Trei ore a durat dezbaterea publică de la Primăria Timișoara, care a avut loc vineri, 1 noiembrie 2024. Deși administrația e obligată să inițieze dezbateri publice pentru toate proiectele de HCL care au caracter de act normativ, doar patru astfel de consultări au avut loc în anul 2024. Ceea ce dovedește „respectul” pe care îl poartă adminstrația Fritz timișorenilor dar și încălcarea cerințelor legale privind transparența decizională în administrația publică, reglementată prin legea 52/2003.
Din capul locului trebuie spus că dezbaterea publică a fost pe lângă lege și lovită de nulitate, deoarece a lipsit chiar inițiatorului proiectului de HCL în discuție, nimeni altul decât primarul Dominic Fritz. Nu au fost prezenți nici măcar viceprimarul Ruben Lațcău sau managerul public Matei Creiveanu, oficiile de gazdă fiind făcute de arhitectul-șef Gabriel Almăjan. Nici măcar membrii “comisiei” din primărie nu se știe cine au fost, ei nefiind prezentați cu nume și funcție timișorenilor veniți la dezbatere.
Sfidarea celor din primărie a fost evidentă: Dominic Fritz s-a aflat dimineață în primărie, apoi a plecat să își rezolve documentele pentru actul de învestire și ceremonia aferentă ce vor avea loc marți, 12 noiembrie. După care s-a întors în primărie, dar nu s-a obosit să intre în sala de consiliu, pentru a discuta cu cetățenii, mai ales cu cei mai interesați și direct vizați de proiectul de “naționalizare”, antreprenorii și dezvoltatorii imobiliari timișoreni, care varsă anual milioane de lei din taxe și impozite către bugetul local și țin pornit motorul economic al orașului prin investiții, locuri de muncă și diverse servicii conexe. Fără a da măcar “Bună ziua!”, la ora 15:45, când erau încă dezbateri, acesta a ieșit din cabinet și s-a suit în mașina de serviciu Renault Megane, plecând ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat în neregulă prin absența sa.
Sindicatul Angajaților din Primăria Timișoara și „Asociația Culturală Salvați Patrimoniul Timișoarei”, cărora li s-au alăturat mai mulți cetățeni, au cerut dezbatere publică pentru proiectul de hotărâre de consiliu local, promovat de către edilii orașului, proiect care prin prevederile sale atentează la proprietatea industrială privată.
Proiectul de HCL prin care administrația Fritz vrea să impună un regulament plin de controverse și neclarități (Sindicatul Liber al Salariaților din Primăria Municipiului Timișoara cere organizarea unei dezbateri publice asupra proiectului prin care administrația Fritz atentează la proprietatea industrială privată), care va stabili modul în care fostele zone industriale din oraș vor putea fi transformate în zone urbane, este contestat de tot mai multe organizații, dar și de comunitatea antreprenorilor din oraș.
Dezbaterea a avut loc vineri, 1 noiembrie, într-o zi ticluit aleasă: majoritatea oamenilor se înghesuie la cimitire pentru a comemora Ziua Morților (sau Ziua Tuturor Sfinților) iar comunitatea de afaceri este prinsă cu două evenimente majore pentru oraș: convenția Timișoara Food Summit și Galei Excelenței în Afaceri – Topul Firmelor din Județul Timiș 2024, la care participă și premierul Marcel Ciolacu.
La dezbaterea publică de la primărie au participat totuși câțiva antreprenori timișoreni, avocați, jurnaliști, consilieri locali, în timp ce aproape 1000 de persoane au urmărit confruntarea în direct, pe Facebook.
Arhitectul-șef a fost secondat de un alt arhitect celebru, consilierul local USR Răzvan Negrişanu, beneficiar al unor PUZ-uri și dedicații despre care presa locală a scris. Negrișanu nu a participat la discuții ci doar a “scanat” cine sunt cei prezenți, a făcut câteva fotografii pe care probabil le vom vedea la postări denigratoare pe conturile de social media afiliate USR Timiș și a plecat, la fel ca și primarul.
Timp de 3 ore, indiferent de întrebări sau de problemele invocate, arhitectul-șef Almăjan a bătut câmpii cu grație despre noul PUG și despre utilitățile publice care revin ca obligație dezvoltatorilor privați, ocolind însă subiectul principal.
În primul rând i s-a cerut rescrierea și documentarea viitorului proiect îmbunătățit, implementarea unui regulament clar care să prevadă clar cotele de teren, felul investițiilor pe care privații trebuie să le facă și să le doneze municipalității și proporționalitatea financiară raportat la suprafețele totale de teren industrial vizate, deținute de antreprenori.
Apoi s-a ridicat problema dacă proiectul în actuala sa formă încalcă sau nu legislația românească și europeană în materie de garantare a proprietății private.
“Mă puneți să construiesc o școală sau o grădiniță, să fac blocuri sau altceva, să fac străzi, să trag utilități. La această masă suntem investitori care am băgat mulți bani în acest oraș în ultimii 30 de ani. Nu mi se pare normal ca orașul să se dezvolte doar cum doriți dumneavoastră, pentru simplu fapt că fără a fi și noi consultați, cineva v-a numit pe PNRR pe funcția pe care o ocupați. Apropo de PNRR, mi se pare absurd să se aprobe această hotărâre de consiliu, atâta timp cât statul român este obligat să facă Codul de Procedură în Urbanism, până în martie 2025. După ce se dă această lege, mi se pare normal să venim noi cu completări specifice orașului, prin hotărâre de consiliu local”, a declarat antreprenorul timișorean Marius Cristescu, care împreună cu fratele său dețin Grupul de firme Bega, unul dintre cele mai mari grupuri pe diverse industrii din România.
Consilierul local Simion Moșiu a atras atenția vizavi de prevederile legale privind garantarea proprietății private, cum ar fi articolul 44 din Constituție, Codul Civil sau legile 33/1994 și 255/2010. Majoritatea consilierilor locali din vechiul mandat nu s-au prezentat, probabil nefiind interesați de subiect.
Ilie Sîrbu, coordonator de proiecte la Asociația “Salvați Patrimoniul Timișoarei” a atras atenția asupra derapajului privind atentarea la proprietatea privată, comparând încercarea administrației Fritz cu naționalizarea forțată din anii ’50, respectiv infamul decret nr. 92 din 19 aprilie 1950.
“Cred că trebuie să existe o mediere între părți, dar una justă. Nu va fi o naționalizare, pentru că mă obligă să donez. Faptul că mă obligă să donez și să contruiesc nu mă deranjează. Sunt absolut de acord să fac ceva pentru orașul ăsta în care m-am născut și trăiesc de 55 de ani. Însă vrem ca toți investitorii, români sau străini, să aibă același tratament. Să știm – 5% din investiție ca bani, 5% din teren sau ce procent se hotărăște, dar să fie același pentru toți. Nu puteți să veniți să cereți la unii 50%, iar la alții 1%. Toți vrem să facem obiective sociale pentru oraș dar trebuie stabilit un procent just, fără discriminări. Acea comisie de negociere nu poate să ceară unuia 1% și altuia 50% sau pe mine la o investiție de un milion de euro să bag un milion și pe altul la o investiție de 100 de milioane, tot un milion. Trebuie impusă o proporționalitate”, a mai adăugat omul de afaceri Marius Cristescu.
Tiberiu Negrei, liderul Sindicatului Liber al Salariaților din Primăria Timișoara a făcut observația că de patru ani de zile se încalcă constant, în promovarea hotărârilor CLT și ale dispozițiilor primarului, principiul transparenței, așa cum cere legea privind transparența decizională în administrația publică.
Luări critice de poziție și cereri de lămurire privind controversata Comisie de Negociere și procedurile vag definite au avut și Oana Simionescu, directorul Faber, care e parte dintr-o zonă cu regim industrial, Claudiu Popa, director regional la Dedeman, Emanuel Lupașcu de la Constructim SA, avocat Roxana Jurjuț, Andreea Kiss și Bogdan Dubină de la proiectul imobiliar Paltim / 1 Iunie, Ciprian Cădariu de la Alber Holding Development, cu proiectele Nord One, Vivalia, City of Mara și alte terenuri, Alber investind peste 150 de milioane de euro în aceste proiecte din Timișoara.
Darius Jumanca, omul de afaceri cu multe realizări imobiliare și care este cel mai interesat de zona Antenelor prin transformarea unui spațiu fost industrial în cartier, s-a declarat direct afectat de viziunea celor din primărie față de acest sit. El s-a referit și la un alt aspect. “Există o experiență care nu este foarte pozitivă legată de proiectul de restaurare a clădirilor monumente istorice. Am vreo 5 clădiri vechi restaurate, dacă nu mai multe și chiar le-am pus în operă. Nu am făcut asta prin programul de sprijin al primăriei. Nu știu acum câte clădiri istorice s-au restaurat cu primăria. Eu nu am reușit. Acum când se face acest nou regulament, sper să nu fie pe aceeași direcție ca și cu clădirile istorice, pentru că o spun la modul cel mai serios, există riscul să se blocheze dezvoltarea orașului. Aștept de la primărie implicare, la modul serios, implicarea față de cetățeni să se regăsească și într-o implicare pentru firmele care investim în acest domeniu”, a spus Jumanca.
Ca și concluzie, dezbaterea publică e lovită de nulitate din cauza lipsei la apel a inițiatorului, primarul Dominic Fritz. Totuși, multe dintre amendamentele formulate de către antreprenori au fost discutate.
Formal, ele trebuie cuprinse într-o minută oficială a Primăriei Timișoara, care trebuie publicată. Legal, proiectul de HCL nu poate fi supus votului în mai puțin de 10 zile de la publicarea minutei.
În realitate, antreprenorii cer un regulament clar și îndreptarea erorilor tehnice și juridice din întregul proiect. Tehnic însă, dacă se va lucra la schimbarea unor prevederi abuzive și se vor aduce clarificări, noua formă a proiectului ar putea fi votată ca hotărâre de către noul consiliu local, de abia după ce noii consilieri aleși se vor reuni în prima ședință de lucru, după învestirea în funcție, din 12 noiembrie 2024.
Întreaga dezbatere poate fi urmărită aici: (20+) Facebook
