Stela Iurciuc s-a luptat în administrație și în instanță ca să-și reinstaleze finul, medicul reumatolog Claudiu Avram, la conducerea Clinicii de Recuperare. Prima performanță documentată după revenire nu este medicală, ci una de afaceri. Programul de consultanții la stat, din fiecare marți, dispare, site-ul SCMUT continuă să mintă pacientul, iar telefonul Ambulatoriului îi indică exact clinica privată în care Avram coordonează reumatologia și unde funcționează și cabinetul său privat, care are contract cu CJAS Timiș. Nașa a rezolvat funcția. Spitalul a rezolvat traseul pacientului. Cabinetul privat era deja pregătit.
Marți, 9 iunie 2026, la ora 09:44, Claudiu Avram figura oficial la consultații în Ambulatoriul SCMUT. La telefon, însă, răspunsul a fost scurt: „Marțea nu mai are”. Locurile de vineri erau ocupate, alt medic public nu a fost oferit, dar personalul spitalului a găsit imediat soluția pentru pacientul cu bilet de trimitere: MedOptim, pe Calea Dorobanților. Doar că acolo este o capcană, căci biletul de trimitere funcționează pe cabinetul privat al lui Avram, nu pe clinică. Banii, în final, ajung la aceeași persoană.
Acolo, Avram este coordonatorul reumatologiei, iar cabinetul său privat figurează în contract cu CJAS. Nu avem ordinul prin care medicul ar fi cerut trimiterea pacienților. Avem ceva mai greu de explicat, faptul că mecanismul funcționează și fără ordin la vedere.
Nașa i-a dat funcția, statul i-a indicat pacientul. Cum a dispărut Claudiu Avram din programul public și a reapărut la MedOptim
La Spitalul Municipal Timișoara, Claudiu Avram figura oficial cu program de consultații marți și vineri, între orele 08:00 și 10:00. Marți, 9 iunie 2026, la ora 09:44, o persoană a sunat la Ambulatoriul spitalului pentru un consult la Reumatologie, prezentându-se corect, drept pacient cu bilet de trimitere. Angajata care a răspuns a spus că medicul „marțea nu mai are”, că locurile apropiate de vineri erau ocupate și, când apelantul a întrebat unde îl poate găsi în altă parte, i-a indicat MedOptim, clinica privată în care Avram este prezentat drept coordonatorul echipei de reumatologie.
La aceeași adresă funcționează Cabinet Medical Dr. Avram SRL, reprezentat legal de Claudiu Avram și aflat, la 1 martie 2026, la fel ca și în anii 2025 și 2024, în contract cu CJAS Timiș pentru servicii de reumatologie. Nu avem dovada că Avram a ordonat personal îndrumarea pacienților către privat și nici că apelantul a fost consultat ori a generat o decontare. Avem însă mecanismul surprins în funcțiune: consultația publică dispare, iar telefonul instituției publice găsește imediat clinica privată a medicului.
În spatele acestui circuit se află managerul Stela Iurciuc, cea care l-a reinstalat pe finul său la conducerea Clinicii de Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie, deși Avram este reumatolog, nu specialist în Medicina Fizică și de Reabilitare. Pentru funcție au existat decizii, procese, recursuri și o mobilizare managerială fără ezitare. Pentru pacientul rămas în fața unui program care nu mai exista în realitate nu a existat nici măcar o informație corectă pe site.
La ora 09:44, telefonul statului indică privatul
Pacientul a sunat la Ambulatoriul de Reumatologie al Spitalului Clinic Municipal de Urgență Timișoara, cu întrebarea simplă, dacă medicul Claudiu Avram, afișat pe site-ul spitalului cu program între orele 08:00 și 10:00, mai putea fi găsit în cabinetul de pe Intrarea Doinei nr. 2.
Răspunsul angajatei a venit imediat: „Nu, nu, nu. Marțea nu mai are”.
Nu a spus că medicul întârzie, că este chemat la o urgență, că se află temporar pe secție sau că programul din acea dimineață fusese decalat. A spus că marți nu mai consultă și a adăugat: „Nu are decât vinerea”.
Angajata a precizat că datele apropiate erau deja ocupate, atât 19, cât și 26 iunie fiind pline. Pentru pacientul care se uita chiar atunci pe pagina oficială a SCMUT, situația devenea absurdă. Spitalul îl anunța pe Avram marți și vineri. Ambulatoriul spunea că ziua de marți fusese eliminată. Vinerea era ocupată.
Într-o instituție publică, următorul răspuns firesc ar fi fost oferirea unui alt reumatolog, înscrierea pe o listă de așteptare sau explicarea procedurii de redistribuire. În schimb, conversația a alunecat spre locul în care Avram putea fi găsit în privat.
Angajata a vorbit despre „clinica aia, dincolo, unde merge dumnealui”, apoi a cerut ajutorul unei colege: „Doamnă doctor, știți cumva cum se numește clinica unde-i doctorul Avram?”.
Apelantul a găsit numele pe internet și a întrebat: „Îmi apare ceva MedOptim. Calea Dorobanților”.
Confirmarea a venit imediat: „Dorobanților, aia-i. Dorobanților”.
În câteva minute, traseul era complet. Pacientul intrase în discuție cu un bilet de trimitere și cu programul oficial al Ambulatoriului în față. A aflat că medicul nu mai consulta în ziua anunțată de spital, că locurile rămase la stat erau ocupate și că putea încerca la MedOptim.
Înregistrarea nu dovedește că Avram i-a dat asistentei un ordin direct de a-i trimite pacienții la clinica privată. Dovedește însă comportamentul instituției. Telefonul Ambulatoriului public a devenit punctul de orientare către activitatea privată a medicului care nu mai asigura programul public.
Pacientul l-a căutat la stat. Statul i-a spus că nu mai vine marți. Tot statul l-a ajutat să îl găsească la privat.
Trei realități oficiale pentru același medic
În dimineața de 9 iunie, Claudiu Avram avea trei programe diferite, în funcție de canalul SCMUT consultat de pacient. Pagina oficială a Ambulatoriului de Reumatologie îl afișa marțea și vinerea, între orele 08:00 și 10:00, la Intrarea Doinei nr. 2, corp C1.
Platforma oficială de programări online elimina zilele de marți. Pentru luna iulie 2026, calendarul oferea exclusiv date de vineri: 10, 17, 24 și 31 iulie.
Telefonul Ambulatoriului confirma situația practică: „Marțea nu mai are.”
Site-ul spunea că Avram vine. Platforma nu permitea programări pentru zilele de marți. Personalul știa că programul fusese eliminat și putea indica locul în care medicul lucra în privat.
Nu mai era o singură eroare de redactare ascunsă într-o pagină veche. Cele trei instrumente prin care SCMUT comunică direct cu pacientul prezentau trei versiuni incompatibile ale aceleiași realități.
Pagina clinicii era utilizată pentru informarea publică. Platforma repartiza locurile. Telefonul explica situația din teren. În mod normal, cele trei ar fi trebuit să spună același lucru. La Spitalul Municipal, pacientul primea un răspuns diferit de fiecare dată când schimba canalul.
Captura realizată în 10 iunie 2026 adaugă o contradicție și mai mare. Pagina Clinicii de Recuperare îl afișa încă pe Armand-Paul-Ioan Gogulescu drept șef al secției, deși Stela Iurciuc emisese încă din 25 mai Decizia nr. 790 prin care îl revocase și îl repusese pe Claudiu Avram.
Pe documentul managerului, Avram era șef. Pe site-ul spitalului, șef era Armand Gogulescu. Tot pe site, Avram trebuia să consulte marți.
În platformă, marți dispăruse. La telefon, îl găseai la privat.
Pentru pacient, aceasta nu era o dispută birocratică. Era diferența dintre o consultație în sistemul public, acordată pe baza biletului de trimitere, și căutarea aceluiași medic în altă parte.
Iurciuc îl reinstalează, dar nu poate administra nici măcar programul
La 20 mai 2026, Curtea de Apel Timișoara a admis recursul declarat de SCMUT, managerul spitalului și Claudiu Avram împotriva sentinței Tribunalului Timiș. Instanța de recurs a respins cererea lui Armand Gogulescu de suspendare a actelor administrative și l-a obligat la plata a 8.470 de lei către Avram, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Hotărârea nu a soluționat definitiv procesul privind anularea actelor și nu a validat pe fond toate argumentele folosite pentru numirea lui Avram. A înlăturat suspendarea și a permis actelor manageriale să își producă din nou efectele. Stela Iurciuc nu a ezitat. Cinci zile mai târziu, la 25 mai, a emis Decizia nr. 790, prin care l-a repus pe Avram în funcția de șef al Clinicii de Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie și l-a revocat pe Armand Gogulescu.
Pentru funcția finului său, managerul s-a mișcat repede. Pentru organizarea activității care trebuia să urmeze, SCMUT a rămas blocat între hârtie, site și telefon.
La 10 iunie, la 16 zile de la emiterea Deciziei nr. 790, pagina oficială îl prezenta tot pe Gogulescu drept șef al secției. Avram figura în continuare în Ambulatoriu, cu program marți și vinerea. Personalul știa însă că marți nu mai venea, iar platforma fusese deja configurată în consecință.
Stela Iurciuc reușise să modifice raporturile de putere din secție, dar nu reușise să spună coerent pacienților cine conduce și când mai consultă medicul reinstalat.
Dacă programul lui Avram fusese modificat oficial, managerul trebuia să actualizeze conducerea secției, programul individual, calendarul online și informațiile pentru pacienți. Dacă programul nu fusese modificat oficial, dispariția consultațiilor de marți trebuie explicată administrativ și disciplinar.
În ambele variante, răspunderea ajunge la manager. Iurciuc a produs noua situație administrativă. Nu poate pretinde că dezordinea creată după reinstalare aparține exclusiv personalului care răspunde la telefon.
Funcția de șef devine pretext pentru retragerea din Ambulatoriu
Explicația invocată pentru dispariția zilei de marți este aceea că, odată revenit șef de secție, Claudiu Avram nu mai avea obligația legală generală de a lucra în Ambulatoriul integrat.
Excepția există. Șefii de secție sunt exceptați de la obligația generală aplicabilă celorlalți medici. Dar excepția legală nu este o gumă administrativă cu care medicul își șterge singur programul. Legea nu îi interzice șefului de secție să consulte în Ambulatoriu și nu anulează automat un program deja stabilit, publicat și folosit de pacienți. Programul individual este stabilit de manager, la propunerea structurii medicale competente.
Pentru eliminarea zilei de marți trebuia să existe o măsură managerială clară, cu dată de aplicare, program nou, circuit de comunicare și medic desemnat să preia pacienții. Modificarea trebuia comunicată Ambulatoriului, operată în toate sistemele publice și, după caz, transmisă CJAS Timiș.
Până în prezent, SCMUT nu a prezentat public actul prin care Stela Iurciuc ar fi redus programul lui Avram la ziua de vineri. Avem numai efectele unei modificări aplicate selectiv. Personalul știa că ziua de marți dispăruse. Platforma blocase a doua zi a săptămânii în proghramul de ambulatoriu al doctorului Avram. Site-ul continua să promită consultația.
Dacă actul există, managerul a administrat schimbarea defectuos și a lăsat pacienții să se bazeze pe o informație falsă. Dacă actul nu există, programul a fost modificat în fapt fără baza managerială necesară.
Funcția de șef nu este un concediu automat de la obligațiile publice deja programate. Ea poate modifica organizarea activității numai printr-un act al managerului și prin protejarea accesului pacienților. În cazul Avram, funcția a produs mai întâi dispariția consultației și abia apoi întrebarea unde se află documentele.
De la telefonul SCMUT la MedOptim
Înregistrarea din 9 iunie nu surprinde doar o informație contradictorie despre program. Surprinde modul în care telefonul unei instituții publice devine puntea către activitatea privată a medicului absent. Pacientului nu i-a fost oferit un alt reumatolog al spitalului public timișorean. Nu i s-a prezentat o listă neutră de furnizori aflați în contract cu Casa de Asigurări. Nu i s-a explicat când poate fi redistribuit în interiorul Ambulatoriului.
Personalul a încercat să identifice exact „clinica unde-i doctorul Avram”. Această formulare este esențială. Angajata nu căuta cea mai apropiată unitate disponibilă, ci locul privat al medicului pe care pacientul nu îl mai găsea la stat.
Nu avem proba că Avram a cerut această orientare. Nu avem nici dovada că Stela Iurciuc a aprobat-o. Avem dovada rezultatului. Angajata care a răspuns la numărul de telefon al SCMUT a furnizat pacientului denumirea și localizarea clinicii private în care lucrează același medic.
Trebuie stabilit dacă a fost un episod izolat sau o practică cunoscută în Ambulatoriu. Convorbirea arată că informația despre clinica privată nu era complet străină personalului. Angajata știa că există un loc „unde merge dumnealui”, a cerut ajutorul unei colege și a recunoscut imediat adresa de pe Calea Dorobanților.
SCMUT trebuie să spună ce instrucțiuni primesc angajații atunci când un medic nu mai asigură programul afișat, dacă au voie să recomande furnizori privați și dacă există o procedură pentru redistribuirea pacienților către alți specialiști ai spitalului.
La 9 iunie, procedura vizibilă a fost alta. Varianta publică fusese închisă, iar varianta privată a fost găsită imediat.
În privat, Avram coordonează exact specialitatea sa
MedOptim nu îl prezintă pe Claudiu Avram drept un colaborator periferic sau un medic aflat ocazional pe lista clinicii. În realitate, el deține 100% din acționariatul firmei.
Pagina oficială îl descrie explicit: „Prof. Dr. Claudiu Avram este coordonatorul echipei de medici reumatologi din clinica Medoptim”.
Profilul îi enumeră calitatea de medic primar reumatolog, titlul universitar, competențele în ecografie musculoscheletală, cursurile internaționale și activitatea științifică. Alături se află butonul „Fă o programare”.
În mediul privat, informația este completă și coerentă. Specialitatea este precizată, rolul de coordonare este anunțat, iar pacientul poate intra imediat în circuitul de programare.
Contrastul cu SCMUT este brutal. În spitalul public, programul era împărțit între o pagină neactualizată, o platformă care spunea altceva și un telefon care confirma că medicul nu mai vine în zilele de marți. La MedOptim, prezența profesională a lui Avram era perfect organizată.
Mai există un contrast greu de ignorat. În privat, Avram este promovat exact prin specialitatea sa reală, reumatologia. La stat, Stela Iurciuc s-a luptat pentru a-l instala la conducerea Clinicii de Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie, deși el nu este specialist în Medicina Fizică și de Reabilitare.
În privat, specialitatea este clară și utilă comercial.
La stat, devine suficient de elastică și laxă pentru ocuparea unei funcții de conducere, dacă nașa și alte capete încoronate ale sistemului medical închid, înțelegătoare, ochii.
Nu este ilegal ca un medic din sistemul public să lucreze și în privat. Problema apare atunci când granița dintre cele două activități este traversată prin chiar personalul și mijloacele instituției publice.
Pe 9 iunie, acea graniță nu a fost păstrată.
Aceeași adresă, același telefon și contract cu CJAS
MedOptim funcționează pe Calea Dorobanților nr. 3 și folosește numărul de telefon 0356 421367. La aceeași adresă și cu același număr principal de telefon apare, în evidența CJAS Timiș din 1 martie 2026, Cabinet Medical Dr. Avram SRL.
Documentul oficial îl înscrie la poziția 108, pentru specialitatea Reumatologie, cu Claudiu Avram drept reprezentant legal, la adresa Calea Dorobanților nr. 3, bloc D3, etajul 1.
MedOptim și Cabinet Medical Dr. Avram SRL nu trebuie confundate automat ca persoane juridice. Documentele nu stabilesc forma contractuală exactă dintre cele două entități, însă la ambele Claudiu Avram apare ca și titular și acționar. Arată însă o suprapunere operațională evidentă: același medic, aceeași specialitate, aceeași adresă și același telefon.
MedOptim promovează serviciul și imaginea profesională a lui Avram. Cabinetul său figurează în același punct de lucru, în contract cu CJAS Timiș pentru reumatologie.
Pentru mai multe detalii despre cum se fabrică un șef de secție, care ia bani de la stat, de la CNAS și din privat, într-un singur mecanism, puteți citi investigația despre ecosistemul financiar pus la punct de medicul Claudiu Avram în investigația publicată de Ecopolitica, în luna ianuarie 2026, integral, aici: Cum se fabrică un șef de secție: bani de la stat, de la CNAS și din privat, într-un singur mecanism – ECOPOLITICA.
Această probă nu arată că pacientul din apel s-a programat, că a fost consultat sau că a generat o decontare. Nu dovedește nici că Avram se afla fizic la MedOptim în dimineața de 9 iunie. De altfel, el s-a semnat în condica de la Clinica Balneo de pe bulevardul CD Loga, unde urma să aibă parte de o altă surpriză: exercițiul de evacuare în caz de incendiu, la care ISU Banat a descoperit nereguli grave la clinica conduă magistral de Avram. Detalii, aici: Pacienți la un pas de tragedie! ISU testează breșa de la Balneo: alarma și hidranții expun amatorismul conducerii Iurciuc – Avram – ECOPOLITICA.
Lipsa fizică din ambulatoriu și redirecționarea pacientului spre cabinetul privat dovedesc însă infrastructura către care telefonul SCMUT l-a orientat pe pacient. Către o clinică privată coordonată de medic și un furnizor medical reprezentat legal de acesta, capabil să factureze direct pacientului sau să raporteze servicii către Casa de Asigurări.
Pacientul pleacă de la spitalul public, finanțarea serviciului medical îl urmează
Pacientul din înregistrare a pornit cu un bilet de trimitere pentru Ambulatoriul SCMUT. Nu căuta un serviciu privat și nu ceruse o recomandare comercială. După ce programul public s-a dovedit inexistent în practică, telefonul spitalului i-a indicat MedOptim.
La cabinetul de pe Calea Dorobanților, pacientul putea intra într-un circuit cu plată directă sau, în limitele contractului și ale disponibilității furnizorului, într-un circuit decontat prin CJAS. Nu afirmăm că acest lucru s-a întâmplat în cazul apelantului.
Documentăm posibilitatea financiară produsă de traseu. În Ambulatoriul SCMUT, consultația ar fi fost raportată prin contractul spitalului public. La cabinetul privat al lui Avram, aceeași nevoie medicală putea genera venit pentru furnizorul privat. Sursa banilor putea rămâne Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. Se schimbă doar beneficiarul contractual.
Nu este vorba despre o dublă decontare demonstrată. Nu există proba aceleiași consultații plătite de două ori.
Există însă un semnal de alarmă financiar cât de poate de limpede. Furnizorul public pierde accesul pacientului, iar furnizorul privat legat de medic îl poate câștiga după ce personalul instituției publice îi indică adresa.
Pentru lămurirea mecanismului, CJAS Timiș trebuie să comunice programul declarat în 2026 pentru Cabinet Medical Dr. Avram SRL, inclusiv zilele și intervalele de consultații, precum și datele agregate privind serviciile raportate în zilele de marți din lunile mai și iunie.
SCMUT trebuie să prezinte programul public al lui Avram, pontajul, condica, actul de modificare și numărul consultațiilor efectuate în Ambulatoriu în aceleași perioade.
Cele două circuite trebuie așezate unul lângă altul. Abia atunci se va vedea dacă dezordinea administrativă a avantajat privatul accidental sau dacă reducerea activității publice a fost urmată de o activitate privată mai mare.
Codul deontologic descrie exact interdicția
Codul de deontologie medicală, intrat în vigoare în luna ianuarie și actualizat în aprilie 2026, formulează direct riscul creat de o asemenea suprapunere.
Articolul 41 alin. (4) prevede: „Atragerea pacienților de către medic profitând de mandatul deținut sau de funcția administrativă ocupată este interzisă”.
Alineatul următor stabilește că exercitarea unei funcții publice nu poate fi folosită ca mijloc de promovare personală în scopuri medicale sau comerciale.
Articolul 42 alin. (4) obligă medicii să fie vigilenți în privința folosirii numelui, funcției și activității lor profesionale și să nu tolereze utilizarea acestora în scop comercial.
Înregistrarea telefonică nu pronunță un verdict disciplinar și nu dovedește că Avram a ordonat personal practica. Dar oferă Colegiului Medicilor o situație care trebuie investigată.
Avram deține funcția publică de șef de secție. Funcția este invocată pentru dispariția programului său de marți. În privat, el coordonează reumatologia. Cabinetul său este în contract cu CJAS. Când pacientul nu îl mai găsește la stat, personalul public îi indică exact clinica privată.
Colegiul Medicilor trebuie să stabilească dacă Avram știa că pacienților li se oferea această indicație, dacă a cerut-o, a tolerat-o sau a beneficiat de ea și dacă a luat vreo măsură pentru separarea activității publice de interesul său privat.
Nu orice pacient ajuns în mediul privat este deturnat. Dar libertatea de alegere presupune existența unor opțiuni reale și informații corecte.
În cazul documentat de Ecopolitica, opțiunea publică a fost închisă mai întâi. Privatul a fost indicat după aceea.
Iurciuc trebuie să răspundă pentru mecanismul pe care l-a creat
Stela Iurciuc nu poate trata episodul drept o greșeală izolată a angajatei care a răspuns la telefon. Ea a produs situația administrativă. Tot ea l-a reinstalat pe Avram, stabilește programul medicilor și răspunde de organizarea Ambulatoriului și de corectitudinea informațiilor oferite pacienților.
Prima obligație a managerului este să prezinte actul prin care programul lui Claudiu Avram a fost modificat. Documentul trebuie să indice cine a propus eliminarea zilei de marți, când a fost aprobată măsura, de la ce dată producea efecte, cine prelua consultațiile și când au fost informate Ambulatoriul, CJAS și pacienții.
Dacă actul există, Iurciuc a administrat schimbarea defectuos. Ziua de marți a fost eliminată din activitatea efectivă și din platforma de programări, dar a rămas pe site. Dacă actul nu există, managerul a pierdut controlul asupra propriului spital, iar programul unui medic a fost rescris în practică fără baza administrativă necesară.
Indiferent de variantă, Iurciuc trebuie să deschidă o anchetă internă privind indicația oferită către MedOptim. Ancheta trebuie să stabilească ce instrucțiuni avea personalul, dacă alte persoane au primit același răspuns, dacă Avram știa și ce măsuri au fost luate pentru redistribuirea pacienților în cadrul SCMUT.
Nu este suficient să fie sancționată sau intimidată asistenta care a răspuns. Ea este ultima verigă vizibilă, nu autorul arhitecturii.
Răspunderea urcă la conducerea Ambulatoriului, la șeful secției și la managerul care l-a reinstalat. Iurciuc s-a luptat administrativ și judiciar pentru ca finul său să conducă secția, în ciuda controversei privind specialitatea sa. După ce a obținut repunerea, primul rezultat documentat nu este o creștere a accesului pacienților sau o îmbunătățire a serviciului public.
Este dispariția unei zile de consultații și apariția traseului către privat.
Nașa, finul și pacientul transferat la…privat
Pentru funcția lui Claudiu Avram, Stela Iurciuc a găsit toate instrumentele necesare. A emis decizii, a apărat actele în instanță, apoi a declarat recurs. În final, l-a repus imediat după soluția Curții de Apel.
Pentru pacientul care îl căuta marți la stat nu a mai găsit nici măcar un program corect. La 09:44, Claudiu Avram figura oficial în Ambulatoriul SCMUT. Dar semnase la ora 8 condica la Clinica de Balneo de pe CD Loga. Personalul spitalului spunea că marți nu mai consultă. Locurile de vineri erau ocupate. Soluția găsită de telefonul instituției publice a fost MedOptim.
Nu avem ordinul personal al lui Avram, însă avem rezultatul. În cazul documentat de Ecopolitica, un pacient care nu îl mai găsea pe Claudiu Avram în programul public a fost direcționat, prin personalul Ambulatoriului SCMUT, către clinica privată coordonată de același medic.
Funcția publică i-a redus obligațiile din Ambulatoriu. Managementul nu a protejat programul, informația și alternativa publică. Golul lăsat la stat a fost umplut cu adresa privatului.
Nu este ilegal ca Avram să lucreze și în mediul privat. Este însă profund problematic ca funcția obținută la stat să îi elimine consultația publică, în timp ce telefonul statului îi indică pacientului locul unde îl poate găsi în privat.
Colegiul Medicilor trebuie să stabilească răspunderea deontologică. CJAS trebuie să compare programele și serviciile raportate. SCMUT trebuie să prezinte actul care a șters ziua de marți. Iar Stela Iurciuc trebuie să explice de ce instituția pe care o conduce a funcționat ca o punte între absența publică a finului și activitatea sa privată.
Nașa i-a dat funcția. Funcția i-a eliberat ziua de marți. Statul i-a indicat pacientul. Cabinetul privat era pregătit să îl primească.
