Campania electorală pentru alegerile parlamentare dintre Prut și Nistru stă sub semnul războiului. Partidul aflat la guvernare în Republica Moldova folosește conflictul militar început de Federația Rusă în Ucraina în scop electoral. Explic: majoritatea mesajelor electorale ale PAS sunt dedicate războiului hibrid pe care îl duce Federația Rusă la adresa statului moldovean.
În spațiul public nu întâlnim dezbateri dedicate dezvoltării spațiului rural ori a industriei agrare ( Moldova dintre Prut și Nistru fiind un stat preponderent agrar), nu se discută despre creșterea calității sistemului de învățământ ori creșterea calității vieții persoanelor în vârstă ( între Prut și Nistru locuiesc circa 600 de mii de pensionari, venitul lor lunar fiind circa 225 de euro).
Este adevărat, teritoriul dintre Prut și Nistru a fost influențat de spațiul rus – replici din filmele sovietice sunt bine cunoscute, melodiile pop din spațiul rus au circulat/continuă să circule, mai există tineri care dansează pe muzica rock a unor trupe rusești. Conform rezultatelor Recensământului din 2024, populația Republicii Moldova este formată în majoritate din moldoveni (aproximativ 85,1%), urmată de ucraineni (4,9%), găgăuzi (4,2%), ruși (3,2%), bulgari (1,6%) și romi (0,4%). Minoritățile etnice însumează aproximativ 14,9% din totalul populației, cu excepția regiunii transnistrene.
Limba de comunicare a minorităților etnice este limba rusă.
Minoritățile etnice existente între Prut și Nistru sunt cetățeni cu drept de vot la alegerile parlamentare din 2025.
Deși în ultima perioadă influența cultural-lingvistică rusă ( muzică, filme, cărți, artă) s-a redus, dar ea va exista și va continua să existe atât timp cât limba rusă va continua să circule în Republica Moldova.
Potrivit definiției prin amenințări hibride se înțelege un amestec de acțiuni convenționale și neconvenționale, militare și nemilitare, deschise și ascunse care pot fi utilizate în mod coordonat de către actori statali sau nestatali pentru a atinge obiective specifice, rămânând în același timp sub pragul unui război declarat oficial.
Dacă influența cultural-lingvistică poate fi definită ca amenințare hibridă, atunci putem spune că, de la apariția statalității ei, Republica Moldova s-a aflat în război hibrid.
Dacă nu ar fi existat războiul din Ucraina, ar fi existat un alt dușman extern.
Din punctul meu de vedere, pot spune că eforturile în plan extern ale doamnei Maia Sandu au pus statul moldovean pe ecartamentul european și nici o majoritate parlamentară nu îl mai poate deraia de pe această direcție. Macazul nu mai poate fi schimbat. Majoritatea concurenților electorali aflați în opoziție cu PAS au declarat că vor continua procesul de integrare europeană al statului moldovean.
Lipsa dezbaterilor electorale dedicate dezvoltării interne a statului moldovean și abundența discursului propagandistic despre amenințările Rusiei la adresa statului moldovean pot provoca o reacție inversă.
E posibil ca frica pensionarului de factura lunară din mână, să fie mai mare decât frica de Rusia din afișele electorale.
Dacă nu ar fi existat războiul din Ucraina, ar fi fost inventat un alt dușman. Pentru că frica mobilizează, iar dezvoltarea cere răbdare. PAS a ales să investească în frică – frica de Rusia, frica de destabilizare, frica de trecut. În schimb, cetățeanul dintre Prut și Nistru trăiește cu frica de pensia insuficientă, de școala slabă, de lipsa cadrelor medicale. Aceste frici nu apar în afișele electorale.
Același marketing electoral axat pe amenințarea rusă contra statului moldovean a fost folosit de către PAS și în alegerile prezidențiale din 2024. Statistica rezultatului electoral arată că între Prut și Nistru doamna președinte Sandu a pierdut alegerile, dar a fost salvată de votul din diaspora.
Se spune că ulciorul nu merge de multe ori la apă. PAS a avut toate pârghiile, dar a ales să vorbească despre dușmani, nu despre soluții. În 2024, PAS a fost salvat de diaspora. În 2025, s-ar putea să nu mai fie cine să-l salveze.
Folosirea aceluiași marketing electoral de instrumentalizare a fricii, lipsa dezbaterilor referitoare la temele interne mă fac să rămân ancorat la ideea potrivit căreia PAS – formațiune politică care a avut toate pârghiile de putere în statul moldovean – nu va obține majoritatea de 50+1 deputați în viitorul Parlament al Republicii Moldova.
