecuvântările administrative se verifică în acte și ordine de plată, nu în fotografii. Până apare socoteala completă, poza lui Fritz rămâne coperta unui dosar cu nota de plată ascunsă înăuntru.

ANALIZA ECOPOLITICA

Fotografia de la București și cele trei versiuni ale aceleiași cifre

În după-amiaza zilei de 27 august 2026, la ora 17:56, Dominic Fritz publica pe Facebook o fotografie făcută la București. Zâmbitor, cu un document în folie de plastic ridicat în dreptul camerei și cu însemnele PNRR în fundal, primarul anunța că venise să semneze „ultimele acte adiționale pentru unele proiecte PNRR ale primăriei”. Mesajul care transforma deplasarea administrativă într-un bilanț politic venea imediat după aceea: „Banii din PNRR au fost o binecuvântare pentru Timișoara: în total, aproape 100 milioane euro au intrat în oraș, prin investiții în transportul în comun, școli și spitale.”

Ruben Lațcău a prezentat însă aceeași cifră într-o formulă ușor diferită. Potrivit viceprimarului, „circa 100 de milioane de euro din PNRR rămân în Timișoara”. Pe 3 septembrie, când Serviciul Comunicare al municipalității a transmis bilanțul oficial, verbul s-a schimbat din nou, în…„Primăria Municipiului Timișoara a investit 100 milioane de euro prin Programul Național de Redresare și Reziliență.”

În numai o săptămână, aceeași sută de milioane de euro a trecut prin trei ipostaze. A „intrat” în oraș, a „rămas” în Timișoara și, în cele din urmă, a fost „investită”. Politic, diferența pare neînsemnată. Contabil și administrativ, sunt trei afirmații distincte.

Banii contractați reprezintă valoarea maximă înscrisă în contractele de finanțare, nu suma încasată automat de beneficiar. Banii rămași în program după ultimele acte adiționale reprezintă valoarea proiectelor pe care Guvernul și ministerele au acceptat să le păstreze în forma finală a PNRR. Banii efectiv investiți presupun cheltuieli realizate, lucrări executate, bunuri livrate, cereri de plată sau de rambursare aprobate și sume recunoscute definitiv ca eligibile. Între aceste trei etape pot exista diferențe de milioane de euro.

Un proiect poate avea un contract de finanțare fără să fi primit întreaga sumă. Poate rămâne formal în program, dar cu o valoare diminuată prin act adițional. Poate fi realizat numai parțial din PNRR, iar restul să fie transferat bugetului local. La fel, valoarea anunțată poate include TVA suportată de bugetul de stat, cheltuieli aferente comunelor partenere ori componente contractate, dar neexecutate integral. Niciuna dintre aceste situații nu poate fi lămurită printr-o fotografie și o cifră rotundă.

Deși Dominic Fritz tocmai semnase documentele care ar fi trebuit să stabilească forma financiară definitivă a proiectelor, Primăria nu a publicat actele adiționale și nici un centralizator care să arate cum a fost calculată suma de 100 de milioane de euro. Comunicatul din 3 septembrie nu prezintă valoarea fiecărui proiect, sumele efectiv decontate, partea aferentă municipiului, diferențele suportate de bugetul local sau finanțările eliminate. Cifra este repetată, nu demonstrată.

Mai mult, chiar comunicatul destinat să consacre succesul recunoaște că o serie de investiții nu au fost închise din PNRR. Unele au fost mutate pe alte programe, una este suspendată, campusul dual a rămas fără sursă de finanțare, iar alte patru proiecte vor fi terminate din bugetul Timișoarei. Aceste precizări nu anulează investițiile realizate, dar fac imposibilă acceptarea automată a echivalenței dintre „contractat”, „rămas” și „investit”.

Prin urmare, problema nu este existența celor 100 de milioane de euro într-un discurs politic, ci identificarea lor în documentele financiare. Până când administrația va publica lista proiectelor, valorile finale stabilite prin actele adiționale și totalul cheltuielilor validate la plată, fotografia de la București rămâne imaginea unei afirmații, nu dovada ei.

Ce a reușit Timișoara prin PNRR

Orice evaluare onestă trebuie să înceapă cu ceea ce a funcționat. PNRR a produs investiții reale în Timișoara, vizibile mai ales în transportul public și în infrastructura educațională. Autobuze, troleibuze și tramvaie noi au ajuns în oraș, o mare parte din mobilierul vechi al școlilor și grădinițelor a fost înlocuit, iar sălile de clasă, laboratoarele și cabinetele școlare au primit echipamente care, în lipsa finanțării europene, ar fi fost cumpărate mult mai greu sau mult mai târziu.

Potrivit comunicatului din 3 septembrie, peste 40.000 de elevi beneficiază de aceste investiții. Municipalitatea susține că a înlocuit mobilierul în aproape 1.300 de săli de clasă, a dotat peste 80 de laboratoare de informatică și științe și aproape 80 de cabinete școlare și psihopedagogice. În școli au ajuns table interactive, calculatoare, imprimante multifuncționale, proiectoare și sisteme de sunet. Sunt rezultate concrete, care nu trebuie minimalizate doar pentru că administrația le ambalează într-un bilanț politic.

Tot la capitolul proiectelor închise prin PNRR, Primăria enumeră reabilitarea termică a campusului Colegiului Tehnic „Henri Coandă”, eficientizarea energetică a complexului Clinicile Noi din cadrul Spitalului Municipal, construirea prin Compania Națională de Investiții a creșei din zona Bucovina și achiziționarea, prin Ministerul Mediului, a 1.000 de insule ecologice digitalizate. În măsura în care recepțiile, plățile și indicatorii contractuali au fost acceptați, aceste investiții reprezintă partea solidă a bilanțului PNRR al Timișoarei. Calitatea lucrărilor și implicit eficiența urmează a fi testate și contabilizate în perioada următoare.

Cea mai vizibilă componentă rămâne însă transportul public. Comunicatul afirmă că municipalitatea a achiziționat 87 de vehicule moderne, după care descrie „noua flotă”: 30 de autobuze electrice de zece metri, 25 de troleibuze articulate, opt troleibuze de 12 metri și 17 tramvaie de 30 de metri. Adunarea elementară oferă un rezultat diferit! 30 plus 25 plus 8 plus 17 înseamnă 80, nu 87.

Pe pagina oficială a proiectelor PNRR mai apare un contract distinct, derulat în parteneriat cu comunele Dudeștii Noi și Becicherecu Mic, pentru un autobuz electric articulat. Chiar și dacă îl adăugăm celor 80 enumerate în comunicat, totalul ajunge la 81. Pentru ca cifra de 87 să fie corectă, Primăria trebuie să identifice încă șase vehicule, să indice contractul prin care au fost cumpărate și să precizeze dacă aparțin Municipiului Timișoara sau partenerilor săi.

Diferența nu transformă investiția în transportul public într-un eșec și nici nu anulează vehiculele care circulă deja. Arată însă cât de sumar a fost construit documentul menit să certifice performanța administrației. Dacă o cifră atât de simplă, verificabilă printr-o adunare de patru numere, nu se închide chiar în interiorul comunicatului, pretenția ca publicul să accepte fără documente suma mult mai complicată de 100 de milioane de euro devine greu de susținut.

Rezultatele PNRR există și trebuie recunoscute. Tocmai de aceea merită prezentate exact, fără vehicule apărute din aritmetica de comunicare și fără contracte confundate cu bani încasați. Un bilanț serios nu pierde nimic dacă spune adevărul complet; pierde doar fotografia festivă atunci când cifrele refuză să stea în ea.

Comunicatul care recunoaște nouă proiecte afectate

Dincolo de formula festivă a celor 100 de milioane de euro, comunicatul Primăriei Timișoara din 3 septembrie conține chiar inventarul oficial al problemelor pe care bilanțul încearcă să le așeze în plan secund. Municipalitatea nu folosește cuvântul „eșec” și evită termenul „pierdere”, preferând expresii administrative mai confortabile. Astfel, proiectele „vor fi finalizate” din alte surse, finanțarea „va fi identificată”, iar unele investiții vor continua prin alte programe. Situația concretă rămâne însă aceeași, din cauză că o serie importantă de contracte nu a mai putut fi închisă din PNRR în forma în care fusese aprobată.

Tabloul rezultat chiar din comunicatul municipalității arată astfel:

Proiect	Situația recunoscută de Primărie la 3 septembrie 2026
Campusul regional pentru învățământ dual	Nu mai are finanțare PNRR; consorțiul urmează să identifice alte surse
Liceul Teoretic „J.L. Calderon”	Contract suspendat; noua sursă de finanțare nu este încă stabilită
Școala Gimnazială nr. 1	Finanțarea a fost mutată pe PIDS 2021–2027, prin GAL Timișoara
Centrele de Aport Voluntar	Vor fi finalizate prin Fondul pentru Mediu
Traseul Revoluției	Va fi finalizat din bugetul local
Sistemul de E-ticketing	Va fi finalizat din bugetul local
Colegiul Național „Ana Aslan”	Va fi finalizat din bugetul local
Liceul Tehnologic de Industrie Alimentară	Va fi finalizat din bugetul local

La prima vedere sunt opt poziții. În realitate, rubrica „Centrele de Aport Voluntar” ascunde două proiecte și două contracte de finanțare distincte – unul pentru înființarea a trei centre de dimensiuni mai mici și altul pentru centrul integrat destinat aglomerării urbane Timișoara. Rezultă, așadar, minimum nouă proiecte sau contracte afectate de închiderea PNRR.

Chiar și denumirea școlii transferate pe noul program este incompletă în documentul oficial. Comunicatul scrie doar că „Școala Gimnazială va fi transformată în școală verde”, fără număr și fără adresă. Din declarațiile anterioare ale viceprimarului Ruben Lațcău și din documentele proiectului rezultă că este vorba despre Școala Gimnazială nr. 1 din Fabric. Omisiunea nu schimbă situația investiției, dar întărește impresia unui bilanț alcătuit mai curând pentru efectul public al cifrei de 100 de milioane decât pentru verificarea ei.

Cele nouă proiecte nu se află toate în aceeași situație și nu trebuie îngrămădite sub eticheta comodă de „bani pierduți”. Campusul dual a rămas, la această dată, fără sursă certă. Calderon este suspendat și așteaptă o soluție financiară. Școala nr. 1 a fost mutată pe un alt program european, centrele de colectare sunt trimise către Fondul pentru Mediu, iar patru investiții vor continua direct din bugetul local. Efectele contabile diferă, însă toate au un numitor comun, acela că finanțarea PNRR inițială nu a fost suficient valorificată pentru închiderea proiectelor în condițiile contractate.

Aceasta este informația pe care administrația nu o așază lângă fotografia cu dosarul de la București și nici lângă titlul comunicatului. Timișoara a obținut investiții importante prin PNRR, dar finalul programului nu lasă în urmă doar autobuze, tramvaie, mobilier și echipamente. Lasă și un portofoliu de nouă proiecte care trebuie salvate din alte fonduri publice, suportate de bugetul local sau reconstruite financiar de la zero.

Prin urmare, comunicatul destinat să celebreze succesul conține, citit până la capăt, și procesul-verbal al părții nereușite. Primăria nu contestă existența proiectelor afectate. Le confirmă chiar ea; doar le descrie cu verbe suficient de blânde încât nota de plată să nu tulbure cifra rotundă din titlu.

Patru proiecte trimise direct la bugetul Timișoarei

Cea mai importantă recunoaștere din comunicatul Primăriei apare abia în ultimul paragraf, după vehiculele noi, sălile dotate și mulțumirile adresate Europei. Patru investiții începute cu finanțare prin PNRR nu vor mai fi închise din această sursă, ci din bugetul local. este vorba despre Traseul Revoluției, sistemul de E-ticketing, reabilitarea Colegiului Național „Ana Aslan” și transformarea Liceului Tehnologic de Industrie Alimentară într-o școală verde și inteligentă.

Formula aleasă de municipalitate este liniștitoare, rezumându-se la…proiectele „vor fi finalizate”. Din punctul de vedere al orașului, investițiile pot continua și pot deveni funcționale. Din punct de vedere financiar, însă, sursa se schimbă fundamental. În locul banilor europeni și al sumelor aferente suportate de stat intră veniturile bugetului local, adică banii pe care Timișoara îi colectează din impozite, taxe și alte resurse proprii.

Valoarea inițială aferentă finanțării PNRR pentru cele patru proiecte este următoarea:

Proiect	Expunerea PNRR inițială
Traseul Revoluției	18.799.791 lei
Sistemul de E-ticketing	6.297.363,98 lei
Colegiul Național „Ana Aslan”	6.655.293,79 lei
Liceul Tehnologic de Industrie Alimentară	22.930.320,21 lei
Total	54.682.768,98 lei

Cele 54,68 milioane de lei nu pot fi declarate, în acest moment, drept pierdere integrală. Suma reprezintă expunerea PNRR inițială a celor patru investiții pe care Primăria recunoaște că le va termina din bugetul local. O parte a lucrărilor sau a cheltuielilor poate să fi fost realizată la timp, verificată și acceptată la decontare. Pierderea efectivă este diferența dintre valoarea eligibilă inițială și suma recunoscută definitiv de finanțator după închiderea programului.

Există însă și situația inversă. Nota de plată pentru Timișoara poate depăși valoarea grantului rămas neutilizat. Bugetul local nu va suporta doar lucrările neacoperite de PNRR, ci poate prelua actualizări de prețuri, cheltuieli devenite neeligibile, lucrări suplimentare, costurile reluării unor proceduri și eventualele corecții financiare. Grantul european pierdut și efortul bugetar necesar finalizării sunt, din nou, două cifre diferite.

Comunicatul nu publică niciuna dintre ele. Nu arată cât s-a decontat pentru fiecare investiție până la termen, ce valoare a fost eliminată prin ultimele acte adiționale și câți bani trebuie rezervați în bugetul local pentru continuarea lucrărilor. Primăria anunță destinația finală a proiectelor, dar omite prețul acestei salvări.

Pentru Traseul Revoluției trebuie cunoscută valoarea lucrărilor acceptate la plată și costul intervențiilor rămase. În cazul E-ticketingului, trebuie separată finanțarea PNRR inițială de valoarea mult mai mare a sistemului reproiectat. La „Ana Aslan” și la Liceul Alimentar trebuie precizate stadiul fizic la 31 august, suma decontată și restul de execuție transferat orașului. Fără aceste informații, sintagma „finalizăm din bugetul local” funcționează ca un cec fără sumă completată.

Așadar, primul subtotal dur al bilanțului este de 54.682.768,98 lei, adică nu o pierdere definitivă deja demonstrată, ci valoarea inițială a finanțării publice asociate celor patru proiecte scoase de pe traseul complet al PNRR. Cât din această sumă a fost salvat și cât va fi înlocuit din buzunarul Timișoarei nu poate fi stabilit din comunicatul triumfal. Tocmai aceasta este socoteala pe care administrația trebuie să o publice înainte de a declara programul o binecuvântare închisă cu succes.

Schimbarea finanțării nu șterge proiectul ratat

Două dintre investițiile scoase de pe traseul inițial al PNRR nu sunt abandonate. Primăria a găsit sau spune că a găsit alte surse pentru continuarea lor, prin Programul Incluziune și Demnitate Socială în cazul Școlii Gimnaziale nr. 1 și Fondul pentru Mediu pentru Centrele de Aport Voluntar. Este o soluție administrativă preferabilă abandonării șantierelor, dar nu transformă automat implementarea PNRR într-un succes. Salvarea unei investiții și valorificarea finanțării pentru care fusese contractată sunt două rezultate diferite.

Școala Gimnazială nr. 1: proiectul continuă, finanțarea se mută

Contractul pentru transformarea Școlii Gimnaziale nr. 1 din Fabric într-o „școală verde inteligentă” prevedea o asistență financiară nerambursabilă prin PNRR de aproximativ 10,18 milioane de lei. Proiectul trebuia implementat în perioada 7 martie 2023–7 martie 2026, însă lucrările nu au mai fost închise din această sursă.

În comunicatul din 3 septembrie, Primăria anunță că investiția va continua prin Programul Incluziune și Demnitate Socială 2021–2027, prin intermediul GAL Timișoara. Proiectul poate fi, așadar, salvat tot cu bani europeni. Pentru școală, profesori și elevi, acesta este lucrul esențial, anume clădirea să fie reabilitată și să devină funcțională, indiferent de sigla programului tipărită pe panoul de șantier.

Din perspectiva administrării fondurilor, mutarea nu este însă neutră. Timișoara pierde finanțarea PNRR rezervată inițial proiectului și folosește în locul ei o alocare dintr-un alt program european. Această nouă finanțare nu apare din nimic. Ea ocupă o parte din bugetul PIDS și, în limitele alocării disponibile, reduce spațiul financiar pentru o altă intervenție eligibilă care ar fi putut fi susținută prin același program.

Din acest motiv, cei 10,18 milioane de lei nu trebuie prezentați drept grant european pierdut definitiv, dacă noul contract acoperă investiția. Definiția corectă este mai precisă: finanțare PNRR pierdută și înlocuită cu o altă alocare europeană. Pentru a calcula efectul real trebuie cunoscute valoarea noului contract, contribuția locală, cheltuielile recunoscute anterior prin PNRR și eventualele costuri care nu mai sunt eligibile pe noua linie.

Centrele de Aport Voluntar: două contracte ascunse într-un plural

Comunicarea municipalității devine și mai neclară în cazul Centrelor de Aport Voluntar. Primăria afirmă generic că „proiecte aflate în stadiu avansat de implementare, precum Centrele de Aport Voluntar, vor fi finalizate cu finanțare prin Fondul de Mediu”. Nu spune câte centre sunt vizate, care dintre contractele PNRR sunt transferate și ce sumă va acoperi noua sursă.

În documentele municipalității apar două proiecte distincte. Primul privește construirea a trei CAV de dimensiuni mai mici și avea o expunere inițială de aproximativ 13,68 milioane de lei, formată din finanțarea nerambursabilă și TVA aferentă cheltuielilor eligibile. Al doilea vizează centrul integrat destinat aglomerării urbane Timișoara și avea o expunere de aproximativ 32,67 milioane de lei, cu TVA aferentă.

Dacă Fondul pentru Mediu preia numai proiectul celor trei centre, valoarea PNRR afectată este de 13,68 milioane de lei. Dacă sunt transferate toate cele patru centre, expunerea ajunge la aproximativ 46,34 milioane de lei. Comunicatul nu permite stabilirea scenariului corect și nici nu precizează dacă finanțarea națională acoperă integral sumele ieșite din PNRR.

Fondul pentru Mediu reprezintă, în plus, o altă resursă publică, nu o prelungire informală a PNRR. Banii folosiți pentru salvarea proiectelor Timișoarei nu vor mai putea finanța alte investiții din aceeași alocare. Chiar dacă centrele vor fi construite, rămâne de explicat de ce proiecte declarate acum „în stadiu avansat” nu au putut fi terminate în termenul programului pentru care fuseseră contractate.

În ambele cazuri, administrația aplică o formă de contabilitate politică generoasă, prin care investițiile salvate pe alte programe continuă să figureze în povestea succesului PNRR, în timp ce noua finanțare este prezentată drept dovadă că proiectele nu s-au pierdut. Clădirile și centrele pot fi într-adevăr salvate. Oportunitatea inițială, timpul consumat și banii luați din alte alocări nu pot fi însă șterși prin simpla schimbare a siglei finanțatorului.

Campusul dual este marea gaură din bilanț

Campusul regional pentru învățământ dual este investiția care lipsește cel mai greu din bilanțul triumfalist al Primăriei. Nu era o simplă intenție trecută într-o strategie, ci un proiect selectat, cu un consorțiu constituit și cu un contract de finanțare semnat.

Universitatea Politehnica Timișoara, liderul consorțiului format din 31 de parteneri, a semnat contractul de finanțare în numele acestora la 10 octombrie 2023. Municipiul Timișoara era Partenerul 4 și avea responsabilitatea principală pentru construirea campusului.

Miza financiară era considerabilă:

Componentă	Valoare
Finanțare eligibilă PNRR	103.504.836 lei
TVA aferentă cheltuielilor eligibile	19.018.018,84 lei
Finanțare publică aferentă proiectului	aproximativ 122,52 milioane lei

TVA eligibilă urma să fie suportată de la bugetul de stat. Prin urmare, cele 122,5 milioane de lei reprezintă pachetul de finanțare publică nerambursabilă pus la dispoziția proiectului, nu exclusiv grant european în sens strict. Valoarea totală a investiției, incluzând cheltuielile neeligibile și contribuția proprie, depășea 168 de milioane de lei, potrivit fișei oficiale de proiect publicate de Primărie.

Această sumă nu trebuie însă prezentată automat drept pierdere netă, până la ultimul leu. Contractul acoperea întregul proiect al consorțiului, inclusiv activități educaționale și granturi, nu doar clădirea. Pentru calculul definitiv sunt necesare actul de încetare sau de modificare a contractului, cererile de plată, sumele deja decontate și valoarea activităților care au rămas eligibile.

Ceea ce poate fi afirmat fără echivoc este că finanțarea destinată realizării campusului nu a mai putut fi folosită pentru construirea lui, iar la 3 septembrie 2026 investiția nu avea o sursă alternativă de finanțare.

O licitație lansată când calendarul nu mai permitea execuția

Cronologia locală ridică întrebări pe care explicația generală privind întârzierile Ministerului Educației nu le poate închide:

Etapă	Data
Semnarea contractului de finanțare	10 octombrie 2023
Contractarea studiului de fezabilitate	17 aprilie 2024
Aprobarea studiului de fezabilitate și a indicatorilor	28 ianuarie 2025
Lansarea licitației pentru proiectare și execuție	5 iunie 2025
Anularea procedurii	octombrie 2025
Termenul contractual de finalizare a proiectului	30 iunie 2026

Contractul pentru studiul de fezabilitate a fost încheiat la peste șase luni după semnarea finanțării. Studiul și indicatorii tehnico-economici au ajuns la votul Consiliului Local abia în ianuarie 2025, după cum arată HCL nr. 22/2025. Licitația pentru proiectare tehnică și execuție a fost lansată la 5 iunie 2025, la aproximativ 20 de luni de la semnarea contractului de finanțare.

Problema decisivă se vede chiar din datele publicate de municipalitate. Primăria a prevăzut pentru contract o durată de 18 luni. Defalcat, între patru și șase luni pentru proiectare și între 12 și 14 luni pentru execuție. În momentul lansării licitației mai rămăseseră mai puțin de 13 luni până la termenul de 30 iunie 2026.

Cu alte cuvinte, chiar dacă procedura s-ar fi încheiat instantaneu și fără contestații, durata stabilită de Primărie pentru proiectare și construcție depășea cu aproximativ cinci luni termenul-limită al proiectului. În realitate, trebuiau adăugate lunile necesare evaluării ofertelor, semnării contractului și emiterii ordinului de începere.

Primăria anunța atunci o valoare estimată de 141.018.028 de lei, cu TVA, și prezenta campusul ca pe o investiție care urma să cuprindă 36 de săli și laboratoare, cămin, ateliere, mediatecă, centru digital și infrastructură sportivă. Toate aceste date apar chiar în anunțul municipalității din 5 iunie 2025.

Au fost depuse cinci oferte. Constructorul nu a mai fost însă desemnat. În octombrie 2025, procedura a fost anulată, în SEAP fiind consemnată motivarea: „decizie a cumpărătorului din cauza insuficienței fondurilor”. Contractul, estimat la 118,5 milioane de lei fără TVA, avea aceeași durată de 18 luni. Campusul a rămas fără constructor înainte ca șantierul să înceapă. Anularea licitației a fost relatată la 24 octombrie 2025.

Apărarea administrației: un eșec național

Administrația locală are un argument important. Programul campusurilor duale a fost administrat defectuos la nivel național, iar procedurile și ghidurile Ministerului Educației au consumat o parte semnificativă din perioada disponibilă.

Ruben Lațcău a declarat că ministerul ar fi pierdut aproximativ doi ani pentru stabilirea numărului de campusuri și definitivarea regulilor, lăsând beneficiarilor numai un interval foarte scurt pentru implementare. Rezultatul național confirmă existența unei probleme sistemice, pentru că, la nivel de țară, dintre cele 27 de campusuri selectate inițial, numai opt au rămas în PNRR.

Această împrejurare trebuie consemnată. Timișoara nu este singurul oraș care a pierdut finanțarea, iar reducerea de la 27 la opt proiecte arată că responsabilitatea Ministerului Educației și a Guvernului este substanțială.

Dar eșecul național nu răspunde la toate întrebările locale. Nu explică de ce studiul de fezabilitate a fost contractat la șase luni după semnarea finanțării, de ce indicatorii au fost aprobați abia în ianuarie 2025 și, mai ales, de ce Primăria a lansat în iunie 2025 o procedură cu o durată declarată de 18 luni, deși până la termenul proiectului mai rămăseseră mai puțin de 13 luni.

Întârzierea ministerului explică presiunea calendarului. Nu explică singură modul în care Primăria și-a organizat proiectarea, aprobările și licitația și nici momentul în care administrația locală a ajuns la concluzia că investiția nu mai putea fi executată în termen.

De la campus regional la promisiunea unei „recalibrări”

După pierderea finanțării, administrația a anunțat că proiectul va fi regândit în funcție de nevoile pieței muncii și de viitoarele linii de finanțare. Viceprimarul a vorbit despre posibilitatea unei variante redimensionate și despre identificarea altor surse, inclusiv fonduri locale.

În comunicatul din 3 septembrie 2026, formularea este însă mult mai prudentă: consorțiul „va identifica noi surse de finanțare”. Nu este indicat programul, nu există o sumă rezervată, un calendar nou sau o hotărâre prin care cineva să-și asume finanțarea construcției.

Aceasta este diferența esențială față de Școala Gimnazială nr. 1, transferată pe PIDS, sau față de investițiile pe care Primăria spune că le va termina din bugetul local. Pentru campus nu există, la această dată, nici program alternativ, nici alocare bugetară și nici contract de execuție.

Pentru stabilirea pierderii financiare exacte, Primăria și liderul consorțiului trebuie să publice actul prin care finanțarea a fost redusă sau încetată, situația completă a deconturilor și valoarea activităților care au rămas în proiect. Dar rezultatul investițional este deja clar. Campusul nu a fost mutat pe alt program și nici nu este continuat din bugetul local. La 3 septembrie 2026, Timișoara are o documentație, promisiunea unei recalibrări și niciun campus.

Calderon, proiect suspendat de peste un an și încă fără sursă de bani

Cazul Liceului Teoretic „J.L. Calderon” nu are dimensiunea financiară a campusului dual, dar spune poate mai mult despre lipsa de transparență a administrației. Proiectul fusese depus în mai 2022, avea contract de finanțare semnat din ianuarie 2023 și ajunsese inclusiv la atribuirea contractului de proiectare și execuție. Cu toate acestea, lucrările nu au început, finanțarea a fost suspendată, iar situația a fost explicată public abia după mai mult de un an.

Comunicatul Primăriei din 3 septembrie 2026 precizează că proiectul este suspendat în perioada 19 august 2025 – 31 decembrie 2026, în baza OUG nr. 41/2025, și că „urmează să fie stabilită o sursă de finanțare”.

La data bilanțului prezentat de administrație trecuseră 380 de zile de la suspendare. Cu toate acestea, municipalitatea nu putea indica nici programul pe care va fi transferată investiția, nici suma disponibilă și nici termenul la care lucrările ar urma să înceapă.

Un proiect de 8,1 milioane de lei, cu 5,89 milioane eligibile

Investiția viza renovarea energetică a unui corp de clădire cu o suprafață desfășurată de 2.284 de metri pătrați. Lucrările trebuiau să reducă consumul de energie și costurile de încălzire prin termoizolare, modernizarea instalațiilor și introducerea unor sisteme mai eficiente de gestionare a energiei.

Structura financiară aprobată de Consiliul Local era următoarea:

Componentă	Valoare
Finanțare PNRR, fără TVA	4.947.116,59 lei
TVA aferentă cheltuielilor eligibile, suportată de la bugetul de stat	939.952,15 lei
Valoare eligibilă totală	5.887.068,74 lei
Contribuție proprie din bugetul local	2.213.870,58 lei
Valoarea totală a proiectului	aproximativ 8,1 milioane lei

Datele apar atât în pagina oficială a proiectului, cât și în HCL nr. 39/2024.

Prin urmare, expunerea PNRR inițială a proiectului este de aproximativ 5,89 milioane de lei. Nici această sumă nu trebuie declarată automat pierdere netă. Pentru stabilirea prejudiciului financiar real trebuie cunoscut cât s-a decontat până la suspendare, ce cheltuieli rămân eligibile, cât a fost plătit pentru proiectare și ce sumă mai poate fi recuperată printr-o finanțare alternativă.

Ceea ce s-a pierdut deja este însă certitudinea finanțării PNRR. La 3 septembrie 2026, grantul contractat nu mai susținea execuția, iar în locul lui nu exista decât intenția de a găsi alți bani.

Contract semnat, șantier neînceput

Cronologia arată că proiectul nu se afla la nivelul unei simple cereri de finanțare:

Etapă	Data
Depunerea proiectului	12 mai 2022
Semnarea contractului de finanțare	12 ianuarie 2023
Aprobarea DALI și a indicatorilor	22 februarie 2024
Lansarea licitației pentru proiectare și execuție	septembrie 2024
Semnarea contractului de proiectare și execuție	31 martie 2025
Suspendarea finanțării	19 august 2025
Termenul inițial de finalizare a proiectului	12 iunie 2026
Expirarea perioadei de suspendare	31 decembrie 2026

Contractul de proiectare și execuție nr. 85 a fost semnat la 31 martie 2025 cu asocierea condusă de Alex-Dia Construct SRL, alături de Fabrica de Proiecte SRL și Prodao-Ing SRL. Prețul era de 3.851.000 de lei fără TVA, respectiv 4.582.690 de lei cu TVA.

Durata contractuală era de 15 luni, dintre care trei luni pentru proiectarea tehnică și 12 luni pentru execuție. Ordinul de începere a lucrărilor trebuia emis după recepționarea proiectului tehnic. Aceste condiții se regăsesc în contractul publicat chiar de Primăria Timișoara.

Calendarul era deja extrem de strâns. Contractul a fost semnat la sfârșitul lunii martie 2025, iar termenul oficial al proiectului era 12 iunie 2026. Între cele două date existau mai puțin de 15 luni, adică o perioadă mai scurtă decât durata contractuală, fără să mai calculăm timpul necesar emiterii ordinelor, recepției proiectului tehnic sau eventualelor corecții.

La 19 august 2025, după mai puțin de cinci luni de la semnarea contractului de lucrări, proiectul a intrat sub incidența OUG nr. 41/2025.

Suspendarea guvernamentală nu explică întreaga întârziere locală

OUG nr. 41/2025 a fost o decizie națională, adoptată în contextul supracontractării PNRR și al necesității reducerii numărului de investiții care nu mai puteau fi terminate la timp. Actul normativ prevedea suspendarea contractelor de finanțare pentru proiectele la care procedurile de achiziție fuseseră încheiate, dar lucrările nu începuseră.

Primăria nu poate fi făcută responsabilă pentru adoptarea ordonanței. Poate fi însă întrebată de ce proiectul, depus încă din mai 2022 și finanțat din ianuarie 2023, nu ajunsese în șantier până în august 2025.

Au trecut aproximativ 13 luni între semnarea finanțării și aprobarea documentației DALI, alte șapte luni până la lansarea licitației și încă șase luni până la semnarea contractului de proiectare și execuție. Când Guvernul a început eliminarea proiectelor insuficient avansate, Calderon avea constructor, dar nu avea lucrări începute.

Tocmai acest stadiu l-a făcut vulnerabil.

Administrația trebuie să clarifice dacă ordinul pentru proiectare a fost emis, dacă proiectul tehnic a fost predat și recepționat, de ce nu a fost emis ordinul de începere a lucrărilor și ce demersuri a făcut pentru includerea investiției într-un memorandum de continuare. De asemenea, trebuie publicate notificarea de suspendare, corespondența cu Ministerul Dezvoltării și situația plăților făcute în baza contractului nr. 85.

Un an de tăcere administrativă

Problema Calderon nu este numai financiară. Este și una de informare publică.

Din 19 august 2025, administrația știa că finanțarea este suspendată și că proiectul nu mai poate continua în formula anunțată. Totuși, în comunicarea publică nu a existat un bilanț clar privind soarta investiției, valoarea pusă în pericol și soluțiile încercate.

Abia la 3 septembrie 2026, după prezentarea festivă a celor „100 de milioane de euro investiți prin PNRR”, Primăria a introdus într-un paragraf și situația Calderon. Nici atunci nu a anunțat o soluție. A comunicat doar că sursa de finanțare „urmează să fie stabilită”.

Formularea este importantă. Nu există încă o finanțare alternativă aflată în curs de aprobare, ci numai intenția de a o căuta. Proiectul nu a fost transferat pe Programul Regional Vest, nu este asumat integral din bugetul local și nu are un nou calendar de execuție.

În cazul Calderon, întrebarea nu este numai cât din cei 5,89 milioane de lei nu va mai fi decontat prin PNRR. Întrebarea este de ce un proiect suspendat încă din august 2025 a fost explicat public abia după mai mult de un an și de ce, în tot acest interval, administrația nu a reușit să prezinte o sursă alternativă.

La Calderon există un contract de finanțare suspendat, un contract de proiectare și execuție semnat, un constructor care nu a intrat în șantier și o sursă financiară care, după 380 de zile, încă „urmează să fie stabilită”.

Cifra corectă: 44–48 de milioane de euro afectați, nu automat pierduți

După inventarierea proiectelor eliminate, suspendate sau mutate din PNRR, devine posibilă estimarea dimensiunii reale a problemei. Nu și stabilirea pierderii definitive. Pentru aceasta lipsesc tocmai documentele pe care Primăria nu le-a publicat: actele adiționale finale, notificările de suspendare sau încetare, situațiile de plată și cererile de rambursare acceptate.

Bilanțul trebuie prezentat în trei trepte, fără amestecarea banilor contractați cu cei decontați și fără transformarea fiecărui proiect transferat într-o investiție definitiv abandonată.

Prima cifră: aproximativ 100 de milioane de euro revendicați de Primărie

Aceasta este cifra politică din comunicarea administrației. Dominic Fritz a afirmat că aproape 100 de milioane de euro „au intrat în oraș”, Ruben Lațcău că aproximativ 100 de milioane „rămân în Timișoara”, iar comunicatul din 3 septembrie susține că Primăria „a investit 100 de milioane de euro prin PNRR”.

Niciuna dintre aceste formulări nu este însoțită de o situație centralizatoare din care să rezulte valoarea contractată, valoarea rămasă după actele adiționale, suma solicitată la rambursare și suma efectiv acceptată la plată.

Cifra de 100 de milioane de euro poate fi reală ca ordin de mărime. Dar, în lipsa documentelor, nu știm dacă reprezintă valoarea inițial contractată, finanțarea rămasă în proiecte după restructurarea PNRR sau banii efectiv decontați.

A doua cifră: între 220 și 240 de milioane de lei în proiecte afectate

Prin adunarea valorilor PNRR inițiale ale investițiilor recunoscute chiar de Primărie ca eliminate, suspendate ori transferate, rezultă următorul tablou:

Proiecte afectate	Expunere PNRR inițială
Campusul regional pentru învățământ dual	103,50 milioane lei grant; 122,52 milioane lei cu TVA eligibilă
Traseul Revoluției, e-ticketing, „Ana Aslan” și Liceul Alimentar	54,68 milioane lei
Școala Gimnazială nr. 1	aproximativ 10,18 milioane lei
Centrele de Aport Voluntar	aproximativ 46,35 milioane lei
Liceul „J.L. Calderon”	aproximativ 5,89 milioane lei
Total fără TVA eligibilă a campusului	aproximativ 220,6 milioane lei
Total cu TVA eligibilă a campusului	aproximativ 239,6 milioane lei

La un curs rotunjit de cinci lei pentru un euro, intervalul înseamnă aproximativ 44,1–47,9 milioane de euro.

Diferența dintre cele două capete ale intervalului provine în principal din modul în care este tratată TVA eligibilă de aproximativ 19 milioane de lei aferentă campusului dual. Grantul PNRR propriu-zis era de circa 103,5 milioane de lei, iar TVA urma să fie acoperită din bugetul de stat. Dacă numărăm numai componenta PNRR, totalul se apropie de 220 de milioane de lei. Dacă includem întregul pachet public de finanțare eligibilă, ajungem la aproape 240 de milioane.

Intervalul nu este, așadar, ales retoric. El reflectă două baze contabile diferite.

În cazul Centrelor de Aport Voluntar, calculul include atât contractul pentru cele trei centre mici, cât și centrul integrat. Dacă Fondul pentru Mediu nu preia toate cele patru investiții sau dacă unele componente rămân în vechea finanțare, totalul va trebui recalculat după publicarea actelor de transfer.

Ce înseamnă, de fapt, „proiect afectat”

Cele 44–48 de milioane de euro nu reprezintă o categorie contabilă unică. În interiorul acestei sume se află situații foarte diferite:

Situație	Proiecte
Finanțare PNRR pierdută, fără sursă alternativă identificată	Campusul dual
Contract de finanțare suspendat, fără sursă nouă	Liceul „J.L. Calderon”
Investiții continuate din bugetul local	Traseul Revoluției, e-ticketing, „Ana Aslan”, Liceul Alimentar
Investiție mutată pe alt program european	Școala Gimnazială nr. 1
Investiții anunțate pentru transfer către un program național	Centrele de Aport Voluntar

În cazul proiectelor continuate din bugetul local, investiția nu dispare, dar o parte din factură este mutată asupra contribuabililor timișoreni. La Școala Gimnazială nr. 1, clădirea poate fi salvată cu bani europeni din PIDS, însă acea alocare nu mai poate finanța o altă investiție. La Centrele de Aport Voluntar, transferul către Fondul pentru Mediu înseamnă înlocuirea banilor europeni cu alte fonduri publice. La Calderon, proiectul rămâne suspendat. În cazul campusului dual, construcția nu are nici constructor, nici finanțare alternativă.

Toate sunt proiecte afectate de pierderea sau reducerea finanțării PNRR. Nu toate sunt investiții pierdute definitiv.

Trei pierderi diferite, pe care administrația le amestecă

Pentru un bilanț corect trebuie separate trei consecințe financiare.

Prima este finanțarea PNRR eliminată, adică diferența dintre valoarea eligibilă inițială și suma acceptată definitiv la decontare.

A doua este povara transferată bugetului local, reprezentată de valoarea pe care Timișoara trebuie să o achite din venituri proprii pentru a termina investițiile scoase din PNRR.

A treia este costul de oportunitate, mai exact banii luați din PIDS, Fondul pentru Mediu sau alte programe pentru salvarea proiectelor ratate, bani care ar fi putut finanța investiții suplimentare.

Aceste pierderi nu pot fi adunate mecanic. Dacă un proiect este mutat din PNRR pe alt program european, orașul pierde finanțarea PNRR, dar nu neapărat și investiția. Dacă este continuat din bugetul local, lucrarea poate fi terminată, însă contribuabilii suportă costul pe care trebuia să-l acopere programul european. Dacă este abandonat, se pierd atât finanțarea, cât și beneficiul public promis.

A treia cifră: pierderea definitivă nu a fost publicată

Pentru a determina suma exactă, Primăria trebuie să publice, pentru fiecare proiect:

• valoarea inițială a contractului de finanțare;
• valoarea rămasă după ultimul act adițional;
• cheltuielile declarate și acceptate la rambursare;
• plățile respinse sau devenite neeligibile;
• valoarea preluată de bugetul local;
• suma transferată către alte programe;
• costurile de proiectare și consultanță rămase fără rezultat;
• valoarea lucrărilor sau dotărilor care nu se mai realizează.

Abia după apariția acestor date se poate calcula pierderea netă. Până atunci, există o expunere documentată de aproximativ 220–240 de milioane de lei, dar nu există un bilanț public al sumelor recuperate, decontate sau înlocuite.

Nu afirmăm că Timișoara a pierdut deja 48 de milioane de euro. Documentele arată că proiecte cu o expunere PNRR de până la 48 de milioane de euro au fost eliminate, mutate, suspendate ori transferate altor bugete. Primăria trebuie să arate ce parte a fost decontată și ce parte a dispărut definitiv din finanțarea PNRR.

Această formulare nu micșorează problema. O definește corect. În timp ce administrația prezintă numai cele 100 de milioane de euro pe care susține că le-a adus în oraș, documentele indică și reversul bilanțului, în care proiecte reprezentând aproape jumătate din această valoare au ieșit din traseul financiar inițial și așteaptă să aflăm cine le va plăti.

PNRR nu este singurul eșec european după 2020

Problemele descoperite în bilanțul PNRR nu sunt izolate. După 2020, Timișoara a mai pierdut o finanțare europeană contractată, a ratat depunerea unor proiecte și a transferat asupra bugetului local costurile mai multor investiții începute prin POR 2014–2020.

Aceste cazuri nu pot fi însă adunate într-o singură cifră. Două milioane de euro care trebuie restituiți nu sunt echivalenți contabil cu o cerere de finanțare nedepusă, iar un proiect etapizat pe un nou program european nu este același lucru cu o investiție plătită integral din bugetul local.

Turnul de Apă – două milioane de euro pierdute și restituite

Cazul Turnului de Apă din Iosefin este cel mai clar. Aici nu discutăm despre o aplicație nereușită sau despre o finanțare suspendată, ci despre un contract semnat prin programul RO-Cultura și despre obligația de a restitui integral aproximativ două milioane de euro.

Termenul final, prelungit succesiv, a fost 15 martie 2025. Ministerul Culturii a constatat că infrastructura monumentului era numai parțial finalizată și nu putea fi utilizată fără lucrări suplimentare. Consecința comunicată oficial a fost recuperarea întregii finanțări. Potrivit Ministerului, Timișoara a fost singurul beneficiar RO-Cultura aflat în această situație.

Turnul a fost terminat ulterior, cu alte resurse publice, și deschis în 2026. Investiția nu a dispărut, dar finanțarea europeană a fost pierdută, iar costul a fost transferat bugetului local. Acesta este un caz de pierdere contractată, confirmată și cuantificabilă.

Spitalul de Copii și cele șase milioane de euro în aplicații ratate

La Spitalul de Copii „Louis Țurcanu”, categoria contabilă este diferită. În mai 2024, o aplicație de aproximativ 19,89 milioane de lei — aproape patru milioane de euro — pentru reabilitarea și dotarea ambulatoriului din bulevardul Republicii nu a fost depusă complet în termen. Declarația unică a Municipiului Timișoara nu a ajuns în platformă înainte de închiderea apelului.

Primarul Dominic Fritz și managerul spitalului, Ovidiu Adam, și-au atribuit reciproc responsabilitatea pentru întârziere. Dincolo de această dispută, rezultatul administrativ este cert. Mai simplu și dureros, cererea nu a intrat valid în competiția pentru finanțare.

Managerul spitalului a arătat că mai fusese ratată anterior, în împrejurări asemănătoare, o aplicație de aproximativ zece milioane de lei, respectiv două milioane de euro. Împreună, cele două proiecte reprezentau oportunități de finanțare de aproximativ șase milioane de euro. Cronologia și pozițiile celor două instituții au fost consemnate de presă dar și de către finanțiști și politicieni.

Nu putem afirma însă că Timișoara a pierdut șase milioane de euro deja acordați. Nu existau contracte de finanțare, iar proiectele nu trecuseră prin evaluare. Formularea corectă este că administrația a ratat posibilitatea de a solicita finanțări de aproximativ șase milioane de euro. Este o oportunitate pierdută, nu un grant retras.

Cele 229,2 milioane de lei din POR. O cifră politică sau pierderea netă?

Închiderea POR 2014–2020 a produs o altă cifră frecvent folosită politic: 229,2 milioane de lei. Ea a fost prezentată în 2023 drept valoarea pe care bugetul Timișoarei trebuia să o asigure pentru continuarea proiectelor întârziate.

Cifra indică o presiune bugetară serioasă, dar nu poate fi preluată integral drept „bani europeni pierduți”. În interiorul ei se aflau proiecte cu situații diferite. Unele etapizate pe Programul Regional Vest 2021–2027 sau pe Programul Sănătate, altele declarate nefinalizate și continuate din bugetul local, precum și investiții ale căror contracte au fost reziliate.

Proiectele etapizate nu au pierdut orice posibilitate de finanțare europeană. Ele consumă însă bani din noul exercițiu financiar, care ar fi putut susține proiecte suplimentare. În cazul investițiilor continuate din venituri proprii, pierderea trebuie calculată prin identificarea cheltuielilor care nu au mai fost acceptate la rambursare. Pentru proiectele reziliate, trebuie stabilite separat grantul anulat, plățile deja efectuate și costurile rămase fără rezultat.

Chiar declarația politică din care provine suma arăta că erau bani „aprobați să fie puși de la bugetul local pentru continuarea proiectelor”, nu o decizie a Comisiei Europene prin care 229,2 milioane de lei ar fi fost integral retrași. Afirmația a fost relatată în decembrie 2023 de News.ro.

Aceste trei episoade descriu o problemă administrativă mai largă. Ne referim la proiecte ajunse târziu în execuție, documente transmise în ultima clipă, contracte reziliate și finanțări salvate prin mutarea costurilor în alte programe sau în bugetul Timișoarei.

Dar bilanțul corect trebuie să păstreze categoriile separate. Două milioane de euro de restituit la Turnul de Apă, aproximativ șase milioane de euro în aplicații ratate la Spitalul de Copii și o expunere de 229,2 milioane de lei în proiecte POR care trebuie descompusă proiect cu proiect. Numai prima sumă este, în forma actuală a documentelor, o pierdere europeană contractată și confirmată integral.

Tot în 3 septembrie, Primăria Timișoara a anunțat semnarea contractului pentru Podul Solventul, o investiție totală de 133,5 milioane de lei, din care 93 de milioane de lei ar urma să provină din Programul Regional Vest 2021–2027. Contractul de lucrări, în valoare de 96,07 milioane de lei cu TVA, a fost atribuit asocierii FREYROM SA–PROCONS GROUP SRL și prevede 24 de luni de execuție de la emiterea ordinului de începere. Este o finanțare europeană importantă și trebuie înregistrată fără echivoc în coloana reușitelor. Nu poate fi însă adăugată bilanțului PNRR și nici folosită contabil pentru a acoperi proiectele eliminate din PNRR. În registrele europene, un pod contractat prin Programul Regional Vest nu astupă gaura unui campus rămas fără finanțare.

Întrebările oficiale pentru Primăria Timișoara

Un bilanț de aproape 100 de milioane de euro nu poate fi verificat din fotografii, declarații politice și enumerări de proiecte. Pentru a stabili cât a primit efectiv Timișoara, cât a rămas în PNRR și cât din costuri a fost transferat altor programe sau bugetului local, administrația trebuie să publice situația financiară completă.

Acestea sunt întrebările pe care redacția le adresează oficial Primăriei Municipiului Timișoara:

1. Care sunt proiectele care formează suma de aproximativ 100 de milioane de euro anunțată de primarul Dominic Fritz?
   Solicităm un centralizator care să conțină, pentru fiecare proiect, denumirea, codul PNRR, numărul contractului de finanțare, beneficiarul, valoarea inițială și valoarea rămasă după modificarea programului.
2. Cât din această sumă a fost efectiv încasat și decontat până la 31 august 2026?
   Solicităm separarea între valoarea contractată, cheltuielile efectuate, cererile de plată sau rambursare depuse și sumele acceptate definitiv de autoritățile finanțatoare.
3. Ce parte din cele 100 de milioane de euro reprezintă grant acordat din fonduri europene și ce parte reprezintă TVA suportată de la bugetul de stat?
   În mai multe proiecte, municipalitatea prezintă împreună finanțarea europeană și TVA eligibilă, deși acestea provin din surse publice diferite. Solicităm defalcarea lor, precum și indicarea contribuțiilor locale și a cheltuielilor neeligibile.
4. Ce parte din valoarea proiectelor realizate în parteneriat poate fi atribuită efectiv Municipiului Timișoara?
   Solicităm ca proiectele în care Primăria este doar partener — nu beneficiar sau lider — să fie prezentate separat, cu indicarea bugetului repartizat municipalității și a investițiilor realizate efectiv în Timișoara.
5. Care sunt valorile finale ale proiectelor după actele adiționale semnate la București de Dominic Fritz?
   Solicităm publicarea actelor adiționale sau, cel puțin, a unui tabel comparativ care să indice valoarea contractului înainte și după modificare, componentele eliminate, termenele noi și sursele de finanțare rămase.
6. Cât va suporta bugetul local pentru Traseul Revoluției, sistemul de e-ticketing, Colegiul „Ana Aslan” și Liceul Tehnologic de Industrie Alimentară?
   Valoarea PNRR inițială cumulată a celor patru investiții este de aproximativ 54,68 milioane de lei. Solicităm, pentru fiecare proiect, suma deja decontată prin PNRR, valoarea rămasă eligibilă și suma care urmează să fie achitată de contribuabilii timișoreni.
7. Ce sume au fost deja cheltuite pentru campusul regional de învățământ dual?
   Solicităm situația plăților pentru studii, proiectare, consultanță, avize, promovare, burse și orice alte activități, cu precizarea sumelor decontate, a celor rămase eligibile și a cheltuielilor care nu mai pot fi recuperate. Solicităm și actul prin care contractul de finanțare a fost redus, încetat sau eliminat din PNRR.
8. Care dintre Centrele de Aport Voluntar sunt transferate Administrației Fondului pentru Mediu și în ce cuantum?
   Comunicatul folosește formula generală „Centrele de Aport Voluntar”, fără să precizeze dacă transferul acoperă cele trei CAV-uri mici, centrul integrat sau toate cele patru investiții. Solicităm identificarea fiecărui contract, valoarea preluată și documentul prin care Fondul pentru Mediu și-a asumat finanțarea.
9. Cum explică Primăria diferența dintre cele 87 de vehicule declarate și cele 80 enumerate în comunicatul din 3 septembrie?
   Lista publicată cuprinde 30 de autobuze electrice, 25 de troleibuze articulate, opt troleibuze de 12 metri și 17 tramvaie, în total 80 de vehicule. Dacă este inclus și autobuzul articulat achiziționat printr-un proiect separat, totalul ajunge la 81. Solicităm identificarea celorlalte șase vehicule, cu numărul contractului, tipul, valoarea și sursa finanțării.
10. De ce comunicatul intitulat „Timișoara a atras 100 de milioane de euro prin PNRR” nu conține un centralizator financiar verificabil?
    Solicităm precizarea documentului contabil sau administrativ pe baza căruia a fost stabilită cifra și publicarea acestuia în format deschis, astfel încât valorile să poată fi verificate și comparate.

Răspunsurile nu presupun o operațiune administrativă complicată. Toate informațiile ar trebui să existe deja în evidențele financiare ale Primăriei și în dosarele proiectelor. Ele sunt indispensabile pentru orice bilanț care pretinde să descrie cheltuirea banilor europeni și a contribuțiilor publice naționale.

Până la publicarea lor, formula „100 de milioane de euro investiți prin PNRR” rămâne o afirmație politică, nu un bilanț financiar verificabil. Iar întrebarea nu este dacă Timișoara a beneficiat de PNRR — evident că a beneficiat —, ci cât a încasat efectiv, cât a pierdut din finanțarea inițială și cât va plăti în locul programului european din propriul buget.

Binecuvântarea și nota de plată

PNRR a fost, fără îndoială, o binecuvântare pentru Timișoara. A adus vehicule noi, dotări în școli, investiții în spitale și servicii publice care vor rămâne orașului. Numai că binecuvântările administrative se verifică în contracte, acte adiționale, cereri de rambursare și ordine de plată, nu în fotografii făcute la București, cu dosarul ridicat lângă obraz.

Până când Primăria va publica socoteala completă, cele 100 de milioane de euro rămân o declarație politică rotundă, așezată peste un bilanț în care proiecte cu o expunere PNRR cumulată de până la 48 de milioane de euro au fost eliminate, mutate, suspendate ori trimise la plata timișorenilor. Când socoteala lipsește, fotografia nu este dovada succesului. Este doar coperta dosarului.