Șapte județe din România se dezvoltă mai repede decât celelalte și se îndreaptă spre nivelul de trai din Europa. București a depășit deja acest nivel. Potrivit statisticilor, puterea de cumpărare este mai mare decât în orașe bogate din Austria sau Germania. Restul județelor, printre care și Constanța, au o dinamică mult mai slabă.
Bucureștiul este acum la peste 160% PIB/capita comparativ cu niveluri mult mai scăzute în alte regiuni.
Cel mai bogat județ, care este de departe București. Are 263% din media Uniunii Europene la paritatea puterii de cumpărare, cu alte cuvinte este de peste 2,5 ori mai bogat decât media, a explicat la o conferință anterioară și Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank. Din păcate, suntem bine reprezentați și la celălalt capăt al clasamentului.
Cel mai sărac județ din țară este Vaslui. Raportul dintre cele două (București și Vaslui) este de aproape șase la unu, adică de șase ori mai mare PIB/capita în București decât în Vaslui, a explicat Ionuț Dumitru.
De altfel, acest raport este printre cele mai mari din Europa, iar dacă ne uităm la nivel de județe, o să vedem că în ultimii 20 de ani, din 42 de județe, doar 15 au avut o dinamică mai rapidă a PIB/capita decât media național. Celelalte 27 au avut o viteză de dezvoltare mai redusă, deteriorându-și poziționarea relativă.
Județele care aleargă cel mai rapid în convergența reală sunt București, Cluj, Timiș, Alba, Sălaj, Tulcea și Sibiu. Județele care au pierdut cel mai mult în porționare relativă față de media națională sunt Covasna, Ilfov, Constanța, Harghita, Mureș, Galați, Vrancea, Bihor și Bacău.
O Românie a extremelor
Avem regiunea București-Ilfov, care la scară europeană este pe locul 14 din 242 de regiuni după clasificarea NUTS2, cu nivel al PIB-ului per capita 164 față de media de 100 a UE. Un astfel de nivel este peste regiuni precum Stuttgart, Viena, Bremen, Koln, adică avem un nivel de dezvoltare economică foarte înalt.
Pe de altă parte, avem și regiunea de Nord-Est a țării care este doar la 46% din media Uniunii Europene, la coada clasamentului. Ocupă locul 226 din 242 de regiuni la scară europeană, a mai spus Ionuț Dumitru.
Potrivit celor mai recente date disponibile la Institutul Național de Statistică, Capitala „producea” în 2019 peste un sfert din PIB-ul României. Banatul contribuie cu 9,5%, oltenii „aduc” 7,7% (cel mai puțin), Moldova contribuie cu 10,3% iar regiunea sud-est cu 9,4%. Prin urmare, ordinea în care regiunile contribuie la PIB este: București, zona de Nord-Vest, Muntenia, Centrul țării, Moldova, Regiunea Sud-Est, Banat și Oltenia.
Drumul către creștere economică: PIB-ul pe cap de locuitor este cu 25% mai mare în județele care au cel puțin un tronson de autostradă față de județele fără autostradă
Studenții, baza de potențiali angajați și infrastructura (nu neaparat în această ordine) sunt de obicei printre primele elemente pe care le enumeră orice investitor când își explică decizia în alegerea unei destinații la inaugurarea ori extinderea unei afaceri în România. Economiștii fac acum o legătură, în cifre și hărți, între drumuri și economie: datele arată că lungimea autostrăzilor pe județe se corelează cu dezvoltarea economică a acestora. Mai precis, PIB-ul pe cap de locuitor este cu 25% mai mare în județele care au cel puțin un tronson de autostradă față de județele fără autostradă, iar dacă includem în ecuație și municipiul București, diferența este de +36%, arată datele centralizate de echipa de economiști a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor. În ceea ce privește “viteza” de dezvoltare, datele de până acum arată că rețelele de drumuri cresc extrem de lent în România, pe “cioturi” de infrastructură mare: România a reușit, până acum, să construiască în medie mai puțin de 45 de kilometri de autostradă pe an.
În luna septembrie, o dată cu inaugurarea noului tronson al Autostrăzii Transilvania (A3) de aproape 14 km între Nușfalău (județul Sălaj) și Suplacu de Barcău (județul Bihor), România a trecut de un prag simbolic de 1000 de kilometri de drumuri de mare viteză (autostradă și drum expres). După cum probabil ați avut ocazia să experimentați direct la orice ieșire peste granițe, celelalte țări din regiune stau mult mai bine la capitolul lungimii totale a autostrăzilor raportată la suprafața țării. Analiza subliniază că România a avut un ritm anual lent în privința construirii noilor autostrăzi. Socotind de la semnarea primului contract din perioada postdecembristă a României, contractul controversat cu Bechtel pentru Autostrada Transilvania, analiza economiștilor de la UBB calculează că România a reușit să construiască în medie mai puțin de 45 de kilometri de autostradă pe an, cu toate că aceste dezvoltări infrastructurale au avantaje clare atât pentru societate, cât și pentru economia țării.
Economiștii subliniază că, pe lângă faptul că aceste investiții importante în infrastructură ajută la accelerarea și fluidizarea circulației rutiere, respectiv pot contribui la reducerea numărului de accidente rutiere, ele au în același timp o contribuție semnificativă și la dezvoltarea economică a țării.
Pentru a surprinde această contribuție, economiștii au analizat relația dintre existența unor autostrăzi în județele țării, respectiv PIB-ul județean pe cap de locuitor. Concluzia? În general, se poate observa că PIB-ul pe cap de locuitor este cu 25% mai mare în județele care au cel puțin un tronson de autostradă față de județele fără autostradă, iar dacă includem în ecuație și municipiul București, diferența este de +36%.
Clujul, Timișul, Brașovul și Constanța sunt județele cu cel mai mare PIB mediu județean pe cap de locuitor. În ceea ce privește dotarea cu infrastructură, în afară de zona București-Ilfov (cu 83 km), județele care stau cel mai bine la kilometri de autostrăzi sunt Timișul (108 km), Călărașiul (104 km), Hunedoara (81), Alba (77), Constanța (74 km), Sibiul și Clujul (la egalitate, cu câte 68 km).
Notă: Paritatea puterii de cumpărare – PPC (engleză- Purchasing power parity sau PPP) măsoară puterea de cumpărare a unei monede, exprimată într-o altă monedă de circulatie internațională, de regula euro sau dolari. Având în vedere ca prețurile bunurilor si serviciilor diferă de la un stat la altul paritatea puterii de cumpărare calculează o rată de schimb alternativă între monedele celor doua țări, comparând un coș de bunuri. Rata de schimb a parității puterii de cumpărare este folosita pentru a compara nivelul de trai din țări diferite. Așa se explică de ce, deși PIB/capita e mai mare în Grecia decât în România, la paritatea puterii de cumpărare stăm mai bine decât ei.
