În timp ce România fierbe în scandaluri cu diplome false sau inventate, un nou nume apare în dosarul „onestității” de carton: Dan Barna, unul dintre liderii vechi ai USR, partidul care a făcut din integritate o marcă electorală. Analiza realizată de Ecopolitica.ro arată că în CV-ul oficial al politicianului figurează un „masterat” în Management de Proiect, la Universitatea Politehnica din București…calificare ce nu apare nicăieri în programele universității în perioada trecută de Barna în CV-urile publice de pe site-ul USR, cel al Parlamentului României și de pe site-ul Parlamentului European. Nici în registre, nici în arhive, nici măcar în amintirea celor care au condus vreodată facultatea, parte din ceea ce se numește oficial astăzi Universitatea Națională de Știință și Tehnologie POLITEHNICA București.
În timp ce colegii săi de partid sunt deja prinși cu diplome „optimizate”, „echivalate” sau pur și simplu inexistente, cazul lui Dan Barna ridică o întrebare mai grea decât orice teză universitară: cât de adâncă este, de fapt, prăpastia dintre discursul #fărăpenali și realitatea unei „Românii Oneste” doar cu numele?
Investigația de față pune cap la cap documente, informații contradictorii și urme administrative care nu s-au șters, conturând imaginea unui sistem în care moralitatea se scrie, la propriu, în CV — și uneori cu pixul invizibil.
Conform CV-urilor publice ale liderului USR, astăzi europarlamentar, în perioada 2002 – 2003, acesta și-a trecut un „Master în Management de Proiect” ca și calificare obținută, la Universitatea Politehnica din București – CPRU (Centrul pentru Pregătirea Resurselor Umane), cu nivel de clasificare națională și internațională „Nivel ISCED=5”. Toate aceste amănunte, care în aparență dau o mare credibilitate master-ului cu care se laudă Dan Barna, puse cap la cap, cu perioada menționată chiar de el, dovedesc însă că UPB – CPRU, nu oferea calificare și diploma de master acreditat în acest domeniu în perioada respectivă. Ceea ce înseamnă că Barna a făcut și el, la fel ca și Ionuț Moșteanu, un fals în prezentarea ascensiunii sale academice. Ceea ce se pare că e un adevărat trend în partidul Uniunea Salvați România, de mai bine de 20 de ani.
Sursele publice menționează că Dan Barna este licențiat în Drept al Universității din București (1998). În perioada februarie–iulie 2000, a urmat un curs de formare de formatori la International Development Law Institute din Roma. În 2003, a obținut un master în Management de proiect din partea Universității Politehnica din București.
Barna a început să fie implicat în politica „mare” abia în 2016, în luna mai 2016 a fost cooptat ca secretar de stat la Ministerul Fondurilor Europene în guvernul condus de Dacian Cioloș. Ulterior, în decembrie 2016, a fost ales deputat pe listele Uniunea Salvați România (USR), marcând astfel debutul oficial ca politician ales. În 2017 a ajuns președinte al USR.
În mod ironic, în perioada în care susține că a făcut master-ul respectiv, Barna era consultant și activist civic, care milita pentru transparență și bună guvernare. În 2002–2003, Barna a fost într-un program de master la Universitatea Politehnica din București, unde şi-a obţinut masterul în „management de proiect”. În această perioadă, nu există dovezi publice că ar fi deținut vreo funcție politică în vreun partid sau că ar fi candidat pentru vreo funcție publică, el nefiind menţionat ca membru într-un partid politic în acei ani.
În schimb, el era activ în mediul non-guvernamental sau profesional: de-a lungul anilor 2003–2004 a lucrat pentru Transparency International Romania (TI), participând la crearea unui „Centrul de consiliere anticorupție pentru cetățeni”. Tot pe la începutul anilor 2000, a avut funcţii legale/juridice sau de consiliere: după ce a lucrat ca avocat, a devenit consultant / formator / evaluator de proiecte, de regulă legate de finanțări europene, management de proiecte etc.
Nu există o sursă clară care să confirme că Universitatea Politehnica din București (prin CPRU — Centrul pentru Pregătirea Resurselor Umane) oferea, în anii 2002-2003, un „master în management de proiect” exact sub acea denumire — de regulă, ce există azi la UPB sunt programe de masterat de inginerie/management/IT, iar CPRU pare să se fi ocupat în principal de cursuri post-universitare și de perfecționare, nu masterate de lungă durată, cel puțin în forma prezentă azi.
CPRU a fost înființat prin ordin al Ministerului Învățământului în 1994 ca „unitate de educație postuniversitară și de cercetare academică”. În rapoarte oficiale (de exemplu, un raport de activitate 2008–2012 al UPB) se spune că CPRU a organizat, printre altele, „cursuri de Management a Proiectelor” cu durată de 6 luni pentru perfecționare, nu programe de masterat standard.
Website-ul CPRU are în 2025 o listă la „Programe de master” domenii precum “Ingineria și managementul sistemelor de afaceri” (IMSA) şi “Sisteme Informatice Integrate” (SII), dar nu apare un program de „management de proiecte” ca master independent. Un master de tip „Ingineria și Managementul Proiectelor Complexe (IMPC)” la UPB a fost anunțat public doar în 2010.
Deși CPRU exista formal la începutul anilor 2000, activitatea sa a fost orientată spre cursuri post-universitare și de perfecționare de câteva luni, nu spre masterate standard de 2 ani, cel puțin asta indică rapoartele oficiale de după 2008.
Programele actuale de master la UPB, cum e IMPC sau cele de inginerie și management, sunt documentate ca fiind demarate mult mai târziu, de exemplu IMPC este menționat pentru prima dată în anul 2010.
În cursul documentării nu am găsit vreo arhivă, document sau program de studiu din 2002–2003 care să ateste un «master oficial de management de proiecte» la UPB-CPRU.
Așadar, nu există dovezi publice că la acel moment CPRU oferea un master de lungă durată („masterat”) cu specializarea „management de proiecte”. Cel mai plauzibil este că «management de proiecte» era oferit ca curs de perfecționare (6 luni), nu ca masterat universitar, pe care absolvenții îl puteau urma dacă aveau deja diplomă de licență, lucru confirmat și de surse din cadrul Universității Politehnica din București.
Pe site-ul CPRU există un program identificat clar ca „curs postuniversitar / de perfecţionare”: „MANAGEMENT DE PROIECT” — ceea ce sugerează că CPRU oferă astfel de cursuri, dar în regim de perfecţionare, nu neapărat masterate.
În secțiunea de master a CPRU/UPB, programele listate sunt altele — de exemplu „Ingineria și managementul sistemelor de afaceri (IMSA)” sau „Sisteme informatice integrate (SII)”. Nu apare un master intitulat „Management de Proiect” ca program independent.
În cursul documentării, am găsit doar informații conform cărora în anul universitar 2002–2003, CPRU (Centrul pentru Pregătirea Resurselor Umane — UPB) nu oferea un „master în Management de proiect” în sensul unui program oficial de masterat (2 ani, diplomă de master). În schimb, sursele oficiale şi arhivele UPB arată că CPRU/UPB organizau cursuri post-universitare și de perfecţionare în domenii precum management de proiect (cursuri scurte, modular-tematice), nu neapărat programe de masterat universitare în regim clasic.
Există programe de master la UPB care au fost lansate în diferiţi ani, unele programe complementare sau de master în domenii conexe au fost iniţiate după 2002, dar nu am găsit un catalog oficial din 2002–2003 care să enumere un master intitulat exact „Management de proiect” sub egida CPRU. Unele programe de masterat au fost lansate însă, în ani ulteriori.
Programele oficiale de master ale CPRU disponibile în prezent, de exemplu “Ingineria şi managementul sistemelor de afaceri” (IMSA) sau “Sisteme informatice integrate” (SII), nu includ o opțiune intitulată pur “management de proiect” ca master dedicat. Deşi Dan Barna însuşi declară pe site-urile oficiale ( de exemplu în CV-ul de pe site-ul Parlamentului European) că a urmat în perioada “2002-2003 la Universitatea Politehnica din Bucureşti – CPRU – master în management de proiect”, nu există dovezi publicate (cataloage de admitere, oferte de master, arhive CPRU) care să arate că în acelaşi an exista un program de master formal cu acea denumire.
Cursul de “Management de proiect” oferit de CPRU ar fi putut fi cel mult un curs post-universitar, de perfecționare, nu un master universitar.
Programele de master acreditate, listate de UPB la CPRU sunt altele, în domenii de inginerie, sisteme de afaceri, informatică şi nu o specializare “management de proiect” în sine. Prin urmare, declaraţia din CV, astfel cum este formulată, e în mod rezonabil falsă.
Barna se laudă cu un „master”, deși în realitate poate fi vorba cel mult de un program de pregătire sau scurt curs post-universitar pe tema managementului proiectelor la UPB/CPRU (module șicursuri de scurtă durată), dar acestea nu echivalează cu un masterat universitar acreditat. Un material sau suport de curs intitulat Managementul Proiectelor găzduit pe site-ul UPB — indică existenţa cursurilor și bibliografiei pe această temă: MANAGEMENTUL PROIECTELOR, dar se adresează studiile universitare de doctorat și este datat cu anul 2018.
Barna – Level 5
În contextul menționat în CV-ul lui Dan Barna, formularea „Nivel ISCED = 5” este înșelătoare dacă este asociată unui „master”, iar explicația exactă este importantă, exact cum scriam la începutul materialului, că detaliile l-au dat de gol.
Ce este ISCED? Este acronimul pentru International Standard Classification of Education, o clasificare internațională (UNESCO) care etichetează nivelurile de educație.
Înainte de introducerea sistemului de clasificare Bologna, adică până în anul 2010, ISCED 5 reprezenta un nivel post-secundar non-universitar sau învățământ terțiar neacademic. Concret, ISCED 5B (terțiar, ne-academic) presupunea programe practice, aplicate, scurte, care nu sunt master, ci, de obicei, cursuri post-universitare, perfecţionări, certificate profesionale și, cel mai important, NU acordă titlu academic.
ISCED 5A, ciclurile I și II de nivel universitar, includea licențe, uneori programe lungi de pregătire universitară, dar nu include automat programele master actuale, pentru că master-ul ca ciclu distinct apare doar după introducerea clasificării în sistem Bologna.
Nivelul „Master”, așa cum este oficial acreditat azi, este ISCED 6 sau 7, nu 5. Astfel ISCED 6 și 7 sunt de nivel master, iar ISCED 5 este un nivel post-secundar non-academic, de scurtă durată și fără diplomă universitară de ciclu superior.
Astfel, modelul în care apare în CV-ul lui Dan Barna, actualizat în 2024, „Master în Management de Proiect – Nivel ISCED=5” este incompatibil cu definirea internațională a unui master.
În realitate, ISCED 5 în acest caz presupune, cel mai probabil, că Barna a urmat un curs postuniversitar sau program de perfecționare profesională, nu un master,
iar instituția i-a emis o diplomă de studii postuniversitare care la acel moment se încadra ISCED 5B.
Mai mult, acest lucru coincide cu ce apare pe site-ul oficial al instituției, la secțiunea despre CPRU: în acea perioadă organiza cursuri postuniversitare, nu masterate acreditate.
În loc de o concluzie, mai multe
Universitatea Politehnică din București (UPB) nu avea un program de master în management de proiect oferit prin Centrul pentru Pregătirea Resurselor Umane (CPRU) în anii 2002-2003.
Facultatea de Antreprenoriat, Inginerie și Managementul Afacerilor (fostă FAIMA, asociată cu CPRU pentru programe de management) are rădăcini în anii 1990, cu prima specializare în inginerie economică acreditată în 1994 la Facultatea de Chimie Industrială. Aceasta a evoluat într-o catedră autonomă în 1999, dar programele de master specifice în management (inclusiv aspecte de management de proiect) au fost introduse ulterior, odată cu reformele educaționale post-Bologna din 2005. În 2002-2003, UPB se afla în tranziție de la sistemul vechi (licență de 5 ani) la cel nou, iar programele de master erau limitate și nu includeau specializări dedicate în management de proiect la CPRU.
În perioada 2002 – 2003, masteratele UPB erau predominant de tip “complementar” sau de scurtă durată, concentrate pe domenii tehnice (ex. automatică, calculatoare, electronică).
Un curs de “Managementul Proiectelor” apare documentat în programe de master precum “Managementul Tehnologiei Informației” (MTI) sau “Sisteme Informatice Integrate” (SII), dar doar începând cu 2009, conform fișelor de disciplină ARACIS și planurilor de învățământ arhivate.
Nu există cataloage sau documente oficiale din 2002-2003 care să menționeze un master dedicat în management de proiect la CPRU sau FAIMA. Ofertele educaționale actuale (ex. “Managementul întreprinderii digitale” sau “Antreprenoriat și ingineria afacerilor”) sunt post-2005 și nu au referințe istorice la acei ani.
Dan Barna susține în CV-ul său oficial de pe site-ul Parlamentului European că a absolvit un master în management de proiect la Universitatea Politehnică din București (UPB) – CPRU între anii 2002 și 2003. Această informație apare explicit în secțiunea de educație a CV-ului său, atât în versiunea engleză, “2002-2003: Polytechnic University of Bucharest – CPRU – Master’s in project management”, cât și în cea română, “2002-2003: Universitatea Politehnică din București – CPRU – master în management de proiect”.
Totuși, din verificările istorice efectuate, nu există dovezi clare că UPB oferea un program oficial de master în management de proiect prin CPRU (Centrul pentru Pregătirea Resurselor Umane) în acea perioadă. Facultatea relevantă (FAIMA – Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria și Managementul Afacerilor) a fost înființată abia în 2010, iar programele de master în domenii de management au fost introduse ulterior, în contextul reformei Bologna (post-2005). În anii 2002-2003, UPB se afla în tranziție educațională, iar programele de master erau limitate la domenii tehnice, fără specializări dedicate în management de proiect. Este posibil ca “masterul” menționat să fi fost un curs de formare profesională sau un program non-academic, dar nu un titlu universitar oficial acreditat la acel moment.
Această discrepanță, ca să numim elegant falsul, poate fi observată și în alte surse publice, precum Wikipedia sau profilul LinkedIn al lui Barna, unde educația este listată similar, dar fără confirmări independente ale existenței programului.
Pe baza dovezilor publice, concluzionăm că, deși este plauzibil că Dan Barna a urmat un curs post-universitar de perfecţionare la CPRU pe tema „management de proiect”, nu există indicii și dovezi credibile că ar fi existat, la acel moment, un master acreditat „Management de Proiect” la UPB-CPRU, așa încât calificarea „master” în CV pare nejustificată public și este falsă.
Prin urmare, este foarte probabil că cea mai exactă descriere ar fi „curs post-universitar sau perfecționare în management de proiect”, nu „master”. Din punct de vedere academic, prezentarea ca „master în management de proiect” este una fabricată și frumos ambalată, deci privind standardele educaţionale, master-ul cu care se laudă Dan Barna este nu doar o afirmație exagerată ci un fals bine ascuns în spatele reorganizării universitare din România, la începutul anilor 2000.
Într-o țară în care diplomele au devenit instrumente de decor, nu de competență, fiecare neconcordanță din CV-urile politicienilor ar trebui tratată ca un semnal de alarmă, nu ca un detaliu dispensabil. Cazul Dan Barna arată din nou cât de subțire este granița dintre formarea reală și marketingul academic folosit pentru imagine publică. Iar până când partidele nu vor înțelege că încrederea se câștigă prin onestitate, nu prin calificări cosmetizate, vom continua să descoperim că „performanța” pe hârtie rezistă mai bine decât adevărul.
În definitiv, „masterul” lui Dan Barna nu este decât încă o diplomă fantomă într-o colecție politică în care CV-urile cresc mai repede decât studiile reale. USR reușește astfel performanța rară de a transforma educația într-un sport de imaginație, unde perfecționările devin master, iar cursurile scurte se umflă peste noapte în calificări de prestigiu. Iar cât timp integritatea se măsoară în formulări creative, nu în diplome autentice, rămâne limpede un lucru: transparența nu e un capitol trecut în programul lor de studii.
Dezvăluirile vin contextul demisiei unui alt lider USR, Ionuț Moșteanu, care a ocupat funcția de ministru al Apărării până pe 28 noiembrie 2025.
În primele poziții publice pe care le-a ocupat, consilier la Ministerul Transporturilor și membru în mai multe CA-uri, în CV-ul lui Ionuț Moșteanu apare facultatea Athenaeum, în timp ce acum apare Bioterra, scrie Libertatea. Atheneum a negat că l-a avut student pe actualul ministru al Apărării.
Moșteanu a ocupat, în 2015 – 2016, funcția de consilier de ministru în Ministerul Transporturilor și de membru în CA al unor companii de stat, funcții care necesitau, conform legii de atunci, studii superioare.
Ministrul și-a trecut atunci în CV-ul său că a studiat, între 1996 și 2000, Management, la universitatea privată Athenaeum din București. După cum reiese din acest CV, diploma de la Athenaeum era singura diplomă universitară pe care o deţinea Moşteanu, în perioada respectivă.
Într-un răspuns pentru Libertatea, Universitatea Athenaeum a negat că Moșteanu i-a fost student și că specializarea Management nu era activă în acei ani, fiind autorizată abia în anul 2020. CV-ul în care era trecută Universitatea Athenaeum a fost șters de pe site-ul Tarom, la porțiunea care conținea prezentarea lui Moșteanu, ca membru în Consiliul de Administrație.
Surse consultate pentru documentarea studiilor de master ale lui Dan Barna:
– Site-ul oficial UPB (upb.ro) și FAIMA (faima.upb.ro): Istoric facultate și oferte master actuale, fără mențiune pre-2005 pentru management de proiect.
– Arhive ARACIS și planuri de învățământ (ex. acs.pub.ro): Cursul de management de proiect apare abia în 2009.
– Documente istorice: HG pentru acreditări, prezentări PPT din perioada 2010 și după acest an, confirmă evoluția post-2005.
