Democrația este fundamentul comunității occidentale de valori. Alegerile ar trebui să reflecte voința poporului, deciziile politice ar trebui să fie legitimate de majorități. Dar ce se întâmplă dacă aceste majorități nu sunt în interesul elitelor UE? Scandalul recent din jurul alegerilor prezidențiale din România arată că principiile democratice se aplică doar atâta timp cât nu stau în calea intereselor geopolitice ale anumitor cercuri.
Scandalul din jurul alegerilor din România
Călin Georgescu, un outsider politic, a candidat la alegerile prezidențiale din România cu o agendă puternică, care s-a pronunțat împotriva influențelor străine și pentru suveranitatea națională. El a fost rapid etichetat drept „extremist de dreapta” și „pro-rus” de către mass-media pro-UE, fără nicio dovadă fiabilă în acest sens.
Cu toate acestea, aceste etichete au fost suficiente pentru a provoca tulburări politice. Alegerile au fost anulate, oficial pe motiv că a existat influență rusă. Dar adevăratul context a devenit clar abia mai târziu: UE însăși a exercitat o presiune masivă asupra guvernului român pentru a forța o schimbare politică. Acum că Georgescu a vrut să candideze din nou, Bruxelles-ul face tot ce poate pentru a preveni acest lucru. Dar ce înseamnă acest lucru pentru democrația din Europa?
Democrație la comandă: cine decide asupra legitimității?
Dacă alegerile sunt considerate legitime doar dacă iese rezultatul dorit, se mai poate vorbi de democrație? În ultimii ani, UE s-a poziționat în mod repetat ca un „arbitru” în alegerile naționale, definind care candidați sunt considerați „acceptabili” și care nu.
Acest lucru nu este evident doar în România. Tendințe similare pot fi observate și în alte țări. Ungaria: premierul Viktor Orbán este prezentat în mod regulat ca fiind „antidemocratic” pentru că urmărește o politică independentă independentă de Bruxelles. Polonia: fostul guvern PiS a fost criticat constant din cauza reformelor judiciare, în timp ce ajutorul electoral pentru partidele de opoziție a fost discutat la nivelul UE. Italia: victoriile electorale ale partidelor de dreapta, cum ar fi Fratelli d’Italia al Giorgiei Meloni, au fost privite cu scepticism la Bruxelles, chiar dacă au fost alese democratic.
Aceste exemple arată un model clar: oricine se opune agendei UE se opune politic – dacă este necesar, cu campanii de asasinare a caracterului sau cu influență directă asupra alegerilor.
Asasinarea caracterului ca instrument politic
Strategia politică este întotdeauna aceeași: candidații nepopulari sunt împinși la colț cu termeni precum „extremist de dreapta” sau „pro-rus” pentru a le distruge existența politică. Nu contează dacă aceste acuzații sunt susținute – puterea narațiunilor este suficientă pentru a discredita candidații.
Odată pusă această etichetă, devine aproape imposibil să te aperi împotriva stigmatizării. Influența mass-media exercită presiune, astfel că până și observatorii neutri păstrează distanța pentru a nu fi asociați cu „oamenii nepotriviți”. Scopul real este de a crea o atmosferă publică în care devine de neconceput să susții un anumit candidat – chiar dacă acesta este alegerea democratică a poporului.
Erodarea perversă a suveranității naționale
Influența UE asupra alegerilor naționale ridică o întrebare crucială: este democrația europeană încă o democrație reală, dacă sunt acceptate doar anumite rezultate ale alegerilor? Când alegerile sunt anulate sau candidații nepopulari sunt excluși de campaniile mediatice, oamenii își pierd dreptul la autodeterminare.
Suveranitatea statelor individuale este astfel subminată din ce în ce mai mult. Când Bruxelles-ul decide asupra legitimității rezultatelor alegerilor, nu este altceva decât o farsă democratică. Populația este determinată să creadă că poate face diferența prin votul ei – atâta timp cât votează pentru cel „potrivit”.
Concluzie: evoluția periculoasă a Europei
Cazul României este un semnal de alarmă pentru întreaga Europă. Democrația nu trebuie să fie un concept de vreme frumoasă care se aplică doar atunci când le convine celor puternici. Când deciziile electorale sunt manipulate sau anulate din exterior, acesta este primul pas către un sistem post-democratic în care guvernele nu mai sunt determinate de oameni, ci de instituții transnaționale. Uniunea Europeană se află la o răscruce de drumuri. Va continua să se bazeze pe manipulare și control pentru a-și impune agenda sau își va aminti propriile principii democratice? Dacă cetățenii Europei nu rămân vigilenți, în curând ar putea să nu mai conteze pentru cine votează – pentru că deciziile reale au fost luate de mult timp în altă parte.
Autorul articolului, germanul André Schmitt, este publicist, mediator și lector în abilități soft, care includ comunicarea, rezolvarea problemelor, creativitatea, adaptabilitatea și etica muncii. Schmitt este fost militar profesionist în trupele speciale și deține, printre altele, platforma media de opinie și de comerț online specializat Black Ops Coffee.
Articoul original în limba germană poate fi citit aici: Demokratie auf Abruf? Wie die EU unliebsame Wahlen kippt – Black Ops Coffee.
André Schmitt
