Uniunea Europeană se confruntă cu riscul unui aflux brusc de migranţi, în urma conflictului dintre Israel și Hamas, a declarat luni ministrul grec al migraţiei, Dimitris Kairidis, relatează Reuters. În acest context, Kairidis face apel la vigilenţă şi mai multă solidaritate între statele membre UE.
„Există întotdeauna riscul, dacă instabilitatea în Orientul Mijlociu se extinde şi mai ales dacă cuprinde ţări vecine precum Egiptul, care are o populaţie foarte mare, ca lucrurile să poată deveni cu adevărat periculoase”, a declarat Kairidis. „Trebuie să fim vigilenţi, trebuie să fim mai apropiaţi în Europa. (Avem nevoie) de o mai bună protecţie a frontierelor, de combaterea reţelelor de contrabandişti, de returnări a celor care nu primesc azil”, a mai spus oficialul elen, într-un interviu acordat Reuters.
În timpul crizei migraţiei din 2015, guvernele UE s-au confruntat cu un aflux de peste un milion de persoane, în mare parte refugiaţi sirieni, care au ajuns în Grecia prin Turcia. „Avem o situaţie inacceptabilă în care, indiferent dacă cererea voastră este aprobată sau respinsă, puteţi rămâne în Europa”, a spus Kairidis. „Cheltuim tone de bani şi resurse pentru a evalua aceste cereri… însă la sfârşitul zilei, totul devine o bătaie de joc”, a adăugat el, cerând un mecanism european comun pentru returnarea migranţilor.
Scenariu ca Marea Britanie să găzduiască mii de refugiați din Gaza, pregătit de organizații caritabile
Grupurile îndeamnă guvernul să introducă o schemă de reunire a familiei de urgență, după modelul crizei refugiaților din Ucraina.
Un plan care stabilește modul în care Marea Britanie ar putea oferi refugiu miilor de palestinieni din Gaza a fost elaborat de o coaliție de organizații caritabile și grupuri.
Organizații, inclusiv Consiliul pentru Refugiați, Safe Passage International, Doctors of the World, Helen Bamber Foundation și City of Sanctuary și-au exprimat îngrijorarea cu privire la agravarea conflictului a crizei refugiaților palestinieni.
Ei îndeamnă guvernul Marii Britanii să introducă o schemă de reunire a familiei de urgență, modelată după inițiativa ucrainenilor și să efectueze o evacuare medicală pentru persoanele care au nevoie de îngrijiri de specialitate.
Alte acțiuni solicitate includ prioritizarea cazurilor de palestinieni și israelieni care se află deja în sistemul de azil din Regatul Unit, împreună cu călătoriile facilitate pentru cetățenii britanici și pentru cei cu drept de intrare în Regatul Unit.
Enver Solomon, directorul executiv al Consiliului pentru Refugiați, a declarat că Regatul Unit trebuie să fie pregătit să joace un rol în criza refugiaților.
„Pe măsură ce conflictul se agravează, numărul bărbaților, femeilor și copiilor palestinieni strămutați și cei care se confruntă cu un pericol grav va crește”, a spus el. „Oamenii care nu sunt în siguranță și în siguranță în casele lor au nevoie de acces la siguranță, iar Marea Britanie trebuie să fie pregătită să joace un rol prin punerea în aplicare a unui pachet de măsuri de urgență în termen scurt.”
Trebuie căutate întâlniri cu guvernul Regatului Unit cu privire la propuneri, care sunt prezentate într-un document informativ al Consiliului pentru Refugiați și susținute de celelalte organizații. Ele se bazează pe abordările adoptate de guvernul britanic ca răspuns la conflictul din Afganistan și invazia Rusiei a Ucrainei, care a dus la refugiarea a mii de oameni în Marea Britanie în cadrul schemelor de relocare.
Ei fac, de asemenea, ecoul unui apel făcut săptămâna trecută de veteranul Labour, Alf Dubs, pentru o schemă permanentă la care Regatul Unit ar putea apela atunci când apar situații de urgență.
Solomon a spus: „Răspunsurile la conflictele majore recente au dus la scheme diferite pentru naționalități diferite, toate cu criterii de eligibilitate separate și adesea complexe și regimuri de finanțare neclare. În loc de această abordare ad-hoc și inconsecventă, un set standard de măsuri pentru a asigura trecerea în siguranță celor care au nevoie de ea ar trebui să fie operaționalizat pe măsură ce o criză justifică un astfel de răspuns.”
Propunerile subliniază că pachetul de măsuri de urgență trebuie să funcționeze, de asemenea, alături de un sistem de azil care procesează cererile oamenilor într-un mod echitabil și eficient și rute sigure către Regatul Unit.
„Acele rute sigure ar trebui să includă un angajament îndrăzneț și ambițios de relocare pe mai mulți ani, căi mai largi de reunire a familiei și pilotarea unei vize de refugiat care să permită oamenilor să călătorească în siguranță pentru a solicita azil în Marea Britanie”, adaugă acesta.
Organizațiile preconizează că planurile vor fi supuse verificării de securitate. În cazul unei scheme de reunire a familiei propuse – în baza căreia persoanele afectate de conflict s-ar putea alătura membrilor familiei din Regatul Unit – cererile ar fi depuse online de un membru al familiei din Regatul Unit.
Solicitările pentru o schemă de relocare din Regatul Unit pentru refugiații palestinieni au fost făcute în parlament de liderul liderului Partidului Național Scoțian la Westminster, Stephen Flynn, care a făcut un apel direct către Rishi Sunak în timpul întrebărilor primului ministru.
Sunak nu a abordat cererile pentru o schemă de relocare, dar a spus că Regatul Unit este „unul dintre cei mai importanți contributori la eforturile Națiunilor Unite de a sprijini refugiații palestinieni”.
Robert Jenrick, ministrul imigrației, a respins apelurile pentru o schemă specifică pentru palestinieni când a fost întrebat despre idee în programul Sky News Sunday Morning, spunând că prioritatea este scoaterea cetățenilor britanici din Gaza.
„Avem deja o schemă globală, care este operată de Națiunile Unite în numele nostru și ei aleg indivizi”, a spus el. „Ideea plafonului este să consultăm autoritățile locale din toată țara, să înțelegem mai bine ce capacitate există și, dacă există o capacitate suplimentară, atunci gândiți-vă la creșterea unei astfel de scheme, astfel încât să poată veni mai mulți oameni.”
Presat asupra faptului că ar putea exista o schemă specifică pentru palestinieni, el a spus: „În acest moment, prioritatea este pur și simplu de a scoate cetățenii britanici din Gaza și de a se asigura că există cât mai mult ajutor umanitar acolo. Acesta este primul pas.
„Este destul de mult înainte să ajungem la punctul în care am putea vedea mai mulți oameni părăsind Gaza. În acest moment, Egiptul, de exemplu, nu este dispus să admită refugiați și înțelegem motivele din spatele acestui lucru.”
Numărul persoanelor strămutate în interiorul Fâșiei Gaza este estimat la aproximativ 1 milion, potrivit Agenției Națiunilor Unite pentru Ajutorare și Lucrări pentru Refugiații Palestinei din Orientul Apropiat, o agenție ONU care lucrează cu refugiații palestinieni.
De ce Egiptul și alte țări arabe nu sunt dispuse să primească refugiați palestinieni din Gaza?
În timp ce palestinienii disperați din Gaza închisă încearcă să găsească refugiu sub bombardamentul necruțător al Israelului ca răzbunare pentru atacul brutal al Hamas din 7 octombrie, unii se întreabă de ce Egiptul și Iordania vecine nu le primesc.
Cele două țări, care flanchează Israelul pe părți opuse și împărtășesc granițele cu Gaza și, respectiv, Cisiordania ocupată, au răspuns cu un refuz ferm. Iordania are deja o populație palestiniană mare.
Președintele egiptean Abdel Fattah el-Sissi a făcut miercuri cele mai dure remarci ale sale, spunând că războiul actual nu are ca scop doar lupta împotriva Hamas, care guvernează Fâșia Gaza, „ci și o încercare de a împinge locuitorii civili să… migreze în Egipt. .” El a avertizat că acest lucru ar putea distruge pacea în regiune.
Regele Iordaniei Abdullah al II-lea a transmis un mesaj similar cu o zi mai devreme, spunând: „Fără refugiați în Iordania, fără refugiați în Egipt”.
Republicanii avertizează că mulți refugiați din Gaza s-ar putea îndrepta spre SUA
Fostul președinte Donald Trump și alți republicani de top vor ca SUA să-și sigileze granițele împotriva unui potențial exod în masă al palestinienilor care fug de război în Fâșia Gaza, sugerând că un val de refugiați civili ar putea permite extremiștilor să intre în țară.
Dar un astfel de atac este foarte puțin probabil.
Oamenilor care fug de lupte li se interzice în mare parte să iasă din Gaza, iar legea americană oferă deja autorităților o marjă largă de a le interzice oamenilor intrarea în țară dacă prezintă riscuri de securitate. Cazurile de extremiști care trec ilegal în SUA sunt, de asemenea, practic inexistente.
Trump a fost cel mai deschis în această problemă. Fostul președinte a promis în timpul campaniei în Iowa săptămâna aceasta să interzică refugiații din Gaza și să extindă imediat interdicția de călătorie musulmană pe care a impus-o prin ordin executiv în timpul primei sale administrații.
Arătând atacurile din 7 octombrie și luarea de ostatici de către gruparea militantă Hamas, susținută de Iran, care au declanșat războiul și războiul Israelului în Gaza, Trump a mai sugerat într-o postare online că „Aceiași oameni care au atacat Israelul se revarsă în odată frumosul nostru. SUA, prin granița noastră de sud COMPLET DESCHISĂ.”
Interdicția inițială a lui Trump a interzis călătorii din mai multe țări predominant musulmane, dar a fost puternic criticată ca discriminatorie și a atras contestații juridice până la Curtea Supremă. Judecătorii Înaltei Curți au susținut în cele din urmă a treia încercare a administrației Trump de a interzice, care a inclus călători din Coreea de Nord și unii din Venezuela. A fost revocată după ce președintele Joe Biden a preluat mandatul în ianuarie 2021.
Refugiații din Gaza au devenit, de asemenea, un punct de foc printre mulți dintre aspiranții la președinție care se luptă pentru a deveni principalul contestatar al lui Trump și au tăiat conducerea precoce comandantă pe care fostul președinte și-a construit-o în primarul republican din 2024.
Guvernatorul Floridei, Ron DeSantis, a spus că SUA nu ar trebui să primească refugiați palestinieni care fug din Gaza pentru că „sunt toți antisemiți”. Fostul guvernator al Carolinei de Sud Nikki Haley, care a fost și fostul ambasador al lui Trump la Națiunile Unite, a replicat că „America a fost întotdeauna înțelegătoare cu faptul că poți separa civilii de teroriști”. Never Back Down, super PAC al lui DeSantis, difuzează o reclamă care sugerează că Haley nu acceptă să permită refugiaților să intre în țară, pe care campania Haley îl respinge drept „fals”.
Fostul vicepreședinte Mike Pence a sugerat că SUA „începe cu femei și copii” atunci când vine vorba de acceptarea palestinienilor din Gaza, în timp ce senatorul din Carolina de Sud Tim Scott a susținut ca țara să respingă refugiații din Gaza, deoarece autoritățile nu vor putea determina „cine prezintă siguranță să fie primit și cine nu.”
Statele Unite acceptă anual refugiați din întreaga lume, dar procesul durează adesea ani și în cele din urmă admite relativ puțini oameni.
Potențialii refugiați sunt, în general, îndrumați către departamentele de stat și de securitate internă de către agenția pentru refugiați a ONU. Autoritățile americane îi verifică apoi pentru a determina dacă pot fi considerați cu adevărat refugiați și pentru lucruri precum legăturile cu extremiștii.
În ultimul an fiscal care s-a încheiat pe 30 septembrie, SUA și-au propus să admită 125.000 de persoane, dar în cele din urmă au admis doar aproximativ 60.000. Cel mai mare număr de refugiați relocați a venit din Republica Democrată Congo, Siria, Afganistan și Birmania. Doar 56 au venit din teritoriile palestiniene.
O altă opțiune este Casa Albă și DHS să ofere unor palestinieni eliberare condiționată umanitară, permițându-le să vină temporar în SUA. Istoric, aceasta a fost folosită pentru a permite oamenilor din locuri precum Cuba și Vietnam să vină în SUA, deși ucrainenii care au fugit recent de războiul Rusiei au fost li se permite să rămână până la doi ani dacă au un susținător financiar din SUA.
Biden a vorbit despre dreptul Israelului de a se apăra. Președintele a călătorit miercuri în Israel și a anunțat ajutor umanitar pentru civilii din Gaza, care va curge din Egipt și va include 100 de milioane de dolari în finanțare SUA. Dar administrația sa a dat puține indicii că ar fi dispusă să facă excepții de eliberare condiționată umanitară pentru persoanele care fug din Gaza.
