Deponeul de Deșeuri Nepericuloase de la Ghizela intră într-o etapă nouă. Vineri, 21 august, Alfred Simonis a prezentat în teren stadiul Celulei 3 și schimbările făcute după preluarea activității de către Eco Serv Timiș, în prezența vicepreședinților CJ, a consilierilor județeni și a reprezentanților societății.
Miza este readucerea deșeurilor Timișului în propriul sistem și reducerea costurilor transportului în alte județe. În paralel, CJ Timiș pregătește sortare, tratare mecano-biologică, valorificarea reciclabilelor, tratarea levigatului și, în perspectivă, producere de energie.
Celula 3 a ajuns deja la 86% după șase luni de lucrări
Ordinul de începere a fost emis în februarie, iar după șase luni execuția a ajuns la 86%, într-un termen contractual de opt luni. Terasamentele, digurile și straturile de impermeabilizare sunt finalizate. Investiția se apropie de 46 de milioane de lei, din bugetul județului.
„Anul acesta, în februarie, am emis ordinul de începere pentru Celula 3. Suntem la un progres de aproximativ 86%, după doar șase luni de la ordinul de începere. Ne așteptăm să terminăm chiar înainte de termen sau, oricum, în termen. Opt luni de zile a fost termenul pentru executarea acestor lucrări. Lucrurile evoluează foarte, foarte bine. Ne așteptăm ca anul acesta să depozităm aici deja deșeuri, astfel încât tarifele pentru ceea ce înseamnă deșeuri să scadă în județ”, a declarat Alfred Simonis.
Celula 3 este însă doar baza următoarei etape de investiții.
„Acest depozit a costat sau va costa, când va fi gata, undeva la aproximativ 46 de milioane de lei, buget propriu al județului Timiș. O sumă însemnată, dublată de tunelurile de uscare, tratarea mecano-biologică, retehnologizarea stației, tratarea levigatului și toate celelalte investiții care se întâmplă în Ghizela sau se vor întâmpla anul acesta și anul viitor”, a mai spus președintele CJ Timiș.
Eco Serv Timiș lucrează intens la reorganizarea deponeului
Dincolo de șantier, Eco Serv Timiș afirmă că a reorganizat exploatarea curentă, cu accent pe cerințele de mediu și reducerea impactului asupra zonei.
„Prin efortul susținut al echipei Eco Serv Timiș, activitatea deponeului a fost reorganizată, cu respectarea legislației de mediu în vigoare și cu o atenție permanentă acordată desfășurării corespunzătoare a activităților și reducerii impactului asupra mediului și comunităților din zonă”, au transmis reprezentanții companiei.
Simonis a indicat și un efect imediat perceptibil, mai exact diminuarea mirosului persistent care putea fi resimțit anterior de la distanță.
„Prima constatare pe care o facem când ne apropiem de depozit este că nu mai miroase așa cum mirosea de la kilometri distanță. Asta înseamnă că nu se mai aruncă concentratul pe depozit, fundamental de acolo era mirosul acela extrem de greu de suportat, și evident o întreținere mai bună a întregului depozit la Ghizela”.
Reciclabilele înseamnă mai puțin de depozitat, mai mult de valorificat
Eco Serv urmărește separarea unei cantități mai mari înainte de depozitare: scade volumul din celule, iar fracțiile recuperabile reintră în circuitul economic.
„Sortarea și valorificarea deșeurilor reciclabile reprezintă o prioritate pentru noi. Deșeurile reciclabile sunt sortate pe categorii, iar echipa noastră depune eforturi pentru recuperarea și direcționarea către reciclare a unei cantități cât mai mari, reducând astfel volumul de deșeuri care ajunge la depozitare. Totodată, ne propunem dezvoltarea activității Eco Serv Timiș și în alte ramuri, ca parte a unui sistem integrat de gestionare a deșeurilor”, au mai comunicat reprezentanții societății.
Potrivit lui Simonis, cantitățile recuperate produc deja și venituri prin valorificare: „A crescut extrem de mult cantitatea deșeurilor reciclabile, ceea ce înseamnă că acestea sunt vândute și vin sume suplimentare. Vreau să le mulțumesc timișenilor pentru că, în primul rând, este meritul lor că tratează mai mult, depozitează selectiv mai mult, dar și modul în care s-au organizat cei de la Eco Serv aici a făcut să avem deșeuri reciclabile mai multe”.
Costul kilometrilor se vede în tarif
Cât timp Timișul nu își poate utiliza propria capacitate, transportul în alte județe adaugă costuri care se regăsesc în tarif.
„Acestea au crescut în mare măsură din cauza faptului că trebuie să transportăm deșeuri, cu un preț pe motorină extrem de ridicat și tot mai ridicat în fiecare zi, până la Hunedoara, până la Arad și, mai nou, până la Mehedinți. Adică 103 kilometri de transport ori un cost pe motorină ridicat înseamnă costuri suplimentare care sunt în tariful perceput”, a explicat Simonis.
Intrarea în exploatare a Celulei 3 ar elimina una dintre cauzele majore ale acestor costuri. CJ Timiș estimează că revenirea depozitării la Ghizela va crea premisele reducerii tarifelor, fără să avanseze deocamdată o valoare exactă.
CJ Timiș vrea să recupereze banii de la fostul operator
CJ Timiș intenționează să cuantifice costurile suplimentare după reluarea depozitării și să le ceară fostului operator.
„Fiecare leu care s-a plătit în plus din cauza fostului operator de la Ghizela va fi imputat în instanță atunci când vom avea o sumă și această sumă va fi cuantificată în momentul în care vom finaliza transportul, vom finaliza Celula 3, vom depozita pe Celula 3 deșeuri și atunci vom calcula toate diferențele dintre cât erau costurile înainte și cât este suma care s-a plătit suplimentar de către cetățeni prin transportul în alte județe”, a declarat liderul județean.
Simonis a invocat explicit clauzele contractuale. „Contractul spunea că, dacă din cauza operatorului nu se mai poate depozita și trebuie să ducem în altă parte deșeuri, toate costurile vor fi suportate de către operator. Așa scria contractul. Prin urmare, ne așteptăm ca în perioada următoare, după ce vom ști exact care este acea sumă, să o cerem în instanță fostului operator”, conform lui Simonis.
24 de tuneluri, levigat, sortare și energie
Celula 3 rezolvă necesarul imediat de capacitate. Urmează o instalație de tratare mecano-biologică cu 24 de tuneluri de uscare, pentru reducerea volumului și a levigatului.
„În paralel, lucrăm la o nouă instalație de tratare mecano-biologică, 24 de tuneluri. Sper ca în următoarele două-trei săptămâni, o lună, să scoatem la licitație aceste 24 de tuneluri de uscare, pentru că, odată deșeul uscat, depozitat pe celulă, pe de o parte este mai puțin, pe de altă parte nu mai miroase pentru că nu mai este acea cantitate de levigat”, a explicat președintele CJ Timiș.
Programul include și modernizarea instalațiilor existente.
„Trebuie să retehnologizăm și instalațiile de tratare a levigatului. Acestea trebuie și recertificate și mai sunt alte chestiuni care trebuie făcute. Discutăm despre o nouă instalație de sortare, câteva componente ale unei instalații de sortare eficiente și chiar de achiziția unei instalații noi de sortare”, a mai adăugat Alfred Simonis.
CJ Timiș vrea ulterior și valorificare energetică. Liderul județean a vorbit despre un studiu de fezabilitate pentru producerea de energie electrică prin ardere sau descompunere, tehnologia nefiind încă stabilită. El a mai anunțat publicarea datelor financiare ale Eco Serv Timiș, societate despre care afirmă că este pe profit în fiecare trimestru.
2028, orizontul unui sistem integrat
Obiectivul declarat este ca sortarea, reciclarea, tratarea și depozitarea să funcționeze ca părți ale aceluiași mecanism.
„La Eco Serv Timiș continuăm să lucrăm zi de zi, cu responsabilitate, pentru ca Deponeul de la Ghizela să funcționeze la standardele necesare, să reducem cât mai mult impactul activității asupra zonei și să contribuim la un sistem integrat de gestionare a deșeurilor. Rezultatele se construiesc prin muncă, iar progresul din teren este cea mai bună dovadă”, au mai anunțat reprezentanții Eco Serv Timiș.
Simonis plasează orizontul acestei transformări în 2028. „Concluzia este că, probabil anul viitor pe vremea asta — hai să nu fim foarte optimiști — undeva în anul 2028, probabil că Timișul va avea cel mai modern depozit de deșeuri și cel mai modern sistem de tratare a deșeurilor din România”, a spus președintele CJ Timiș.
Până atunci, testul rămâne concret. Celula 3 urmează a fi pusă în exploatare, cu mai puține transporturi în afara județului, costuri reduse și instalații care funcționează efectiv. La Ghizela, diferența dintre proiect și rezultat începe să poată fi măsurată în teren.
