Plângeri penale pentru primarul Timișoarei, Dominic Fritz și angajații administrației, care au distrus proprietatea unei firme private (I)

Pe 10, 11 și 12 martie 2025, zeci de polițiști locali, împreună cu angajații și conducerea STPT, angajați ai Colterm și Timpark, inspectori din primărie, toți sub directa coordonare a city managerului Matei Creiveanu au realizat un adevărat desant la adresa Calea Buziașului nr. 2-4, acolo unde se află sediul firmei Getax SA, precum și un lot de teren, proprietate a municipiului, dar aflat în folosința acestei firme, prin sentință judecătorească.

A fost o adevărată demonstrație de forță prin care au încercat să preia, prin intimidare, terenul, folosindu-se de pretextul demolării unor construcții provizorii – în fapt două copertine din prelată, a unei spălătorii auto și a unei terase. Dincolo de faptul că fiind construcții provizorii, cele două prelate cu bare nu au nevoie de autorizație de construcție, înarmați cu răngi și picamere, cu buldoexcavatoare, angajații de la societățile primăriei au încercat să intre cu forța pe terenul folosit de Getax dar au și distrus un gard și două anexe – un chioșc fără fundație și o construcție din plăci beton tot fără fundație, adică ambele tot construcții temporare.

La fel de important este că fătpuitorii, angajți ai primăriei și ai societăților din subordine, au prezentat dispoziția 2192/23.12.2024, emisă de primarul Dominic Fritz, care se referă la demolarea unor construcții provizorii (prelatele cu bare) pentru care nu e nevoie de autorizație de construcție și care aparțineau și erau folosite de două firme, un bar și o spălătorie auto, care au funcționat ÎN TRECUT în chirie la firma Getax, dar care acum nu mai există pe acel amplasament.

Administratorul firmei Getax a depus plângere penală împotriva lui Dominic Fritz, primarul Timișoarei, Matei Creiveanu, administrator public al Primăriei, Florin Petolea, noul director (numit pe filieră USR) al STPT, Mădălin Dorin Dogaru, director general adjunct al STPT, precum și împotriva tuturor persoanelor participante (angajați ai societăților primăriei și polițiști locali) care pot fi identificați din filmările depuse ca probe.

Avocatul firmei Getax acuză grupul de săvârșirea mai multor infracțiuni: tulburare de posesie (art. 256 Cod penal), distrugere (art. 253 Cod penal) și abuz în serviciu (art.297 Cod penal), în condițiile art. 77 lit.a din Codul penal. Pe lângă tragerea la răspundere penală, păgubitul solicită și repararea pagubei produse prin restabilirea situației anterioare, anularea actelor frauduloase emise de STPT și Primăria Timișoara pentru a justifica acțiunile în forță. De altfel, pe filmări se vede și se aude explicit cum un angajat al STPT declară că trebuie să ridice și mașinile parcate în curte, care se află acolo pentru reparații în regim de service, „pentru că așa a dispus domnul viceprimar Lațcău”. Afirmația a fost făcută în contextul în care li s-au cerut eventuale dispoziții de primar sau sentințe prin care să se execute demolări sau ridicarea mașinilor ori ocuparea terenului.

Substrat cu iz de afacere imobiliară

Pentru a înțelege de ce Primăria Timișoara, cu zeci de polițiști locali, angajați ai societăților din subordine au încercat să ocupe în forță curtea imobilului de pe Calea Buziașului nr. 2-4, plus de ce nu au colaborat cu Poliția națională (chemată prin 112 de administratorul Getax) și nici nu au prezentat vreun ordin de demolare sau vreo sentință în acest sens, trebuie să priviți imaginea aeriană de mai jos.

În fapt, încă din anul 1991, firma Getax și RATT (actualmente STPT) au covenit prin 2 protocoale asupra dreptului de folosință în comun a spațiului de la adresa menționată, în speță curtea și câteva anexe. În 1998 are loc primul proces între cele două părți. Judecătoria Timișoara dă o hotărâre irevocabilă (4234/23.03.1999) prin care s-a covenit regruparea spațiilor între cele două părți. Ulterior, prin sentința definitivă 707/2014 a Tribunalului Timiș, RATT trebuia să treacă la reorganizarea spațiilor și la dezafectarea unor loturi precum și spațiului C11 (ATELIER). A apărut chiar și o hotărâre a CL Timișopara în acest sens. RATT nu a pus însă în aplicare sentința și a continuat seria proceselor la Judecătoria Timișoara, deși Getax a reușit executarea silită a RATT în 20 aprilie 2017, în baza dosarului 4438/325/2017.

La desantul demolatorilor din martier 2025, cei de la primărie au motivat că spalatoria și terasa – n.b – care nu mai funcționează demult, se află pe o cale de acces. Însă această cale de acces nu este legal proiectată conform vreunei sentințe care să arate clar că va fi cale de acces. Soluția facilă ar fi fost demolarea construcției C11, care se află însă în folosința Getax. Conform expertizei topografice, se arată clar că aceasta parcelare invocată de primărie, STPT și Polișia Locală s-a făcut ilegal cât timp exista două construcții pe această cale de acces.

De ce s-a ajuns la ordinul confuz de demolare dat de actualul primar Fritz în decembrie 2024 și la intrările în forță și abuzive ale poliției locale și a societăților subordonate primăriei, în martie 2025? Care este misterul spațiului C11?

După cum se poate observa în planurile topografice, o parte din spațiul C11 ar fi dorit pentru a realiza o cale de acces către un ansamblu privat de 4 blocuri noi, cu un acces de pe Calea Buziașului, deși ansamblul de blocuri, aparținând unor investitori germani, are intrare de pe strada 1 Decembrie 1918, acolo unde și figurează cu adresa.

Concluziile acestui prim episod sunt simple.

1. Ansamblul de blocuri construit pe terenul unei foste fabrici, scoate la iveală faptul că pentru prietenii Primăriei, chiar dacă primarii se schimbă, se poate elibera autorizație de construcții locuințe în zonă industrială.
2. Interesele imobiliare sunt mari – dreptul de folosință al firmei Getax stă în calea fericirii dezvoltatorilor imobiliari: ar trebui să demoleze ilegal corpul C11 pentru a face o cale de acces dinspre Calea Buziașului spre ansamblul de blocuri construite.
3. În acest ansamblu, printr-o coincidență, ar avea cumpărat apartament chiar o rudă de a unei persoane din conducerea Primăriei Timișoara. Asta la o primă căutare, însă pot apărea și mai multe surprize.
4. Toată zona industrială de pe colțul dintre bulevardul 1 Decembrie 1918 și Calea Buziașului este vizat de un anume intermediar care ar dori să impună un PUZ favorabil unui dezvoltator imobiliar, cu dedicație, la prețul „corect”, din cauza deranjului creat în zonă. Ceea ce este în armonie cu declarațiile viceprimarului Ruben Lațcău, care declara la radioul public Radio Timișoara, pe 18 februarie 2025, că „zona industrială de pe Calea Buziașului se transformă, de la reabilitarea arterei de circulație și construirea de noi blocuri de locuințe” și se introduce prin noul PUG conceptul de mixed-use, adică alternarea unor platforme industriale cu zone de locuit, ceea ce este imposibil. Pentru că nimeni nu și-ar cumpăra un apartament și nu ar face o investiție imobiliară de locuit printre fabrici și ateliere auto. Care, în acest mod forțat, ar trebui să dispară prin tertipuri și intimidare, nu prin oferirea de alternative în alte zone sau prin justă despăgubire, cum prevede legea.

Va urma.