E un semn de întrebare.
La o trecere în revistă a istoriei contemporane a alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, observăm că doar Mircea Snegur a câștigat președinția moldovenească din primul tur de scrutin. Pentru că nu a avut contra candidați.
Ceilalți doi pretendenți, Grigore Eremei și Gheorghe Malarciuc, nu au reușit să colecteze numărul necesar de semnături pentru înregistrarea lor la autoritatea electorală centrală, scrie analistul politic Victor Nichituș, pentru Canal 33.
Primele alegeri ale șefului statului moldovean au avut loc la data de 8 decembrie 1991, pentru candidatul Mircea Snegur au votat 1 952 142 de cetățeni moldoveni iar rata de participare la vot a fost de 83,96 la sută.
Este cea mai mare rată de participare la vot înregistrată la un proces electoral moldovenesc și este procesul electoral care a înregistrat cel mai mare număr de voturi.
La alegerile prezidențiale din 17 noiembrie 1996 au fost înregistrați nouă candidați. Rata de participare a primului tur de scrutin a fost de 68,13 la sută. În turul doi, desfășurat la 1 decembrie, au fost calificați Mircea Snegur și Petru Lucinschi. Turul doi de scrutin a avut o rată de participare de 71,61 la sută, iar Lucinschi a acumulat 919 831 voturi.
Peste zece ani, în 2016, cetățenii moldoveni au fost solicitați, din nou, să aleagă prin vot direct șeful statului moldovean. La primul tur de scrutin, desfășurat la data de 30 octombrie, s-au înscris nouă candidați, rata de participare de la vot a fost de 50,95 la sută. În turul doi, desfășurat la 13 noiembrie, s-au calificat Maia Sandu și Igor Dodon. Turul doi de scrutin a avut o rată de participare de 53,45 la sută, iar Dodon a acumulat 834 081 de voturi.
Cel de al patrulea exercițiu electoral de alegere prin vot direct al șefului statului moldovean a avut loc la data de 1 noiembrie 2020, la el s-au înscris opt candidați. Rata de participare a primului tur de scrutin a fost de 48,54 la sută. În turul doi, desfășurat la data de 15 noiembrie, s-au calificat, din nou, Maia Sandu și Igor Dodon. Turul doi de scrutin a avut o rată de participare de 58,22 la sută iar Maia Sandu a acumulat 943 006 voturi.
La sfârșitul anului 2023, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a cerut Parlamentului să organizeze un referendum pentru aderarea statului moldovean la Uniunea Europeană.
Majoritatea parlamentară a Partidului Acțiune și Solidaritate, s-a executat, a modificat Codul Electoral astfel încât să se permită organizarea unui referendum în aceiași zi cu desfășurarea alegerilor prezidențiale.
Artificiul electoral are scopul de a o ajuta pe Maia Sandu să câștige alegerile prezidențiale prin suprapunerea și amplificarea mesajelor campaniei prezidențiale cu cele promovate de viitorul referendum. În mentalul colectiv moldovenesc, Maia Sandu, va fi identificată cu integrarea europeană, fidelizând, la vot, electoratul cu viziuni pro-europene. Ergo, victoria.
Potrivit experților din societatea civilă moldoveană, desfășurarea alegerilor prezidențiale, în aceiași zi cu referendumul pro-Uniunea Europeană va avea ca rezultat mobilizarea a mai multor cetățeni pentru a participa la vot, și invers.
Datele statistice prezentate, arată o scădere a interesului cetățenului moldovean de a participa la primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale: 68,13 la sută în 1996, 50,95 la sută în 2016, 48,54 la sută la 1 noiembrie 2020.
Cel mai probabil, consilierii de campanie electorală ai doamnei Maia Sandu, consideră că o prezență mai mare la vot a moldovenilor, în primul tur de scrutin, poate duce la securizarea unui nou mandat. Pentru că șeful statului moldovean este contestat în interior, datele cercetărilor sociologice arată scăderea de simpatie, strategii doamnei președinte consideră că acest referendum ar putea ”scoate diaspora la vot” securizându-i astfel, victoria din primul tur.
Este greu de crezut că președinta Maia Sandu poate repeta victoria din primul tur a președintelui Mircea Snegur. Repet: președintele Snegur a câștigat din primul tur de scrutin pe motiv de lipsă a contracandidaților.
Nu există cercetări sociologice referitoare la gradul de simpatie de care beneficiază șeful statului moldovean în diaspora europeană. Există însă datele Eurobarometrului, culese în lunile octombrie și noiembrie 2023; aceste cifre arată că 56 la sută dintre respondenți consideră că în Uniunea Europeană lucrurile merg în direcția greșită.
Diaspora moldoveană aflată în Uniunea Europeană înțelege cel mai bine fața reală a Uniunii: Aproape jumătate din respondenți afirmă că cea mai importantă cu care se confruntă Uniunea ține de creșterea prețurilor, inflație și costul, ridicat, al vieții. Aprovizionarea cu energie este văzută, în ultima vreme, ca fiind printre principalele probleme ale Uniunii Europene.
Interpretarea datelor Eurobarometrului arată o creștere a euroscepticilor, deci o reconfigurare a Parlamentului European în favoarea interesului național al statelor și în defavoarea globaliștilor.
Consider că răspunsul diasporei moldovenești la alegerile prezidențiale și la referendumul pro-Uniunea Europeană este în strânsă legătură cu rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European din 6-9 iunie 2024.
Rezultatul europarlamentarelor va influența modul de comportament al diaporei moldovene la prezidențialele moldovenești de la sfârșitul anului.
Socoteala de-acasă nu se potrivește cu cea din târg, obișnuia să-mi spună bunică-mea. Cel mai probabil, Maia Sandu ar fi câștigat din primul tur dacă în Uniunea Europeană lucrurile mergeau în continuare pe drum bun.
Material preluat de pe Canal33.ro.
