Medicii chemați efectiv la spital vor fi plătiți, pentru orele lucrate în unitatea sanitară, potrivit regimului gărzilor obișnuite. Decizia Înaltei Curți devine reper obligatoriu pentru instanțele care judecă litigii privind aceste drepturi salariale.
Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit modul în care trebuie calculată plata medicilor care asigură garda la domiciliu. Pentru perioada în care medicul rămâne disponibil, dar nu este chemat să lucreze în unitatea sanitară, remunerația este de 40% din tariful orar aferent salariului de bază.
La această sumă nu se adaugă sporurile prevăzute pentru gărzile desfășurate efectiv în spital.
Regula a fost stabilită prin Decizia nr. 60 din 20 aprilie 2026, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 9 iunie 2026.
Două situații, două modalități de plată
Înalta Curte separă perioada de disponibilitate la domiciliu de activitatea medicală desfășurată efectiv după chemarea la spital.
Pentru orele în care medicul asigură garda la domiciliu și așteaptă o eventuală solicitare, plata se calculează la nivelul de 40% din tariful orar corespunzător salariului de bază.
Dacă medicul este chemat în unitatea sanitară și desfășoară activitate medicală, orele respective intră în regimul gărzilor efectiv prestate. Ele sunt plătite cu tariful orar aferent salariului de bază și cu sporurile prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017, după caz:
– un spor de până la 75% pentru gărzile efectuate în zilele lucrătoare;
– un spor de până la 100% pentru gărzile efectuate în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale sau în alte zile nelucrătoare.
Sporurile nu se aplică întregului interval în care medicul s-a aflat în așteptare la domiciliu, ci numai orelor de gardă efectiv lucrate după prezentarea în unitatea sanitară.
Medicul trebuie să poată ajunge în cel mult 20 de minute
Garda la domiciliu nu înseamnă că medicul este complet liber pe durata intervalului respectiv.
Regulamentul privind organizarea gărzilor prevede că medicul trebuie să răspundă solicitărilor primite și să se prezinte la unitatea sanitară într-un interval de maximum 20 de minute.
Pe toată durata gărzii, acesta trebuie să își mențină starea fizică și psihică necesară pentru a putea interveni în situații de urgență, potrivit competențelor profesionale.
Înalta Curte a considerat însă că aceste obligații de disponibilitate nu transformă automat întregul interval într-o gardă efectiv prestată în spital.
Procesul a pornit de la un medic al Spitalului Județean Târgu Jiu
Chestiunea a ajuns la Înalta Curte într-un litigiu dintre un medic și Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu.
Medicul solicitase plata unor diferențe salariale pentru gărzile la domiciliu efectuate în perioada 3 februarie 2020 – 2 februarie 2023, susținând că, pe lângă plata de 40% din tariful orar, trebuiau acordate și sporurile aferente gărzilor obișnuite.
Tribunalul Gorj admisese în parte acțiunea și obligase spitalul să îi plătească medicului suma netă de 201.481 de lei, reprezentând drepturi salariale neachitate, precum și 29.502 lei cu titlu de dobândă legală. Unitatea sanitară fusese obligată și la plata a 3.880 de lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Dosarul a ajuns în apel la Curtea de Apel Craiova, care a cerut Înaltei Curți să stabilească interpretarea corectă a prevederilor Legii salarizării.
Procesul va fi soluționat de Curtea de Apel Craiova
Decizia Înaltei Curți nu reprezintă soluția finală în litigiul dintre medic și Spitalul Județean Târgu Jiu.
Instanța supremă a răspuns numai problemei de drept privind modul de salarizare. Curtea de Apel Craiova urmează să reia judecarea apelului și să aplice interpretarea stabilită prin Decizia nr. 60/2026 situației concrete din dosar.
Pentru instanța care a formulat sesizarea, interpretarea a devenit obligatorie de la pronunțarea deciziei, în 20 aprilie 2026. Pentru celelalte instanțe din țară, caracterul obligatoriu operează de la publicarea în Monitorul Oficial, în 9 iunie 2026.
Ce trebuie să distingă spitalele în documentele de gardă
Consecința practică este necesitatea unei delimitări clare între două categorii de ore:
– intervalul în care medicul s-a aflat în disponibilitate la domiciliu;
– intervalul în care medicul a fost chemat și a lucrat efectiv în unitatea sanitară.
Pontajele, graficele de gardă, registrele de chemări și evidențele privind ora sosirii și plecării din spital devin esențiale pentru calcularea corectă a drepturilor salariale.
Decizia nu stabilește automat sume de restituit sau de recuperat în fiecare spital. Ea fixează însă regula juridică după care vor fi analizate litigiile, mai exact disponibilitatea la domiciliu se plătește cu 40% din tariful orar, iar sporurile se acordă pentru orele efectiv lucrate în unitatea sanitară.
