Dani Mocanu, cunoscutul manelist condamnat pentru tentativă de omor, dar și fratele său, Ionuț Nando Mocanu, au fost dați în urmărire de Poliția Română, după ce au fost căutați acasă de polițiști și nu au fost găsiți. Poliția de Frontieră, Poliția Română și structurile acestora au beneficiat de investiții în digitalizare, baze de date, dotări și colaborare transfrontalieră de peste 500 de milioane de euro, în ultimii 13 ani.
Dani Mocanu a fost condamnat definitiv la închisoare, joi, 6 noiembrie 2025, pentru patru ani, după ce a fost găsit vinovat de tentativă la omor. În același dosar, judecătorii l-au condamnat și pe fratele său, Ionuț Nando Mocanu, la șapte ani de închisoare. Decizia a fost luată de Curtea de Apel Brașov. Dani Mocanu, dat în urmărire de Poliția Română Inspectoratul de Poliție al Județului (IPJ) Argeș a primit joi, 6 noiembrie, două mandate de executare a pedepsei închisorii pentru doi bărbați de 35 și 33 de ani.
Aceștia au fost condamnați la 7 ani, respectiv 4 ani de închisoare pentru tentativă de omor și tulburarea ordinii publice. În comunicatul oficial, IPJ Argeș a declarat: „În baza mandatelor emise de instanța de judecată, polițiștii au efectuat verificări, cei doi nefiind găsiți la adresa de domiciliu. Verificările continuă, în vederea depistării și punerii în aplicare a celor două mandate de executare a pedepsei închisorii”. Ca urmare, Dani Mocanu a apărut în secțiunea de Persoane Urmărite de pe site-ul Poliției Române, precum și fratele său.
În România, după 1990, a devenit o practică fuga de autoritățile statului. În cazul unor politicieni sau oameni de afaceri, unde este vorba de delapidări de milioane de euro sau alte infracțiuni economice grave sau de acte de corupție, aceștia au reușit să scape de autoritățile române și să își găsească un loc în care să se pună la adăpost de o posibilă cerere de extrădare, inițiată eventual de statul român. Există destule țări cu care România nu are semnate convenții de extrădare sau cooperare pe linie de infracționalitate transfrontalieră. De la țări exotice, îndepărtate, până la țări vecine, apropiate, cum ar fi Serbia, Grecia sau Italia. Un alt tertip împotriva extrădării este invocarea condițiilor de detenție sub standardele europene din arest sau din închisorile românești.
Este lungă lista cu nume foarte cunoscute ale politicienilor, bancherilor sau afaceriștilor care au dat „tunuri” de notorietate și apoi au fugit in România, fie cu ajutorul unor rețele specializate, formate din civili și personal cu pregătire militară sau de informații, fier chiar cu ajutorul autorităților române și a unor membri activi din serviciile de informații românești și/sau străine.
Dani Mocanu, pe numele său oficial Daniel Marian Mocanu, este un cunoscut cântăreț de manele, care în ultimul an s-a consacrat prin piese compuse pentru candidați la președinție precum Nicolae Ciucă sau actualul președinte al țării, Nicușor Dan. Mocanu este foarte îndrăgit susținând sute de concerte și mai ales recitaluri private la evenimente ale unor persoane influente, dar și pentru familii de romi bogați și clanuri de interlopi.
Toate acestea înseamnă că structurile de combatere a fraudei, de combatere a crimei organizate dar și serviciile de informații îl aveau „fișat” pe Mocanu.
Unde a fugit acesta și fratele său este o întrebare la care autoritățile nu pot sau nu vor încă să răspundă. Ceea ce este contrariant și ridică întrebări la nivelul structurilor europene și internaționale de cooperare polițienească și de siguranță este tocmai faptul că un personaj atât de cunoscut, urmărit și care are atâtea semne distinctive încât ar fi greu de ratat până și de cel mai novice subofițer, a scăpat de sub nasul autorităților, pe aceeași metodă clasică de 35 de ani, exact înainte de a fi condamnat definitiv. Au fost și cazuri în care oameni aflați sub control judiciar au reușit să iasă din România.
600 de milioane de euro pentru frontiere sigure
Uniunea Europeană a alocat României aproximativ 326 de milioane de euro pentru securitatea frontierelor, monitorizarea intrărilor/ieșirilor, operațiunile Poliției de Frontieră și eforturile de integrare Schengen din 2014 până în 2027. Această sumă provine în principal din Fondul pentru Securitate Internă – Frontiere și Vize (ISF-BV) pentru perioada 2014-2020 și din Instrumentul de gestionare a frontierelor și vize (BMVI) pentru perioada 2021-2027, care finanțează infrastructura, tehnologia de supraveghere (cum ar fi dronele, imagistica termică și sistemele SCOMAR), instruirea personalului și sisteme precum Sistemul de intrare/ieșire (EES) și Sistemul de Informații Schengen (SIS).
Defalcare pe perioade
- 2014-2020 (ISF-BV): 104,3 milioane de euro, concentrați pe securizarea frontierelor externe, combaterea migrației neregulamentare și pregătirea pentru standardele Schengen. Aceasta a sprijinit modernizarea echipamentelor, verificările la frontieră și prevenirea criminalității.
- 2021–2027 (BMVI): 221,9 milioane EUR, punând accent pe supravegherea digitală, interoperabilitatea cu bazele de date ale UE (de exemplu, EES pentru urmărirea intrărilor/ieșirilor) și modernizarea Poliției de Frontieră. Până la mijlocul anului 2025, proiectele în curs de desfășurare în cadrul acestui proiect au totalizat aproximativ 900 de milioane de lei (aproximativ 181 de milioane EUR), inclusiv drone, ambarcațiuni de patrulare și instruire.
Aceste fonduri fac parte din eforturile mai ample ale UE, alocările României reflectând rolul său de stat cu frontieră externă a UE. Granturi suplimentare specifice, cum ar fi 10,8 milioane EUR în 2023 pentru supraveghere și 85 de milioane EUR partajate cu Bulgaria în 2024, completează acestea, dar sunt incluse în totalurile de mai sus. Până în noiembrie 2025, după aderarea deplină la Schengen la 1 ianuarie 2025, majoritatea fondurilor 2014–2020 și o parte semnificativă din alocarea 2021–2027 au fost investite sau angajate.
Investiții totale ale UE în securitatea frontierelor și integrarea Schengen a României:
326,2 milioane EUR
Perioada: 2014 – 2027 (13 ani)
Defalcare exactă:
– 2014–2020 (Fondul de Securitate Internă – Frontiere și Vize): 104,3 milioane EUR
– 2021–2027 (Instrumentul de gestionare a frontierelor și vize – BMVI): 221,9 milioane EUR
Aceste 326,2 milioane EUR reprezintă finanțarea totală confirmată de UE, alocată în mod specific pentru:
- Echipamente și instruire a Poliției de Frontieră
- Sisteme de supraveghere (drone, camere termice, SCOMAR etc.)
- Implementarea Sistemului de Intrare/Ieșire (EES)
- Modernizări ale Sistemului de Informații Schengen (SIS)
- Infrastructura de frontieră
Fonduri suplimentare de urgență (de exemplu, 10,8 milioane EUR în 2023, 85 de milioane EUR partajate cu Bulgaria în 2024) sunt deja incluse în pachetul BMVI de 221,9 milioane EUR pentru perioada 2021–2027. Ceea ce înseamnă un total, pe aceste segmente, de 326,2 milioane de euro investiți în perioada 2014-2027.
Investiții pentru Poliția Română
Investiții totale în bazele de date naționale, echipamente de supraveghere și detectare ale Poliției Naționale Române:
Aproximativ 150-200 de milioane de euro (finanțate în principal de UE, cu cofinanțare națională)Perioada: 2014-2027 (aliniate cu ciclurile de finanțare UE: ISF Poliție 2014-2020 și 2021-2027, plus POIM și alte programe)
Alocări și proiecte cheie:
- Fondul de Securitate Internă – Poliție (ISF Poliție): Programele naționale ale României din cadrul ISF Poliție au primit sute de milioane în total pentru modernizarea aplicării legii, inclusiv sisteme IT, baze de date și echipamente operaționale. Exemple specifice:
◦ Dezvoltarea și interoperabilitatea sistemelor IT la scară largă (de exemplu, bazele de date ale poliției naționale pentru caziere judiciare, persoane căutate și date criminalistice).
◦ Instrumente de supraveghere și detectare: sisteme ANPR (recunoaștere automată a plăcuțelor de înmatriculare), software de recunoaștere facială și hardware aferent. - Contracte recente majore pentru sisteme de supraveghere:
◦ Sistem național LPR/ANPR 2024–2025 (camere fixe și mobile pentru citirea în timp real a plăcuțelor de înmatriculare și verificarea bazelor de date): Peste 29,8 milioane EUR (143,3 milioane EUR RON în total pentru sisteme fixe + mobile, atribuite către Vodafone România și Arctic Stream). Acoperă peste 1.100 de camere fixe și 1.000 de unități mobile la nivel național.
◦ Sistem de recunoaștere facială (2020): peste 1 milion EUR (4,78 milioane EUR RON) pentru software care se integrează cu camere, rețele sociale și baze de date existente.
◦ Soluție IT integrată (clasificată „secret de serviciu”): 3,2 milioane EUR (15,92 milioane EUR RON) în 2024 pentru îmbunătățiri ale bazelor de date și ale supravegherii. - POIM (Programul Operațional pentru Infrastructură Mare):
◦ 600 de mașini de patrulare BMW cu tehnologie avansată de supraveghere: 9,96 milioane EUR finanțați de UE (300 de vehicule finanțate integral de UE la 33.200 EUR fiecare).
◦ Proiectul HeliPol (integrarea supravegherii aeriene): Parte a finanțării POIM mai ample pentru siguranța și detectarea traficului. - Alte proiecte finanțate de UE (exemple):
◦ Proiectul SIS (2022–2023): 900.000 EUR pentru sisteme de supraveghere care protejează interesele financiare ale UE.
◦ E-ARM (baza de date națională privind armele/explozibilii): Actualizări continue cu sprijinul UE.
◦ Mai multe baze de date criminalistice și criminalistice (de exemplu, ADN, balistică, amprente digitale): Zeci de milioane prin intermediul moștenirilor ISF și PHARE.
Aceste investiții se concentrează pe baze de date naționale interoperabile (de exemplu, SIIASR pentru înregistrări integrate, conexiuni la Europol/SIS), supraveghere în timp real (ANPR, recunoaștere facială, camere corporale) și echipamente de detectare. Majoritatea fondurilor provin din pachetele naționale ISF ale Poliției (751 de milioane de euro în total pentru perioada 2014-2020 pentru toate acțiunile, România primind o cotă proporțională pentru IT/supraveghere polițienească). Defalcările exacte pe articole sunt adesea clasificate, dar contractele confirmate depășesc singure 50 de milioane de euro în perioada 2024-2025.
Total aproximativ de cotație: 150-200 de milioane de euro investite în perioada 2014-2027, cu peste 100 de milioane de euro deja contractate sau debursate până în noiembrie 2025.
