Astăzi, 1 aprilie, România comemorează Ziua naţională de cinstire a memoriei românilor, victime ale masacrelor de la Fântâna Albă şi din alte zone. În 1940, România a fost forțată să cedeze Uniunii Sovietice Basarabia și Bucovina de Nord. Fântâna Albă este localitatea de frontieră, unde, în ziua de 1 aprilie 1941, trupele NKVD au masacrat aproape 3000 de oameni. Aveau o singură vină: erau români și își doreau să treacă și să trăiască în România.
Numeroși români bucovineni au fost arestați, omorâți, deportați, bisericile au fost închise, pământurile și averile confiscate. Unele familii au reușit să se refugieze în România, dar la un moment dat noua graniță s-a închis.
În 1941, agitatorii sovietici au răspândit zvonul că se deschide frontiera. Era de fapt o capcană, un test de loialitate față de Uniunea Sovietică. Un test pe care românii nu l-au trecut. Astfel, o coloană de aproape trei mii de bucovineni, îmbrăcați în alb, cu preoți în față, cu icoane și steaguri, a pornit spre graniță. La doi kilometri de frontier, îi așteptau mitralierele NKVD.
Sovieticii nu au recunoscut niciodată ce s-a întâmplat la Fântâna Albă. Nici după 1990, nimeni nu a încercat să lămurească situația. Doar o troiță ridicată, în 2003, amintește de tragedia din ziua de 1 aprilie 1941.
Cei care au murit, privindu-și țara de la graniță, nu au morminte. Despre sfârșitul lor cumplit nu se vorbește la școală, la ora de istorie.
„Comemorăm astăzi 84 de ani de la masacrul de la Fântâna Albă.
Gândul nostru se îndreaptă spre frații noștri din Bucovina de Nord, care la 1 aprilie 1941 au plătit cu viața dorința de libertate și apărarea crezului național. Atunci, mii de români au fost uciși în timp ce încercau să treacă granița către Țara-Mamă, România.
Bătrâni, copii și femei au fost seceraţi cu rafale de mitraliere, apoi aruncaţi în gropi comune, unii fiind îngropaţi de vii. Supravieţuitorii au fost urmăriţi, torturaţi şi deportaţi.
Fântâna Albă este un adevărat Katyn românesc. Nu trebuie să uităm niciodată jertfa fraților noști. Ei sunt eroi și martiri de la care avem de învățat ce înseamnă dragostea de neam și de țară.
Fotografie de la Fântâna Albă, din 1 aprilie 2021, când am mers la slujba de pomenire a celor căzuți acolo, în calitatea mea de președinte al Comisiei senatoriale pentru românii de pretutindeni”, a transmis, prin intermediul Facebook, Claudiu Târziu, europarlamentar din partea Alianței pentru Unirea Românilor – Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni și președinte al Institutului de Studii Politice Conservatoare „Mihai Eminescu”.
În 13 iunie același an, după masacru, 13.000 de familii și apropiați ai victimelor au fost deportați în Siberia și Kazahstan.
