Dan Reșitnec este unul dintre privilegiații lui Dominic Fritz. A fost șeful său de cabinet, apoi a primit un serviciu în subordine. După intrarea USR la guvernare, Fritz a negociat funcții în guvern. Pe Reșitnec l-a pus secretar general adjunct al Guvernului. După ieșirea PSD de la guvernare a ajuns secretar general al Guvernului, cu rang de ministru. Însă protectorul și șeful său de partid, Dominic Fritz, i-a păstrat un loc călduț pentru când va trebui să se întoarcă la Timișoara. Și nu doar lui, ci tuturor apropiaților și sinecuriștilor USR pe care Reșitnec i-a avut în subordine la primărie. O adevărată scamatorie administrativă și de resurse umane, prin care niciunul dintre oamenii de încredere nu au rămas fără loc de muncă, în timp ce alte sute de angajați ai Primăriei Timișoara au devenit șomeri, prin „grija” primarului Fritz, care a invocat infama OUG 7 /2006.

Activitatea și personalul serviciului condus de Dan Reșitnec au fost transferate la Direcția de Asistență Socială, într-o zonă exceptată de la plafonarea generală impusă prin OUG 7/2026. Postul contractual de șef a rămas însă în Primăria Timișoara și a fost transformat în conducerea unui nou serviciu strategic, alimentat cu posturi din cabinetele primarului și viceprimarilor.

PE SCURT

Activitatea și personalul serviciului condus de Dan Reșitnec au fost transferate la Direcția de Asistență Socială, într-o zonă exceptată de la plafonarea generală impusă prin OUG 7/2026. Postul contractual de șef a rămas însă în Primăria Timișoara și a fost transformat în conducerea unui nou serviciu strategic, alimentat cu posturi din cabinetele primarului și viceprimarilor.

La București, Dan Reșitnec conduce Secretariatul General al Guvernului, cu rang de ministru. La Timișoara, Primăria îl păstra încă, la 8 iunie 2026, în secțiunea „Conducere”, iar chatbotul municipal îl prezenta drept șef al Serviciului Dezvoltare Comunitară.

Poate fi o simplă neglijență digitală. Documentele reorganizării arată însă ceva mai greu de explicat: serviciul său nu a fost desființat odată cu plecarea activității și a personalului la DAS. A fost eviscerat. Oamenii au plecat, iar postul șefului a rămas lângă Dominic Fritz, rebotezat și întărit într-o structură cu acces la proiectele și fluxul de comandă al întregii Primării.

Dan Reșitnec nu a aterizat la Palatul Victoria dintr-o zonă neutră a administrației. În 2020 era consilier local și președinte al USR Timișoara. În mai 2021 a câștigat concursul pentru conducerea Biroului Asistare Primar, funcție prezentată drept echivalentul șefului de cabinet al lui Dominic Fritz. Trebuia să coordoneze agenda primarului, proiectele strategice și legătura dintre conducerea politică și aparatul municipalității.

Pe propria pagină de Facebook se prezenta simultan drept vicepreședinte USR PLUS Timiș, șef al cabinetului lui Fritz și „politician”. Mai târziu a devenit șef al Serviciului Dezvoltare Comunitară, dar presa a continuat să-l descrie drept omul din imediata apropiere a primarului.

În vara lui 2025, intrarea USR la guvernare i-a deschis drumul spre București. Conducerea Secretariatului General al Guvernului a fost reconfigurată astfel încât fiecare partid al coaliției să primească un loc. O funcție vacantă de secretar de stat a fost transformată într-un al treilea post de secretar general adjunct.

Presa îi anunțase numele înaintea deciziei.

La 1 august 2025, Dan Reșitnec devenea secretar general adjunct al Guvernului, cu rang de secretar de stat. Nu promovase din interiorul SGG. Venea direct din administrația Fritz, pe locul atribuit politic USR. La București, organigrama s-a îndoit pentru ascensiunea lui. La Timișoara, avea să fie remodelat și postul rămas în urmă.

Pe 17 aprilie 2026, Dominic Fritz a introdus oficial proiectul reorganizării Primăriei. Documentația conținea deja traseul fostului serviciu al lui Reșitnec: activitatea urma să plece la DAS, iar postul de șef să fie mutat în noul Serviciu Coordonare Strategică.

Pe 27 aprilie, după retragerea PSD din Guvern, Ilie Bolojan l-a promovat pe Reșitnec secretar general al Guvernului, cu rang de ministru. Publicația locală Presspectiva prezenta numirea drept o soluție bazată pe „criterii de competență”, într-un moment critic pentru buget, SAFE și PNRR. A doua zi, Consiliul Local Timișoara adopta HCL 190/2026. Tot pe 28 aprilie era depusă moțiunea de cenzură împotriva Guvernului.

Pe 5 mai, moțiunea a trecut cu 281 de voturi. La opt zile după ce Reșitnec primise rang de ministru, Guvernul care îl promovase era demis.

Reșitnec nu și-a pierdut automat funcția. A rămas în conducerea aparatului unui Guvern interimar. Dar stabilitatea politică a poziției sale se evaporase. La Timișoara, postul lăsat în urmă tocmai primea o construcție mai durabilă.

Pentru unii, drujbă. Pentru serviciul lui Reșitnec, bisturiu

Primăria a justificat reorganizarea prin OUG 7/2026, reducerea numărului maxim de posturi și diminuarea cheltuielilor de personal. Pentru angajați, limbajul tehnic s-a tradus în preavize. Posturi ocupate au fost desființate. Funcții de conducere au dispărut. Unele servicii au fost coborâte la rang de compartiment, iar șefii lor eliminați. În alte cazuri, condițiile de studii au fost schimbate, iar titularii nu s-au mai potrivit noilor cerințe.

La Serviciul Asistență Cetățeni și Registratură, distribuirea posturilor către alte structuri a coborât efectivul sub pragul legal. Serviciul a dispărut, iar postul de șef a fost tăiat. În cazul fostului Serviciu Dezvoltare Comunitară, administrația a găsit două ieșiri. Activitatea și personalul au primit transfer. Funcția de șef a primit transformare.

Pentru unii, OUG 7 a fost drujbă. Pentru serviciul omului lui Fritz, administrația a folosit bisturiul.

HCL 190 nu transferă Serviciul Dezvoltare Comunitară ca structură. Transferă numai „activitatea de dezvoltare comunitară”. Raportul Primăriei completează imaginea: transferul activității implică și transferul personalului. Așadar, la Direcția de Asistență Socială pleacă atribuțiile și oamenii care le exercitau. Postul de șef nu îi urmează.

În același raport, Primăria scrie explicit: „Postul de șef serviciu este reorganizat din cadrul Serviciului dezvoltare comunitară”. Funcția rămâne în Primărie și devine conducerea Serviciului Coordonare Strategică. Echipa noului serviciu vine din altă parte: „Posturile de execuție sunt posturile din cadrul cabinetelor primarului și cabinetelor viceprimarilor”.

Nu avem transferul unui serviciu întreg. Avem separarea componentelor sale. Activitatea și personalul pleacă la DAS. Postul șefului rămâne lângă Fritz. Serviciul Dezvoltare Comunitară nu a fost mutat. A fost eviscerat. Corpul serviciului a fost trimis la DAS. Scheletul de putere a rămas lângă primar.

Alegerea Direcției de Asistență Socială produce un efect juridic convenabil. Documentația Primăriei citează prevederea potrivit căreia plafonul general al posturilor nu se aplică și capitolului „Asigurări și asistență socială”. Tot în această zonă sunt transferați oamenii fostului serviciu. Justificarea oficială este că dezvoltarea comunitară se potrivește firesc lângă asistența socială. Poate fi o explicație funcțională legitimă.

Efectul este însă limpede. Personalul părăsește aparatul primarului, unde se făceau disponibilizările, și ajunge într-un domeniu exceptat de la plafonarea aplicată prin reorganizarea Primăriei.

Nu avem documentul care să spună că salvarea posturilor a fost scopul ascuns. Avem documentele care arată că acesta a fost efectul operațiunii. Funcția de șef primește, în schimb, Serviciul Coordonare Strategică.

Noua structură urmărește obiectivele conducerii, coordonează fluxul dintre cabinete, cere acte de la toate direcțiile, convoacă șefi, identifică blocaje, monitorizează proiectele primarului și pregătește sinteze pentru Fritz și viceprimari.

Nu este superiorul juridic al întregii Primării. Are însă acces transversal la instituție și raportează direct centrului politic.

Un supercabinet.

Postul provenit din serviciul condus de Reșitnec ajunge astfel să coordoneze o structură care reproduce, la scară mai mare, rolul pentru care acesta intrase în Primărie: agenda, proiectele și aparatul din jurul lui Dominic Fritz.

Postul nu doar că a supraviețuit. A fost promovat instituțional.

Un singur șef înainte. Un singur șef după

Statul de funcții reduce tot mecanismul la o aritmetică simplă. Înainte de reorganizare exista o singură funcție contractuală de conducere: șef serviciu. După reorganizare există tot una.

Diferența este zero.

Raportul precizează că postul din noul Serviciu Coordonare Strategică provine din Serviciul Dezvoltare Comunitară. Nu apare printre funcțiile tăiate și nu pleacă la DAS. În același timp, posturile de execuție provin din cabinetele primarului și viceprimarilor, iar documentația arată că posturile reorganizate sunt cu normă întreagă și pe perioadă nedeterminată.

Nu putem spune, fără dispozițiile individuale, că oamenii cabinetelor au fost automat permanentizați. Putem spune că posturile temporare din zona politică au primit o cale spre o structură permanentă a administrației. Nu putem afirma nici că noul post îi este rezervat nominal lui Dan Reșitnec.

Primăria nu a publicat actul prin care raportul său de muncă a fost suspendat sau încetat. Nu știm cine ocupă acum funcția, prin ce procedură și dacă fostul titular poate reveni după încetarea funcției guvernamentale.

Dan Reșitnec a cerut public transparență și a promis că „face lumină”. Primăria condusă de fostul său șef poate începe chiar de aici: să publice statutul raportului său de muncă, titularul actual al postului și efectele individuale ale reorganizării.

Nu știm dacă Serviciul Coordonare Strategică a fost croit pentru întoarcerea lui Dan Reșitnec. Știm că, într-o reorganizare în care alți oameni și-au pierdut funcțiile, postul unuia dintre cei mai apropiați colaboratori ai lui Dominic Fritz nu a fost tăiat.

A fost transformat.

INVESTIGAȚIA ECOPOLITICA

La București, Dan Reșitnec conduce Secretariatul General al Guvernului, cu rang de ministru. La Timișoara, Primăria îl păstra încă, la 8 iunie 2026, în secțiunea „Conducere”, iar chatbotul municipal îl prezenta drept șef al Serviciului Dezvoltare Comunitară.

Poate fi o simplă neglijență digitală. Documentele reorganizării arată însă ceva mai greu de explicat. Serviciul său nu a fost desființat odată cu plecarea activității și a personalului la DAS. A fost eviscerat. Oamenii au plecat, iar postul șefului a rămas lângă Dominic Fritz, rebotezat și întărit într-o structură cu acces la proiectele și fluxul de comandă al întregii Primării.

La Guvern, cu rang de ministru. La Timișoara, încă șef de serviciu

La 8 iunie 2026, Dan Reșitnec ocupa simultan două funcții în realitatea digitală a statului român. La București, era secretarul general al Guvernului, cu rang de ministru. La Timișoara, pagina oficială a Primăriei îl păstra în secțiunea „Conducere”, cu titulatura simplă și prezentă: „Șef serviciu”.

Nu într-o arhivă prăfuită, nu într-un comunicat vechi rămas rătăcit pe internet, ci pe pagina individuală pe care municipalitatea o dedica membrilor propriei conduceri. Asistentul virtual Timi completa tabloul. Întrebat cine conduce Serviciul Dezvoltare Comunitară, chatbotul Primăriei răspundea fără ezitare: „Da, Dan Reșitnec este șeful Serviciului Dezvoltare Comunitară din cadrul Primăriei Municipiului Timișoara”.

Interfața avertizează că răspunsurile generate cu inteligență artificială pot conține greșeli și că informațiile importante trebuie verificate. Numai că, în acest caz, inteligența artificială nu pare să fi inventat nimic. Timi reproducea informația pe care instituția o păstra activă chiar pe propriul site.

La Palatul Victoria, Reșitnec conducea centrul tehnic al Guvernului. În baza de date publică a Primăriei Timișoara, continua să figureze în aparatul lui Dominic Fritz. Poate fi o simplă neglijență administrativă. O pagină uitată, un profil neactualizat, un chatbot hrănit cu informații expirate. Primăria Timișoara nu ar fi prima instituție care își tratează propriul site ca pe un pod unde se depozitează lucrurile de care nimeni nu mai are nevoie.

Dar documentele reorganizării din 2026 ridică o întrebare mai serioasă.

În timp ce Reșitnec urca la București până la rangul de ministru, serviciul pe care îl condusese la Timișoara era supus unei operațiuni administrative neobișnuite. Activitatea și personalul său urmau să fie transferate la Direcția de Asistență Socială. Postul contractual de șef nu era însă desființat și nici trimis împreună cu oamenii. Era păstrat în Primărie și reorganizat în conducerea unei structuri noi, așezate în imediata apropiere a primarului.

Din acest moment, pagina neactualizată nu mai poate fi privită doar ca o gafă digitală. Este doar urma unei funcții abandonate și uitate pe site? Sau este urma publică a unui raport de muncă rămas în existență, suspendat pe durata carierei guvernamentale, în timp ce postul lui Dan Reșitnec a fost conservat și transformat prin reorganizare?

Răspunsul nu se află în chatbot. Se află în actul individual prin care raportul său de muncă a fost suspendat ori încetat, în statul de funcții și în traseul administrativ al unicului post contractual de șef serviciu. Actul individual nu este public. Urmele lăsate de Primărie sunt însă suficiente pentru a porni investigația.

La București, omul lui Fritz conduce mecanismul Guvernului. La Timișoara, mecanismul administrativ pare să-i fi păstrat locul.

Omul lui Fritz primește loc la masa Guvernului

Dan Reșitnec nu a ajuns la Palatul Victoria după o carieră neutră, construită departe de politică. Traseul său administrativ a crescut în interiorul USR și în imediata apropiere a lui Dominic Fritz.

În 2020, Reșitnec a fost ales consilier local pe lista USR-PLUS și conducea organizația municipală a partidului. Câteva luni mai târziu, în mai 2021, a câștigat concursul organizat de Primăria Timișoara pentru conducerea Biroului Asistare Primar. Postul era prezentat drept echivalentul administrativ al funcției de șef de cabinet al primarului. Reșitnec urma să coordoneze agenda lui Dominic Fritz, să urmărească proiectele strategice ale edilului și să gestioneze relația dintre centrul politic al administrației și aparatul Primăriei.

A renunțat la mandatul de consilier local și a trecut direct în executivul condus de colegul său de partid. Nu a încercat să cosmetizeze această dublă identitate. Pe propria pagină de Facebook se prezenta simultan drept vicepreședinte USR PLUS Timiș, șef al cabinetului lui Dominic Fritz și „politician”. Funcția administrativă și calitatea politică apăreau una sub alta, sub promisiunea unei „revoluții a bunei guvernări”.

Ulterior, titulatura din acte s-a schimbat. Reșitnec a devenit șef al Serviciului Dezvoltare Comunitară, structură în care funcționa și Compartimentul Management Cartiere. Presa locală continua însă să-l descrie drept șeful de cabinet al lui Fritz. Schimbarea funcției nu îl transformase într-un șef de serviciu anonim, pierdut în organigramă. Rămânea unul dintre oamenii apropiați de primar, format în nucleul politic și administrativ al acestuia.

În vara anului 2025, intrarea USR la guvernare i-a deschis drumul spre București. Conducerea Secretariatului General al Guvernului era împărțită între partidele coaliției. Potrivit informațiilor publicate atunci de Gândul, PSD păstra funcția de secretar general, PNL avea un adjunct, iar USR și UDMR urmau să primească fiecare câte un loc la nivelul conducerii instituției.

Pentru această împărțire era nevoie de o modificare. La sfârșitul lunii iulie 2025, presa anunța că Executivul pregătea transformarea unei funcții vacante de secretar de stat într-un al treilea post de secretar general adjunct. Plafonul total al posturilor SGG nu era mărit, dar vârful instituției era reconfigurat astfel încât fiecare partid al coaliției să aibă propriul reprezentant.

Numele beneficiarului din partea USR circula înainte ca numirea să fie publicată: Dan Reșitnec, fostul șef de cabinet al președintelui partidului. La 1 august 2025, premierul Ilie Bolojan a semnat decizia. Reșitnec devenea secretar general adjunct al Guvernului, cu rang de secretar de stat. Nu era rezultatul unei promovări birocratice în interiorul SGG. Reșitnec nu lucrase anterior în instituție și nu urcase treptat în ierarhia acesteia. A venit direct din aparatul Primăriei Timișoara, pe locul repartizat politic USR în noua arhitectură a conducerii guvernamentale.

Ziarul Gândul l-a descris atunci drept „omul de încredere” adus de Dominic Fritz la masa Guvernului. Caracterizarea nu se sprijinea doar pe apropierea personală. Reșitnec fusese președinte al USR Timișoara, vicepreședinte județean, șef al structurii care coordona agenda lui Fritz și apoi șef de serviciu în administrația acestuia.

Numirea sa concentra într-o singură persoană relația dintre partid, Primăria Timișoara și centrul administrativ al Guvernului. În timp ce Executivul vorbea despre reducerea aparatului public, eficiență și austeritate, conducerea SGG fusese reașezată pentru a face loc și reprezentantului USR. Nu fusese creat un post suplimentar peste plafonul instituției, dar o funcție vacantă fusese transformată exact în tipul de poziție necesar împărțirii politice a conducerii.

Pe locul USR a fost instalat omul venit din cabinetul lui Dominic Fritz. Reșitnec pleca astfel de la Timișoara fără ca publicul să afle clar dacă raportul său de muncă din Primărie încetase definitiv sau fusese doar suspendat pe durata funcției guvernamentale. Pagina municipalității avea să-l păstreze în continuare în secțiunea „Conducere”, iar postul contractual de șef serviciu avea să reapară în reorganizarea din 2026 sub o altă denumire și într-o structură mult mai apropiată de primar.

La București, organigrama s-a îndoit pentru ascensiunea lui. La Timișoara, avea să se îndoaie din nou pentru supraviețuirea postului lăsat în urmă.

Rang de ministru pentru un Guvern care cade după opt zile

În aprilie 2026, cariera guvernamentală a lui Dan Reșitnec și reorganizarea postului lăsat de acesta la Timișoara au avansat aproape în paralel.

Cronologia începe pe 17 aprilie. În acea zi, Dominic Fritz a pus oficial în circuit proiectul de reorganizare a aparatului Primăriei Timișoara. Documentația pregătită pentru aplicarea OUG 7/2026 conținea deja mecanismul esențial. Mai exact, activitatea de dezvoltare comunitară urma să fie transferată la Direcția de Asistență Socială, iar postul de șef al serviciului condus anterior de Reșitnec urma să fie reorganizat într-o structură nouă, numită Serviciul Coordonare Strategică.

Cu alte cuvinte, cu zece zile înainte ca fostul său colaborator să urce în fruntea Secretariatului General al Guvernului, administrația Fritz proiectase deja noua destinație a postului rămas la Timișoara.

Pe 27 aprilie, la București, Ștefan-Radu Oprea a fost eliberat la cerere din funcția de secretar general al Guvernului. Miniștrii PSD se retrăseseră din Executiv cu patru zile înainte, iar ultimul reprezentant important al partidului din conducerea tehnică a Guvernului își făcea și el bagajele. Premierul Ilie Bolojan l-a numit în locul său pe Dan Reșitnec. Adjunctul venit în august 2025 din Primăria Timișoara devenea secretar general al Guvernului, cu rang de ministru. În mai puțin de nouă luni, omul lui Dominic Fritz urcase de pe locul repartizat USR în conducerea SGG până la vârful instituției.

În aceeași zi, Presspectiva prezenta promovarea drept o numire importantă într-un moment critic pentru România. Postarea vorbea despre presiunile asupra bugetului public, riscul pierderii fondurilor din SAFE și PNRR și necesitatea ca funcțiile publice să fie ocupate pe baza unor „criterii de competență”. Fostul șef de cabinet al lui Dominic Fritz apărea astfel nu doar ca beneficiarul retragerii PSD, ci ca una dintre soluțiile tehnice necesare stabilității statului.

Fotografia era triumfală. Timingul, mai puțin.

A doua zi, pe 28 aprilie, două evenimente s-au produs aproape simultan. La Timișoara, Consiliul Local adopta HCL 190/2026. Cu 20 de voturi pentru, două împotrivă și trei abțineri, majoritatea aproba reorganizarea aparatului Primăriei. Prin aceeași hotărâre, activitatea fostului serviciu al lui Reșitnec era trimisă la Direcția de Asistență Socială, iar postul său contractual de șef era păstrat în Primărie și pregătit pentru noul Serviciu Coordonare Strategică.

La București, PSD și AUR depuneau moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, susținută de 253 de semnături.

Într-o zi, Reșitnec primea rang de ministru. În ziua următoare, Timișoara aproba metamorfoza postului pe care îl lăsase în urmă, iar la Parlament era depus documentul care urma să dărâme Guvernul ce tocmai îl promovase.

Pe 5 mai, moțiunea a fost supusă votului. Au fost înregistrate 281 de voturi pentru demiterea Cabinetului, patru împotrivă și trei voturi anulate. Guvernul condus de Ilie Bolojan a căzut. Trecuseră opt zile de la numirea lui Dan Reșitnec ca secretar general al Guvernului.

Guvernul care îl promovase a rezistat opt zile.

Asta nu înseamnă că Reșitnec și-a pierdut automat funcția în seara votului. După adoptarea moțiunii, Cabinetul Bolojan a continuat să administreze treburile publice până la instalarea unui nou Guvern. Reșitnec a rămas secretar general și a continuat să contrasemneze decizii ale premierului interimar. Dar funcția prezentată cu numai o săptămână înainte ca soluție de competență pentru administrarea bugetului, SAFE și PNRR devenise parte din conducerea tehnică a unui Executiv demis, cu mandat politic consumat și atribuții limitate de interimat.

Ironia este cu atât mai puternică deoarece Reșitnec însuși avea să avertizeze ulterior că o conducere interimară știe că poate pleca oricând și că nu se poate construi performanță pe interimate. La București, stabilitatea poziției sale ajunsese să depindă de instalarea următorului Guvern. La Timișoara, postul contractual din care plecase beneficia de o stabilitate administrativă mult mai atent construită.

Serviciul fusese pregătit pentru dezmembrare, oamenii pentru transfer, iar funcția de șef pentru o viață nouă, pe perioadă nedeterminată, în imediata apropiere a primarului.

Guvernul căzuse. Pista de întoarcere rămânea în organigramă.

OUG 7 intră în Primărie cu drujba pornită

Reorganizarea aparatului Primăriei Timișoara nu a fost prezentată drept un simplu exercițiu de redesenare a organigramei. Administrația Dominic Fritz a invocat obligația aplicării OUG 7/2026, reducerea numărului maxim de posturi și diminuarea cheltuielilor de personal.

Termenul pentru finalizarea operațiunii era 1 iulie 2026. Primăria a explicat că nu poate reduce salariile de bază și că angajații aparatului de specialitate nu beneficiază de sporuri suficiente pentru ca tăierea lor să acopere economiile cerute. În urma consultărilor cu sindicatul, soluția aleasă a fost directă: reducerea posturilor finanțate și disponibilizarea personalului.

Nu se tăiau doar căsuțe goale din organigramă. Raportul de specialitate consemnează desființarea unor funcții de conducere ocupate, a zeci de posturi de execuție ocupate și a unor posturi contractuale ocupate. Documentele estimează economii anuale de milioane de lei numai din eliminarea locurilor în care lucrau efectiv oameni.

Pentru unii angajați, reorganizarea a însemnat pur și simplu dispariția funcției. La Serviciul Autoritate Tutelară, un post ocupat de referent este desființat. Primăria motivează că atribuțiile titularului pot fi redistribuite celorlalți angajați, fără afectarea activității. La Serviciul Asistență Cetățeni și Registratură, posturile sunt împărțite între alte structuri până când serviciul rămâne sub pragul legal de șapte posturi de execuție. Consecința este imediată. Serviciul este coborât la rang de compartiment, iar funcția de șef dispare. Acolo, matematica reorganizării funcționează fără sentimentalism. Nu mai sunt suficienți subordonați, nu mai există nici șef.

În alte cazuri, administrația nu elimină doar postul, ci modifică și condițiile de ocupare astfel încât titularul să nu se mai potrivească noii construcții. La Achiziții Publice este desființat un post ocupat de consilier asistent după ce specializarea „Măsurători terestre și cadastru” nu se mai regăsește printre studiile acceptate pentru funcțiile serviciului. În zona guvernanței participative, un alt post ocupat este eliminat după ce specializarea „Geografie” este scoasă dintre condițiile de studii admise.

În documentele Primăriei, asemenea decizii sunt descrise prin formule solemne: „cauză reală, obiectivă și serioasă”, „optimizarea structurii de personal”, „redistribuirea eficientă a atribuțiilor” sau „modificarea condițiilor specifice de ocupare”. Traduse din limba reorganizării, ele înseamnă că oameni aflați deja în funcție își pierd postul, fie pentru că activitatea lor poate fi împărțită colegilor, fie pentru că administrația rescrie profilul profesional al locului de muncă.

Șefii nu sunt exceptați. Raportul arată reducerea mai multor funcții publice de șef serviciu. Unele structuri sunt comasate, altele coborâte la rang de compartiment, iar posturile de conducere sunt desființate pentru că noua configurație nu mai justifică existența lor.

Acesta este cadrul în care trebuie citit tratamentul aplicat fostului Serviciu Dezvoltare Comunitară. Când administrația a ajuns la structura condusă anterior de Dan Reșitnec, nu a constatat că atribuțiile pot fi redistribuite și că postul de șef trebuie tăiat. Nu a redus serviciul la compartiment și nu a eliminat funcția contractuală de conducere.

A găsit o soluție cu două ieșiri.

Activitatea și personalul au fost transferate la Direcția de Asistență Socială, într-o zonă exceptată de la plafonarea generală a posturilor. Funcția de șef a fost separată de activitatea pe care o conducea și reorganizată într-un serviciu nou, rămas în aparatul Primăriei. Pentru alți șefi, dispariția structurii a atras dispariția funcției. Pentru postul provenit din serviciul lui Reșitnec, dispariția vechii structuri a devenit ocazia unei transformări.

În aceeași reorganizare în care unii angajați primesc preaviz, alții sunt eliminați prin redistribuirea atribuțiilor, iar unor titulari li se schimbă condițiile de studii până când nu mai corespund, fostul serviciu al omului lui Fritz primește transfer, protecție și o funcție de conducere transplantată într-o structură nouă.

Pentru unii, OUG 7 a fost drujbă. Pentru serviciul omului lui Fritz, administrația a folosit bisturiul.

Mecanismul real? Serviciul a fost eviscerat, nu mutat

La prima vedere, HCL 190/2026 pare să spună că Serviciul Dezvoltare Comunitară a fost mutat din Primăria Timișoara la Direcția de Asistență Socială. Dar, în realitate, nu asta spune documentul.

Formularea adoptată de Consiliul Local este mult mai exactă și mult mai importantă: „Se aprobă transferul activității de dezvoltare comunitară în cadrul Direcției de Asistență Socială a Municipiului Timișoara”. Consiliul Local nu a aprobat transferul Serviciului Dezvoltare Comunitară. Nu a aprobat transferul postului de șef. Nu a stabilit că întreaga structură, cu tot cu conducere, se mută dintr-o instituție în alta. A aprobat transferul activității.

Diferența poate părea o subtilitate birocratică. În realitate, ea descrie cheia întregii operațiuni. Raportul de specialitate al Primăriei explică ce înseamnă transferul activității: „Transferul de activitate către Direcția de Asistență Socială implică și transferul de personal”.

Prin urmare, la DAS nu pleacă doar un set abstract de atribuții, câteva formulare și niște prevederi din Regulamentul de organizare și funcționare. Pleacă și oamenii care desfășurau activitatea respectivă. Activitatea este scoasă din aparatul Primăriei. Personalul pleacă odată cu ea. Serviciul rămâne fără conținutul pentru care fusese organizat.

În mod normal, dispariția activității și transferul personalului ar ridica o întrebare simplă: ce se întâmplă cu funcția celui care conducea această structură?

În alte sectoare ale Primăriei, raportul răspunde fără menajamente. Dacă un serviciu rămâne sub numărul minim de posturi, funcția de șef este desființată. Dacă structura dispare, șeful este eliberat din funcția de conducere sau transformat într-un funcționar de execuție. Dacă atribuțiile pot fi redistribuite, postul se reduce. În cazul Serviciului Dezvoltare Comunitară, administrația a ales alt drum.

La capitolul în care prezintă înființarea Serviciului Coordonare Strategică, raportul scrie explicit: „Postul de șef serviciu este reorganizat din cadrul Serviciului dezvoltare comunitară”.

Verbul folosit nu este „desființat”. Nu este „redus”, nici nu este „transferat la DAS”. Este „reorganizat”.

Funcția de conducere este desprinsă de activitatea și de personalul pe care le coordona, rămâne în aparatul Primăriei și devine postul de șef al unei structuri complet noi. Operațiunea are astfel două trasee administrative distincte. Pe primul traseu, activitatea de dezvoltare comunitară și oamenii care o desfășurau sunt trimiși la Direcția de Asistență Socială. Pe al doilea traseu, postul contractual de șef este păstrat în Primărie și transplantat în Serviciul Coordonare Strategică.

Nu avem, așadar, transferul unui serviciu. Avem separarea chirurgicală a componentelor sale.

Mai lipsea însă personalul noii structuri. Și aici raportul oferă un răspuns direct: „Posturile de execuție sunt posturile din cadrul cabinetelor primarului și cabinetelor viceprimarilor”. Noul Serviciu Coordonare Strategică este construit, prin urmare, din două surse precise. Conducerea vine din fostul Serviciu Dezvoltare Comunitară. Posturile de execuție vin din cabinetele politice ale primarului și viceprimarilor.

Activitatea vechiului serviciu pleacă la DAS, dar postul șefului nu o urmează. Primește alți subordonați și un alt obiect de activitate, mult mai apropiat de centrul de comandă al administrației. Aceasta este diferența dintre mutare și eviscerare.

Dacă Serviciul Dezvoltare Comunitară ar fi fost mutat la DAS, funcția de șef, personalul și atribuțiile ar fi urmat același traseu. Structura ar fi părăsit aparatul Primăriei și ar fi reapărut, eventual sub altă denumire, în organigrama Direcției de Asistență Socială.

Documentele arată contrariul. Activitatea și oamenii sunt extrași. Postul de șef este reținut. Cabinetele conducerii îi furnizează o echipă nouă. Funcția este instalată într-o structură nouă, rămasă în aparatul de specialitate al primarului.

Primăria justifică înființarea Coordonării Strategice prin nevoia unui „flux informațional coerent între factorii de decizie și structurile administrative” și prin monitorizarea obiectivelor asumate de conducere. Cu alte cuvinte, postul provenit din serviciul condus anterior de Dan Reșitnec este scos din zona cartierelor și a dezvoltării comunitare și dus exact în zona în care acesta își începuse cariera administrativă, adică la coordonarea centrului de putere al lui Dominic Fritz.

Operațiunea este consemnată în documentele inițiale din 17 aprilie și rămâne neschimbată în forma actualizată după transparența decizională, adoptată pe 28 aprilie. Nu este o formulare scăpată accidental într-o versiune de lucru. Este mecanismul asumat și votat al reorganizării. De aceea, formularea potrivit căreia „serviciul lui Reșitnec a fost mutat la DAS” este incompletă și chiar înșelătoare.

Serviciul nu a fost transferat ca întreg. A fost golit de activitate și de personal, iar funcția sa de conducere a fost recuperată pentru o altă construcție administrativă. Serviciul Dezvoltare Comunitară nu a fost mutat, ci a fost eviscerat.

Activitatea și oamenii au fost extrași și trimiși la DAS. Postul șefului a rămas în Primărie și a fost transplantat într-o structură nouă, alimentată cu posturi din cabinetele primarului și viceprimarilor.

Nu știm încă cine va ocupa definitiv această funcție și nici dacă raportul de muncă al lui Dan Reșitnec cu Primăria este suspendat sau încetat. Aceste răspunsuri se află în dispozițiile individuale pe care administrația nu le-a făcut publice.

Știm însă exact ce a făcut organigrama. A separat oamenii de șef, a separat activitatea de funcția de conducere. A trimis serviciul social spre DAS și a păstrat postul strategic lângă primar.

Corpul serviciului a fost trimis la DAS. Scheletul de putere a rămas lângă Fritz.

Oamenii noi la DAS, sub umbrela exceptată de la tăieri

Direcția de Asistență Socială nu a fost aleasă ca destinație într-un gol legislativ. În documentația reorganizării, Primăria citează chiar prevederea care scoate capitolul bugetar „Asigurări și asistență socială” de sub plafonul general al posturilor aplicabil aparatului administrației locale. Imediat alături, în aceeași demonstrație, propune transferarea activității de dezvoltare comunitară în cadrul DAS.

Cele două elemente nu sunt descoperite ulterior de presă. Sunt așezate unul lângă altul chiar de administrația Dominic Fritz. Pe de o parte, OUG 7/2026 impunea reducerea numărului maxim de posturi și obliga Primăria să opereze disponibilizări pentru a se încadra în noua limită.

Pe de altă parte, legea prevedea că această limită nu se aplică în același mod capitolului „Asigurări și asistență socială”. În această zonă exceptată a fost trimisă activitatea fostului serviciu condus de Dan Reșitnec. Iar activitatea nu a plecat singură.

Raportul de specialitate spune fără echivoc că „transferul de activitate către Direcția de Asistență Socială implică și transferul de personal”. Primăria invocă articolele 173 și 174 din Codul muncii și Legea 67/2006, actele care reglementează protecția salariaților atunci când o activitate este transferată de la un angajator la altul.

Așadar, nu avem doar o reorganizare teoretică a atribuțiilor. Oamenii care realizau activitatea sunt mutați împreună cu aceasta. Prin plecarea lor la DAS, posturile respective nu mai apasă asupra contingentului de personal al aparatului de specialitate al primarului, exact acolo unde administrația trebuia să reducă locuri de muncă și să emită preavize.

Primăria oferă o justificare socială amplă. Potrivit referatului semnat de administrație, dezvoltarea comunitară ar fi „complementară” și „intrinsec legată” de activitatea Direcției de Asistență Socială. DAS ar dispune de cadrul operațional, expertiza și instrumentele necesare pentru gestionarea integrată a problemelor comunităților, combaterea marginalizării și atragerea unor resurse suplimentare.

În această cheie, mutarea poate fi prezentată drept o decizie administrativă rezonabilă: activitatea comunitară este apropiată de intervenția socială, deci cele două pot funcționa mai bine în aceeași instituție. Numai că argumentul funcțional nu anulează efectul juridic.

În momentul transferului la DAS, personalul fostului serviciu este scos din zona asupra căreia se aplică direct plafonarea posturilor din aparatul primarului și este mutat într-un domeniu exceptat de la această limitare. Aceasta este realitatea administrativă produsă de operațiune, indiferent cât de generoase sunt formulările despre incluziune, parteneriate și orientarea către cetățean.

Nu avem un document intern în care cineva să fi scris că mutarea la DAS a fost concepută pentru salvarea angajaților de la concediere. Nu putem prezenta această intenție drept fapt dovedit. Avem însă documentele care arată că acesta a fost efectul concret al operațiunii.

Personalul altor structuri a rămas în interiorul aparatului lovit de reducerea posturilor. Unii angajați și-au pierdut funcțiile, unii șefi au fost retrogradați pe posturi de execuție, iar pentru alți titulari condițiile de studii au fost modificate astfel încât să nu mai corespundă noii construcții administrative.

Personalul fostului Serviciu Dezvoltare Comunitară nu a primit același tratament. Nu i s-a spus că atribuțiile pot fi redistribuite colegilor. Nu i s-au desființat pur și simplu posturile. Nu a rămas în aparatul Primăriei, expus reducerii aplicate prin OUG 7.

A primit transfer la o instituție aflată sub umbrela asistenței sociale.

Diferența devine și mai vizibilă când este privită împreună cu soarta funcției de conducere. Oamenii au plecat la DAS, unde posturile lor nu mai intră în același calcul al plafonării. Postul de șef nu a plecat cu ei. A rămas în Primărie și a fost reorganizat în conducerea Serviciului Coordonare Strategică. Aceeași structură a beneficiat, prin urmare, de două soluții diferite și avantajoase. Personalul a primit ieșirea spre domeniul exceptat. Funcția de conducere a primit o viață nouă în aparatul primarului.

Administrația poate susține că totul a rezultat dintr-o reorganizare legală și din apropierea firească dintre dezvoltarea comunitară și asistența socială. Este posibil. Dar legalitatea formală a instrumentului nu răspunde întrebării privind diferența de tratament.

De ce, în aceeași reorganizare, unii angajați au primit preavize și și-au văzut posturile declarate inutile, în timp ce oamenii fostului serviciu condus de unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai lui Dominic Fritz au primit transfer într-o zonă exceptată de la plafonare?

De ce serviciul a fost golit cu grijă, nu tăiat? Și de ce protecția oferită activității și personalului nu a fost însoțită de mutarea funcției de șef la aceeași instituție?

Nu avem documentul care să spună că salvarea personalului a fost scopul ascuns. Avem documentele care arată că acesta a fost efectul operațiunii.

Scaunul șefului devine un supercabinet al primarului

Postul de șef extras din Serviciul Dezvoltare Comunitară nu a fost parcat într-o structură administrativă marginală, până la vremuri mai bune. A primit o destinație mult mai importantă.

Prin HCL 190/2026, funcția este reorganizată la conducerea noului Serviciu Coordonare Strategică, structură așezată în prima linie a aparatului Primăriei, lângă cabinetul primarului și cabinetele viceprimarilor. Denumirea poate părea una dintre acele combinații de cuvinte suficient de generoase încât să încapă orice în ele. Regulamentul de organizare și funcționare elimină însă ambiguitatea. Coordonarea Strategică nu este un serviciu decorativ și nici un birou care întocmește strategii destinate rafturilor.

Este o structură construită pentru a vedea, urmări și conecta activitatea întregii administrații. Prima sa atribuție este asigurarea fluxului informațional dintre cabinetul primarului și cabinetele viceprimarilor, astfel încât să fie evitate sarcinile suprapuse și mesajele contradictorii. În traducere administrativă, noul serviciu trebuie să țină sincronizată conducerea politică a Primăriei.

A doua atribuție este urmărirea obiectivelor asumate de conducere și raportarea periodică a stadiului lor. Nu vorbim doar despre colectarea unor informații. Serviciul trebuie să știe ce a promis conducerea, cine răspunde de fiecare proiect, unde s-a ajuns și de ce anumite obiective nu au fost îndeplinite. Pentru proiectele care traversează mai multe direcții, Coordonarea Strategică poate organiza grupuri de lucru interdepartamentale.

Poate solicita date, rapoarte de activitate și documente justificative de la toate direcțiile, serviciile și compartimentele aparatului Primăriei. Puterea sa de documentare se extinde și asupra instituțiilor și serviciilor publice de interes local. Poate convoca în ședințe operative șefii structurilor sau persoanele desemnate de aceștia pentru lămurirea problemelor apărute în implementarea proiectelor prioritare. Trebuie să identifice blocajele administrative sau legislative care întârzie proiectele primarului și să propună soluții pentru deblocarea lor. Pregătește note de informare, sinteze și puncte de vedere pentru primar și viceprimari înaintea ședințelor importante sau a întâlnirilor cu cetățenii. Monitorizează inclusiv parcursul proiectelor de hotărâre inițiate de conducere, de la redactare până la adoptarea în Consiliul Local.

Formal, Serviciul Coordonare Strategică nu devine superiorul ierarhic al tuturor direcțiilor. Nu poate înlocui directorii și nu le preia atribuțiile legale. Primește însă ceva aproape la fel de valoros într-o administrație: acces transversal. Poate cere informații din întreaga instituție, poate pune la aceeași masă șefi din direcții diferite, poate urmări blocajele și poate raporta direct conducerii dacă proiectele prioritare înaintează sau rămân împotmolite.

Este ochiul administrativ al cabinetelor și memoria operațională a conducerii. Pe scurt, un supercabinet.

Această construcție devine cu atât mai interesantă când este comparată cu începutul traseului lui Dan Reșitnec în Primăria Timișoara.

În 2021, Reșitnec câștiga concursul pentru conducerea Biroului Asistare Primar. Funcția, prezentată drept echivalentul celei de șef de cabinet, presupunea coordonarea agendei lui Dominic Fritz, urmărirea proiectelor strategice ale primarului și menținerea legăturii dintre conducere și aparatul administrativ. După câțiva ani, Reșitnec ajungea șef al Serviciului Dezvoltare Comunitară.

În 2026, activitatea acelui serviciu este trimisă la DAS, iar postul său de șef este recuperat și pus la conducerea unei structuri care reproduce, la o scară mult mai mare, tocmai zona din care își începuse ascensiunea: agenda conducerii, proiectele prioritare, fluxul dintre cabinete și coordonarea aparatului din jurul lui Dominic Fritz.

Cercul administrativ se închide aproape perfect. Biroul Asistare Primar îl dusese lângă Fritz. Serviciul Dezvoltare Comunitară îi oferise o funcție contractuală de conducere. Serviciul Coordonare Strategică transformă acea funcție într-un nod care poate urmări întreaga administrație în numele conducerii. Noul serviciu nu moștenește activitatea de dezvoltare comunitară. Nu se ocupă de managerii de cartier, intervenția socială sau relația comunităților cu administrația. Toate acestea pleacă spre DAS.

Moștenește numai postul șefului.

În schimb, îi oferă o misiune nouă, mai largă și mai apropiată de putere. Diferența de tratament față de alte funcții de conducere este izbitoare. Când alte servicii sunt desființate, posturile șefilor sunt tăiate sau titularii sunt coborâți în funcții de execuție. Când dispare activitatea serviciului condus anterior de Reșitnec, postul de șef nu numai că rămâne. Primește un alt serviciu, alți subordonați și un câmp de acțiune care acoperă aproape întreaga Primărie.

Administrația justifică noua structură prin nevoia unui flux informațional coerent și a unei monitorizări mai eficiente a obiectivelor conducerii. Poate exista o nevoie reală pentru o asemenea coordonare. O instituție de dimensiunea Primăriei Timișoara are suficiente direcții, proiecte și blocaje pentru a justifica un mecanism transversal de urmărire.

Întrebarea este de ce acest mecanism a fost construit tocmai în jurul postului contractual extras din serviciul condus de unul dintre cei mai apropiați oameni ai săi. De ce nu a fost desființat vechiul post și creată transparent o funcție nouă, cu o procedură nouă de ocupare? De ce funcția de șef a fost separată de activitatea și personalul său, apoi mutată într-o structură ale cărei atribuții seamănă izbitor cu vechiul rol administrativ al lui Dan Reșitnec? Și cine este titularul juridic al postului după această metamorfoză?

Fără dispozițiile individuale, nu putem afirma că Serviciul Coordonare Strategică a fost înființat nominal pentru întoarcerea lui Reșitnec. Putem afirma însă ce spun documentele Primăriei: postul de șef provine din serviciul pe care acesta l-a condus, iar noua funcție se află în centrul fluxului administrativ al conducerii Fritz.

Postul nu doar că a supraviețuit. A fost promovat instituțional.

Din cabinete politice, în posturi pe perioadă nedeterminată

Serviciul Coordonare Strategică nu primește doar postul de șef extras din fosta structură condusă de Dan Reșitnec, dar primește și o echipă.

Raportul de specialitate al Primăriei arată fără echivoc de unde provin funcțiile de execuție: „Posturile de execuție sunt posturile din cadrul cabinetelor primarului și cabinetelor viceprimarilor”. Fraza este scurtă, dar descrie o a doua operațiune administrativă importantă. Cabinetele primarului și viceprimarilor sunt structuri construite în jurul demnitarilor locali. Personalul lor este ales pentru a-i asista direct pe titularii funcțiilor politice, iar existența sa este legată de mandatul și de încrederea celor pe care îi deservește.

Chiar Regulamentul de organizare și funcționare al Primăriei delimitează aceste posturi de aparatul de specialitate. Primarul, viceprimarii și angajații cabinetelor lor nu fac parte din administrația permanentă care funcționează independent de schimbările politice de la vârful instituției.

În noua organigramă, însă, posturi provenite din aceste cabinete sunt introduse în Serviciul Coordonare Strategică, structură a aparatului de specialitate al primarului. Diferența este esențială.

Un consilier din cabinet lucrează pentru un demnitar și depinde de existența mandatului acestuia. Un angajat al unui serviciu permanent din aparatul Primăriei ocupă un loc într-o structură administrativă care poate supraviețui alegerilor, schimbării majorității și plecării celui care a creat-o.

Raportul adaugă un detaliu care mărește miza: „Posturile înființate, transformate sau reorganizate sunt posturi cu normă întreagă, pe perioadă nedeterminată”. Primăria a pornit reorganizarea sub presiunea unei ordonanțe care cerea reducerea aparatului, limitarea cheltuielilor și disponibilizarea personalului. Rezultatul este însă că posturi provenite din cabinetele politice pot intra într-o structură permanentă, cu funcții pe perioadă nedeterminată.

Provizoratul politic dobândește astfel o posibilă ieșire spre stabilitatea administrativă. Documentele nu precizează suficient dacă odată cu posturile au fost transferate și persoanele care le ocupau. Este o distincție pe care administrația trebuie să o lămurească.

Un post poate fi mutat în organigramă fără ca titularul să îl urmeze automat. Într-o asemenea situație, noua funcție ar trebui ocupată prin procedura legală corespunzătoare, în funcție de natura postului, condițiile de studii și regulile aplicabile personalului contractual sau funcționarilor publici.

Dar raportul mai spune că personalul contractual de conducere și de execuție va fi încadrat în noile funcții contractuale. Puse împreună, cele două formulări ridică o întrebare directă: administrația a mutat doar căsuțele din organigramă sau a creat și mecanismul prin care oamenii cabinetelor pot fi preluați în noua structură permanentă?

Răspunsul nu se găsește în organigrama desenată pentru votul Consiliului Local. Se găsește în dispozițiile individuale ale primarului, în contractele de muncă și în situația nominală a posturilor înainte și după reorganizare.

Primăria trebuie să arate cine ocupa posturile din cabinetul primarului și cabinetele viceprimarilor înainte de HCL 190/2026; ce funcții au fost transferate în Serviciul Coordonare Strategică; dacă titularii au fost și ei încadrați în noul serviciu; prin ce procedură s-a făcut încadrarea; care sunt studiile și condițiile cerute pentru noile posturi; dacă durata contractelor a fost modificată și cine ocupă în prezent fiecare poziție din structură.

Până la publicarea acestor acte, nu putem afirma drept fapt că angajații politici au fost automat permanentizați. Putem afirma însă ceea ce recunoaște chiar documentația Primăriei: posturile de execuție ale noului serviciu provin din cabinetele primarului și viceprimarilor, iar posturile reorganizate sunt prevăzute cu normă întreagă și pe perioadă nedeterminată.

Această construcție trebuie comparată cu tratamentul aplicat altor angajați. În aceeași reorganizare, funcționari cu posturi ocupate sunt disponibilizați. Unii șefi își pierd funcția deoarece serviciile lor sunt coborâte la rang de compartiment. Pentru alți titulari, administrația modifică cerințele profesionale și elimină specializările pe care aceștia le dețin.

În zona apropiată conducerii politice, operațiunea merge în sens invers. Postul contractual de șef al fostului serviciu condus de Reșitnec este păstrat și mutat la Coordonare Strategică. Posturile de execuție vin din cabinetele lui Fritz și ale viceprimarilor. Noua structură primește atribuții asupra proiectelor prioritare și asupra fluxului de informații al conducerii.

Iar posturile reorganizate sunt declarate pe perioadă nedeterminată. OUG 7 trebuia să restrângă aparatul administrației. La Timișoara, aceeași reorganizare a creat o cale prin care posturi provenite din structuri politice temporare pot dobândi stabilitate în aparatul permanent.

Poate exista o explicație legală și funcțională pentru fiecare mutare. Tocmai de aceea administrația trebuie să publice actele nominale, nu să lase în locul lor doar formulările generale dintr-un raport. Când un angajat obișnuit își pierde postul, Primăria invocă economiile, redistribuirea atribuțiilor și nevoia de eficiență. Când posturile provin din cabinetele conducerii, administrația le găsește loc într-un serviciu strategic nou, aflat direct lângă primar.

Prin reorganizare, materia temporară a cabinetelor politice este turnată într-o structură permanentă a administrației. Mandatele se termină, cabinetele se schimbă. Serviciul Coordonare Strategică și posturile sale pe perioadă nedeterminată pot rămâne.

Un singur șef înainte. Un singur șef după. Pentru cine?

Dincolo de denumirile pompoase, de transferuri și de săgețile redesenate în organigramă, statul de funcții oferă o informație simplă.

Înainte de reorganizare, aparatul de specialitate al Primăriei Timișoara avea o singură funcție de personal contractual de conducere, aceea de șef serviciu. După reorganizarea adoptată prin HCL 190/2026, aparatul are tot o singură funcție de personal contractual de conducere: șef serviciu.

Înainte: unu. După: unu. Diferența: zero. Raportul Primăriei spune și de unde provine funcția de conducere a noului Serviciu Coordonare Strategică: „Postul de șef serviciu este reorganizat din cadrul Serviciului dezvoltare comunitară”. Nu este nevoie de o interpretare creativă. Documentul leagă direct vechiul post de noua structură.

Postul contractual de șef al Serviciului Dezvoltare Comunitară nu dispare din statul de funcții. Nu este trecut în tabelul funcțiilor eliminate. Nu urmează activitatea și personalul la Direcția de Asistență Socială. Rămâne în Primărie. Își schimbă structura, obiectul activității și subordonații. Devine conducerea Serviciului Coordonare Strategică.

Operațiunea nu seamănă cu tratamentul aplicat altor șefi din instituție. În cazul unor servicii coborâte sub pragul minim de personal, funcțiile de conducere sunt desființate. În cazul fostei structuri conduse de Dan Reșitnec, postul contractual supraviețuiește dispariției activității pe care o coordona.

Statul de funcții păstrează un singur scaun contractual de șef. Raportul spune de unde a fost adus. Mai rămâne de aflat pentru cine este păstrat.

La 8 iunie 2026, pagina oficială a Primăriei Timișoara îl prezenta în continuare pe Dan Reșitnec în secțiunea „Conducere”, cu titulatura „Șef serviciu”. Chatbotul municipal Timi mergea mai departe și afirma că Reșitnec este șeful Serviciului Dezvoltare Comunitară. Informația era evident neconcordantă cu funcția ocupată de acesta la București și cu noua organigramă adoptată de Consiliul Local.

Poate fi doar efectul unei administrări digitale neglijente. Dar Primăria nu a publicat actul individual care ar putea lămuri situația, mai exact dispoziția sau documentul prin care raportul de muncă al lui Reșitnec a fost suspendat, modificat ori încetat la plecarea sa la Guvern.

Această absență contează. Dacă raportul de muncă a încetat definitiv în 2025, administrația poate opri rapid orice speculație: publică temeiul legal, data încetării și situația actuală a postului. Dacă raportul a fost suspendat, întrebarea devine mult mai serioasă.

Suspendarea contractului nu înseamnă dispariția raportului de muncă. Înseamnă oprirea temporară a prestării activității și a plății salariului, cât timp subzistă cauza legală a suspendării. La încetarea funcției guvernamentale, titularul poate solicita reluarea raportului, în condițiile legii și ale actelor individuale aplicabile.

Numai că, între plecarea lui Reșitnec la București și posibila sa întoarcere, postul nu a rămas nemișcat. Serviciul Dezvoltare Comunitară a fost golit de activitate și personal. Activitatea a plecat la DAS. Oamenii au plecat odată cu ea. Funcția de șef a fost reorganizată în noul Serviciu Coordonare Strategică. Atribuțiile noului serviciu nu mai au legătură cu managerii de cartier și dezvoltarea comunitară. Ele privesc coordonarea cabinetelor, proiectele prioritare ale primarului, fluxul informațional al conducerii și monitorizarea întregului aparat administrativ.

În acest punct, Primăria trebuie să explice efectele individuale ale reorganizării. Este Dan Reșitnec titularul unui raport de muncă suspendat?

Dacă da, pe ce post figurează după HCL 190/2026? A fost încadrat juridic pe funcția reorganizată din cadrul Serviciului Coordonare Strategică? Postul este vacant, ocupat temporar sau ocupat definitiv de altă persoană? Poate Reșitnec reveni asupra lui după încetarea mandatului guvernamental? A fost organizată vreo procedură de ocupare? Și cine conduce în prezent structura căreia i s-au dat acces transversal la proiectele și documentele administrației?

Nu sunt întrebări despre viața privată a unui demnitar și nici despre opțiunile sale viitoare. Sunt întrebări despre un post plătit din bani publici, despre continuitatea unui contract cu o instituție publică și despre o reorganizare votată de Consiliul Local.

Dan Reșitnec a cerut public transparență în privința patrimoniului RA-APPS și a promis: „Am promis că facem lumină”. A explicat că, dacă lucrurile sunt corecte și legale, informațiile trebuie să poată fi publicate.

Este un criteriu excelent. Primăria condusă de fostul său șef trebuie să îl aplice și aici. Să publice statutul raportului de muncă al lui Dan Reșitnec. Să precizeze dacă acesta a fost suspendat sau încetat. Să comunice actul prin care postul de șef al Serviciului Dezvoltare Comunitară a fost reorganizat în conducerea Serviciului Coordonare Strategică. Să spună cine ocupă funcția în prezent și prin ce procedură. Să explice dacă fostul titular poate reveni după încetarea funcției sale de la București.

Până atunci, documentele permit o concluzie limitată, dar puternică. Nu putem afirma că noul post îi este rezervat nominal lui Dan Reșitnec, nici că se va întoarce și nici că întreaga reorganizare a fost concepută exclusiv pentru el.

Putem afirma însă că postul pe care l-a ocupat nu a fost eliminat. A fost separat de activitatea și personalul vechiului serviciu, a fost reorganizat într-o funcție permanentă și a fost readus mai aproape de centrul de comandă al primarului. Ca bonus, a primit atribuții care reproduc, la o scară mai mare, exact rolul cu care Reșitnec intrase în Primărie: coordonarea agendei, proiectelor și aparatului din jurul lui Dominic Fritz.

Nu știm încă dacă Serviciul Coordonare Strategică a fost croit pentru întoarcerea lui Dan Reșitnec. Știm însă că, într-o reorganizare în care alți oameni și-au pierdut funcțiile, postul unuia dintre cei mai apropiați colaboratori ai lui Dominic Fritz nu a fost tăiat.

A fost transformat.