Republica Moldova, stat candidat să adere la Uniunea Europeană, nu mai poate fi întoarsă de pe acest ecartament de dezvoltare geopolitică. Dar, pentru aderarea la acest club select al statelor e nevoie de consens politic și societal.
Recent, vicepremierul pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a anunțat că, dacă în Parlamentul Republicii Moldova nu va exista o majoritate constituțională de 67 de mandate, necesare pentru a modifica Constituția statului moldovean, va fi obligatorie organizarea unui nou referendum.
Amintesc că referendumul pro-european, organizat în 2024, a trecut la limită. Pentru ca 67 de deputați să modifice Constituția Republicii Moldova e nevoie de consens politic. Pentru ca legea supremă să fie modificată prin referendum e nevoie de consens societal.
Modificarea Constituției nu este doar un pas tehnic, ci o declarație de suveranitate orientată spre viitor. Ea semnalează că Republica Moldova își asumă, în mod ireversibil, valorile și regulile Uniunii Europene. Fără această modificare a legii supreme, integrarea rămâne o promisiune suspendată, vulnerabilă la orice schimbare de majoritate.
Una peste alta, e nevoie de consens politic și societal. Adică, ceea ce nu există acum și de care este absolută nevoie.
Consensul despre care vorbesc pleacă inclusiv de la starea economică personală a cetățenilor moldoveni.
În timp ce liderii PAS, care tocmai a câștigat alegerile parlamentare, încearcă să-i convingă pe moldoveni că economia se dezvoltă, apar din ce în ce mai multe voci care spun că ea este pe brânci. Vicepremierul pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov a recunoscut că economia moldovenească suflă greu.
Doamna președinte Sandu și-a asumat propunerea domnului Alexandru Munteanu la funcția de prim-ministru. Liderii Partidului Acțiune și Solidaritate au decis susținerea acestei candidaturi. Ceea ce înseamnă că domnul Munteanu, prin votul unei majorități politice de 55 de deputați, va deveni șeful viitorului Cabinet de Miniștri. Și va fi responsabil inclusiv de creșterea bunăstării vieții cetățenilor moldoveni, deci a reanimării economiei moldovenești.
Liderii fracțiunii PAS au venit la consultările cu președinta Maia Sandu și au anunțat că îl propun pe Alexandru Munteanu în funcția de prim-ministru.
După consultările avute cu șefa statului, liderul socialiștilor moldoveni a declarat că fracțiunea PSRM nu va susține niciun guvern propus de actuala majoritate parlamentară.
Domnul Dodon a argumentat această decizie inclusiv prin faptul că politicile anti-ruse ale Uniunii Europene nu sunt în interesul statului moldovean, țară neutră, potrivit Constituției. ”UE a impus Serbiei o condiție pentru aderare – să se alăture sancțiunilor antiruse. Asta înseamnă renunțarea la resursele energetice rusești ieftine, care asigură creșterea economiei Serbiei și mii de locuri de muncă”, a precizat liderul socialist.
El a adăugat că la aceleași sancțiuni antiruse a fost forțat să adere și statul moldovean. „Ni se impun decizii care contravin intereselor noastre naționale, condiționate prin promisiunea de a cumpăra o cantitate nesemnificativă de prune uscate în schimbul renunțării la gazul avantajos. Însă noi trebuie să ne ghidăm de propriile interese, nu de condițiile impuse de alții”, a concluzionat Igor Dodon.
Cel mai probabil, în acest moment, PAS nu a găsit consensul politic cu PSRM, necesar modificării Constituției Republicii Moldova pentru integrarea în Uniunea Europeană.
Consider că miza politică a acestor zile nu este învestirea Cabinetului condus de Alexandru Munteanu – Partidul Acțiune și Solidaritate are suficiente voturi pentru a realiza singur această învestire.
În opinia mea, adevărata miză este cea a modificării Consituției Republicii Moldova necesară integrării europene.
După consultările politice cu președinta Maia Sandu, președintele fracțiunii parlamentare a Blocului Alternativa, Gaik Vartanean a declarat că poziția oficială a acestui bloc politic este una de poziționare drept forță politică de centru, care susține vectorul de integrare europeană și care consideră esențială construirea unui spațiu de dialog și dezbatere politică sănătoasă, pentru asigurarea dezvoltării Republicii Moldova.
“Considerăm că în Parlament poate și trebuie să existe consens pe unele dintre cele mai importante chestiuni de interes public. În primul rând, este vorba despre soluționarea problemelor economice cu care se confruntă cetățenii – prețurile mari, veniturile insuficiente și creșterea nivelului de sărăcie”, a subliniat reprezentantul Blocului Alternativa.
Pentru cei din Alternativa, consensul politic și societal este cuvânt cheie.
Consensul nu înseamnă uniformitate, ci recunoașterea unui interes comun mai presus de diferențele ideologice. În absența lui, orice proiect major riscă să fie perceput ca impus, nu asumat. Iar integrarea europeană nu poate fi un proiect impus.
Fără consens societal care poate fi atins prin creșterea nivelului de viață al moldovenilor, fără consens politic, prin atragerea în viitorul Guvern a unor miniștri cu expertiză și credibilitate profesională, în calitate de prim-ministru, domnul Alexandru Munteanu se va confrunta cu realitatea dură din teren și va înțelege rapid că nu este un premier tehnocrat, ci mai degrabă, unul de sacrificiu.
Nu doresc să se întâmple asta.
Rămân ancorat la ideea potrivit căreia consensul societal și politic este absolut necesar pentru modificarea Constituției Republicii Moldova, necesară integrării europene.
Integrarea europeană nu poate fi un proiect impus. Consensul pentru modificarea legii supreme a statului moldovean nu este doar o condiție procedurală. Este testul maturității politice a Republicii Moldova.
Motiv pentru care această modificare ar trebui să fie făcută cu un număr mai mare decât 67 de deputați.
