Companiile europene din domeniul armamentului au început asaltul asupra industriei de apărare din România. Francezii, olandezii, italienii și nemții sunt principalii jucători care au pus ochii pe cele 17 miliarde de euro pe care România îi ia împrumut pentru producție și achiziții de armament.
România primește 16,68 miliarde de euro prin programul european SAFE (Security Action for Europe), un împrumut pe termen lung (40 de ani) destinat consolidării capacității de apărare și nu numai. Această finanțare este parte a programului ReArm și implică împrumuturi cu condiții avantajoase, inclusiv dobândă competitivă și perioade de grație pentru rambursare. Banii vor fi folosiți pentru investiții în apărare, dar și pentru alte proiecte strategice, cum ar fi autostrăzile A7 și A8.
Primii care au venit sunt nemții. compania germană Rheinmetall extinde semnificativ operațiunile în România, urmând să construiască, în parteneriat cu statul român, cea mai modernă fabrică de pulberi pentru muniție din lume, dar și să producă vehicule de luptă de tip Lynx și să creeze un centru de excelență cu simulatoare. Aceste investiții consolidează industria de apărare din țara noastră și vor aduce noi locuri de muncă, susține narativul oficial comunicat atât de germani cât și de către români.
Apoi a venit Franța. La finele lunii septembrie 2024, președintele Nicușor Dan a discutat cu reprezentanții Airbus și cu ambasadorii Franței, Germaniei și Spaniei despre integrarea industriei românești de apărare în proiecte europene, subliniind rolul activ pe care România îl poate juca în consolidarea securității și capacității industriale europene.
Președintele Nicușor Dan anunța, pe X, că a avut o întâlnire foarte bună la Palatul Cotroceni cu reprezentanții companiei Airbus, alături de ambasadorii Franței, Germaniei și Spaniei la București.
„Am discutat despre oportunitățile de colaborare în domeniul industriei de apărare, în contextul programului european SAFE, o inițiativă strategică pentru consolidarea securității și capacității industriale europene”, scria Nicușor Dan.
Pe 1 octombrie 2025 a apărut informația oficială conform căreia România ar putea începe curând, alături de Ucraina, producţia de drone defensive pentru uz intern şi pentru aliaţii din UE şi NATO, a spus ministrul de Externe Oana Ţoiu pentru Reuters.
În plus, Uniunea Europeană a susţinut ideea creării unui „zid de drone” pentru a proteja regiunea.
Ministrul Apărării Ionuţ Moşteanu menţiona şi el în urmă cu două săptămâni că există posibilitatea construirii de drone ucrainene în România. „Am fost acum două-trei săptămâni în Ucraina şi am avut discuţii acolo. Am vizitat trei fabrici de drone. Am avut discuţii cu ministrul apărării şi am arătat disponibilitatea noastră de a construi drone ucrainene în România. Acest gen de proiect este eligibil pe SAFE. În perioada următoare, e posibil chiar mâine sau în următoarele zile să avem prima videoconferenţă de follow-up cu ucrainenii pentru a începe să ducem înainte această procedură, trebuie să ne mişcăm foarte repede până la anul în mai să încheiem un contract pentru producţia de astfel de drone”, a precizat ministrul apărării într-o intervenţie la Digi24 în data de 14 septembrie.
„România va avea mai multe parteneriate. Intrăm în programul SAFE, după cum se ştie, România va adopta proiecte care ţin, în primul rând, de apărarea naţională şi, în al doilea rând, evident, de garanţiile de securitate la nivel regional, mai ales în ceea ce priveşte Ucraina”, a declarat săptămâna trecută consilierul prezidenţial Cristian Diaconescu, întrebat despre un eventual parteneriat cu Ucraina pentru producerea de drone.
Cea mai mare achiziție din istoria armatei: MApN cumpără 270 de tancuri noi. România va achiziționa 270 de tancuri noi, în cadrul unui contract care ajunge la aproape 8 miliarde de euro fără TVA. Ministerul Apărării Naţionale a anunțat că a cerut Parlamentului aprobarea pentru a începe procedura de atribuire a contractelor din programul de înzestrare „Tanc principal de luptă”, etapele I (faza 2) și II. Scopul este creșterea capacității operaționale a armatei, pentru a putea îndeplini atât misiunile de apărare a țării, cât și angajamentele internaționale, se arată într-un comunicat de presă emis de MApN.
MApN speră că anul viitor România să primească primele tancuri Abrams din lotul de 54 de blindate pe șenile pe care statul le-a achiziționat de la americani. Contractul semnat prevede ca livrarea a 20 de tancuri să se facă în 2026, restul urmând a fi primite în 2027. Cele 54 de tancuri Abrams ne costă un miliard de dolari. Blindatele sunt considerate printre cele mai moderne din lume. În achiziție intră și 12 derivate pe șasiu de tanc din stocul armatei SUA, inclusiv muniția și simulatoarele de instruire.
O altă cheltuială majoră pe care armata o va face anul viitor este pentru un sistem de război electronic. Este vorba de un ansamblu de echipamente care include radare, instrumente de bruiaj și arme cu unde electromagnetice, pe care vom cheltui la fel aproximativ un miliard de dolari. La capitolul înzestrare mai trebuie menționat și că MApN se află în plin proces de achiziție a încă unui sistem Patriot în locul celui donat Ucrainei.
România va avea la dispoziție 16,6 miliarde de euro în cadrul programului european SAFE, care, potrivit prim-ministrului Ilie Bolojan, va asigura achiziții militare în valoare de 1% din PIB timp de cinci ani.
Italienii își vor și ei partea din banii noștri
O delegație a companiei Leonardo S.p.A. din Italia, unul dintre liderii globali în domeniul aerospațial, apărării și securității, condusă de Stefano Bortoli, Managing Director al Diviziei de Aeronautică a semnat un acord cu fabrica strategică Avioane Craiova SA, al cărei președinte al Consiliului de Administrație este useristul Nicu Fălcoi. Acesta s-a lăudat pe Facebook cu semnarea unui acord de cooperare tehnologică cu italienii de la Leonardo S.p.A. care este în centrul mai multor scandaluri și investigații cu acuzații grele: șpagă, corupție, furt de date și spionaj cibernetic. Acordul e semnat din luna iunie 2025, dar nicio instituție a statului român nu s-a sesizat vizavi de vulnerabilitatea creată pentru industria românească de armament, prin intrarea italienilor în fabrica craioveană de avioane militare.
Pe 30 septembrie 2025, președintele CA al Avioane Craiova SA, Nicu Fălcoi, se lăuda pe Facebook despre o fructuoasă colaborare cu una dintre companiile fanion în domeniul aerospațial, apărării și securității.
„Un pas important pentru viitorul industriei aeronautice românești
Astăzi, la Avioane Craiova, am primit vizita unei delegații a companiei Leonardo S.p.A. din Italia, unul dintre liderii globali în domeniul aerospațial, apărării și securității, condusă de Stefano Bortoli, Managing Director al Diviziei de Aeronautică.
Discuțiile cu Leonardo nu sunt de ieri – ele au început cu mai mult timp în urmă și s-au concretizat deja, în luna iunie, prin semnarea unui acord de cooperare tehnologică și industrială. Întâlnirea de astăzi a confirmat că suntem pe drumul cel bun: dialogul a fost unul constructiv și ambițios, iar în fața noastră se deschid oportunități reale de colaborare.
Împreună, putem readuce Avioane Craiova pe harta excelenței aeronautice europene. Putem transforma potențialul în tehnologie, locuri de muncă și dezvoltare industrială. Și putem demonstra că România poate juca un rol activ în lanțurile de producție europene din domeniul apărării și aviației.
Concret, acest parteneriat vizează:
• Modernizarea aeronavelor C-27J Spartan din dotarea Forțelor Aeriene Române – cu activități de upgrade avionic, mentenanță, logistică, reparații și instruire realizate chiar la Craiova.
• Crearea unor capacități industriale locale – de la producție de componente și subansamble, până la suport logistic și formare de personal calificat.
Nu ține decât de noi să profităm de această șansă. Cât timp voi fi aici, vă garantez că voi face tot ce ține de mine pentru a nu rata această oportunitate strategică.
Sper ca, în scurt timp, să putem anunța semnarea unui contract ferm de colaborare – un pas decisiv spre modernizarea industriei aeronautice românești”, a scris Fălcoi pe rețeaua de socializare, ilustrând cu o fotografie în care apar echipele de conducere ale celor două companii, cea italiană și cea românească, în curtea fabricii de avioane de la Craiova.
Calul troian din curtea craiovenilor
Mai exact cu cine a semnat Nicu Fălcoi, în numele Avioane Craiova SA, acest acord de cooperare tehnologică și industrială?
Leonardo S.p.A. (fosta Finmeccanica) este cea mai mare companie italiană din domeniul apărării și aerospațial, deținută parțial de guvernul italian (30% din acțiuni sunt deținute de Ministerul Economiei și Finanțelor). Se clasează pe locul 11 în topul producătorilor de armament din lume, specializându-se în aeronave militare, elicoptere, radare, arme navale și sisteme de securitate cibernetică. Cu peste 53.000 de angajați și venituri de 15,3 miliarde de euro în 2023, operează la nivel global, inclusiv filiale în Marea Britanie, SUA și Polonia. Compania s-a confruntat cu multiple scandaluri, în principal legate de corupție, luare de mită în contracte internaționale și încălcări de date, care i-au afectat reputația și au dus la bătălii în justiție, anulări de contracte și sancțiuni financiare.
Scandaluri majore care implică Leonardo SpA
- Scandalul de luare de mită pentru elicopterul AgustaWestland VVIP (India, 2010 – în desfășurare)
Detalii: Filiala de elicoptere a Leonardo, AgustaWestland (acum parte a Leonardo Helicopters), a obținut un contract de 560 de milioane de euro (aproximativ 3.600 de crore de ₹) în 2010 pentru furnizarea a 12 elicoptere AW101 VVIP Forțelor Aeriene Indiene. Investigațiile au dezvăluit acuzații de 30-51 de milioane de euro în mită plătită politicienilor, birocraților și oficialilor apărării indieni pentru a influența licitația. Intermediarii, inclusiv intermediari și consultanți, au canalizat mită prin intermediul unor companii fantomă din Tunisia și Mauritius. Scandalul a apărut în 2012 prin intermediul procurorilor italieni, ducând la anularea contractului de către India în 2014.
Consecințe: Leonardo a plătit o amendă de 7,5 milioane de euro Biroului Central de Investigații (CBI) din India în 2020, ca parte a unei înțelegeri.
Ministerul Apărării din India a inclus Leonardo și filialele sale pe lista neagră pentru a nu mai obține noi contracte până în 2021, când interdicția a fost ridicată condiționat după o evaluare a unui comitet la nivel înalt, invocând opțiuni de piață limitate pentru India.
În Italia, foștii directori executivi ai Leonardo, Giuseppe Orsi (ex-CEO) și Bruno Spagnolini (ex-șef al AgustaWestland), au fost inițial condamnați, dar achitați complet de Curtea Supremă a Italiei în 2019 din cauza dovezilor insuficiente privind implicarea directă a companiei.
Cazul a tensionat legăturile dintre India și Italia, suprapunându-se cu incidentul Enrica Lexie din 2012 (mari marini italieni acuzați că au ucis pescari indieni), soluționat prin arbitraj internațional în 2020 cu despăgubiri pentru India.
Evoluții recente: În perioada 2023-2024, procesele civile continuă în India pe baza unor pretenții comerciale, Leonardo cooperând, dar negând abaterile sistemice.
- Furt de date și atac cibernetic prin spionaj (2015–2017)
Detalii: Un atac cibernetic sofisticat (Advanced Persistent Threat) a vizat Divizia de Aerostructuri și Avioane a Leonardo din Pomigliano d’Arco, lângă Napoli. Persoane din interior – un fost angajat Leonardo și un consultant IT – au instalat programe malware pe peste 250 de stații de lucru, exfiltrând ~10 GB de date sensibile pe parcursul a doi ani. Fișierele furate includeau proiecte de aeronave militare (de exemplu, avioane de transport C-27J, turbopropulsoare ATR utilizate de poliția/garda de coastă italiană), informații despre resurse umane ale companiei, detalii despre achiziții și acreditări. Atacul cibernetic a provenit de la traficul anomal către un domeniu confiscat (fujinama.altervista.org) și a vizat programul european de avioane de vânătoare fără pilot FCAS.
Consecințe: Poliția italiană i-a arestat pe suspecții Arturo D’Elia și Paolo Antonio Rossi în decembrie 2020; aceștia nu au fost acuzați, dar au fost reținuți pentru investigații.
Conform lui Leonardo, niciun secret militar „strategic sau clasificat” nu a fost compromis, deoarece acestea sunt secrete secrete. Încălcarea a costat reputația companiei în domeniul serviciilor de securitate cibernetică.
Acest incident a alimentat teoriile conspirației nefondate de tipul „Italygate” în 2020-2021, susținând în mod fals că Leonardo a folosit sateliți pentru a truca alegerile americane în favoarea lui Biden (infirmată; atacul cibernetic a avut loc înainte de 2020 și nu a implicat legături cu SUA).
- Scandalul de luare de mită pentru elicopterul AW101 din Indonesia (2016–2024)
Detalii: Leonardo a vândut un elicopter AW101 de lux în valoare de 30 de milioane de euro forțelor aeriene indoneziene în 2016, în ciuda ordinelor prezidențiale împotriva achizițiilor inutile. Un intermediar din Jakarta, Irfan Kurnia Saleh, a fost condamnat în 2024 pentru mituirea generalului Supriatna (ofițer al forțelor aeriene) cu aproximativ 2,4 milioane de dolari pentru a asigura tranzacția, ignorând ordinul de anulare al unui comandant al armatei. Elicopterul a sosit în mijlocul rivalității inter-servicii. Directorii europeni, inclusiv cei din era fuziunii dintre Marea Britanie și Italia a Leonardo, nu au fost acuzați.
Consecințe: Saleh a fost închis, dar cazul a evidențiat o potențială complicitate a Leonardo fără urmărire penală directă în Italia sau Marea Britanie. Acesta a reflectat tiparele din scandalul din India, ridicând întrebări cu privire la intermediarii care protejează liderii corporativi.
- Alte probleme notabile
Corupție istorică (înainte de 2016): Ca Finmeccanica, Leonardo a fost implicată în scandaluri care au dus la rebrandingul său din 2017. Acestea au inclus facturi false și mită internațională, costurile unor contracte majore și contribuția la un „an de jos” în 2017, cu acțiuni în scădere.
Implicarea în Gaza/Israel (2023–2024): Leonardo furnizează Israelului avioane de antrenament M-346, elicoptere AW119Kx, tunuri navale OTO 76/62 (pe navele de război Sa’ar care impun blocada din Gaza) și remorci de cisternă prin intermediul filialei americane DRS. În contextul operațiunilor Israelului în Gaza, Papa Francisc a respins o donație de 1,5 milioane de euro a lui Leonardo către un spital al Vaticanului în 2024, invocând preocupări etice. Leonardo a negat că a produs sisteme „ofensive” utilizate acolo, dar organismele de supraveghere precum Weapon Watch resping acest lucru, susținând că au fost utilizate în atentate cu bombă.
Niciun scandal major nou în 2025: Începând cu 1 octombrie 2025, nu au fost raportate incidente noi de mare amploare; accentul se menține pe cazurile istorice și exporturile de produse de apărare.
Scandaluri similare în industria europeană de apărare
Producătorii europeni de arme s-au confruntat cu scandaluri recurente de luare de mită și corupție în contracte internaționale, care implică adesea elicoptere, aeronave și submarine, similare cazurilor AgustaWestland ale Leonardo. Incidentele de spionaj cibernetic care vizează aceste firme sunt, de asemenea, în creștere, fiind în principal sponsorizate de stat. Mai jos sunt exemple cheie din perioada 2010–2025:
Cazuri de luare de mită și corupție
BAE Systems (Marea Britanie) – Acorduri Al Yamamah (Moștenire în curs, soluționată în 2010): BAE a plătit comisioane de peste 6 miliarde de lire sterline oficialilor saudiți prin intermediul unor companii fantomă pentru avioane Tornado și alte arme în baza unor contracte din anii 1980–2000. Marea Britanie a renunțat la anchetă în 2006 pentru „interes național”; Departamentul de Justiție al SUA a amendat BAE cu 400 de milioane de dolari în 2010 pentru fals contabil fără recunoaștere de luare de mită. Similar cu scandalul Leonardo din India, în ceea ce privește utilizarea intermediarilor pentru a asigura tranzacții.
BAE Systems (Regatul Unit) – Acord privind armele în Africa de Sud (anii 1990 – anchete în curs): BAE și Saab ar fi plătit mită în valoare de peste 115 milioane de lire sterline pentru vânzările de avioane de vânătoare Gripen în cadrul unor acorduri „de compensare” din 1999. SFO-ul britanic a investigat, dar a ajuns la o înțelegere cu BAE în 2010 fără acuzații; anchetele sud-africane (de exemplu, Comisia Zondo din 2021) au implicat oficiali, dar nu au existat condamnări majore. Repetă prețurile umflate și comisioanele politice ale Leonardo.
Scandalul Agusta-Dassault (Belgia, anii 1990 – mijlocul anilor 2010): Agusta (înainte de fuziunea Leonardo) și Dassault au mituit politicieni belgieni pentru contracte de elicoptere și avioane Mirage, în valoare totală de peste 4 milioane de euro. Demascat în 1993, ducând la demisii (de exemplu, Willy Claes de la NATO). În 2016, o instanță belgiană a condamnat directori; amenzile au depășit 50 de milioane de euro. Corespunde direct modelului de luare a mită pentru elicoptere al Leonardo.
ThyssenKrupp (Germania) – Submarine sud-africane (anii 1990–2010): Firma germană a plătit peste 10 milioane de euro în comisioane de „consultanță” (mită) pentru vânzările de submarine de tip 209. Ancheta germană din 2011 nu a dus la nicio acuzație din cauza legilor anterioare anului 1999; Africa de Sud a recuperat fondurile în cadrul înțelegerii din 2016. Evidențiază tranzacțiile cu submarine ca fiind cu risc ridicat, precum vânzările globale de elicoptere ale Leonardo.
Airbus (Franța/Germania/Spania) – Mită globală (anii 2000–2020): Airbus a plătit 3,6 miliarde de euro în amenzi (Regatul Unit/Franța 2020) pentru peste 45 de milioane de euro mită acordată oficialilor din Ghana, Malaezia și Taiwan pentru vânzări de aeronave. SFO din Marea Britanie și PNF francez au condus; amânarea urmăririi penale a evitat condamnarea. Seamănă cu utilizarea agenților de către Leonardo pe piețele emergente.
Incidente de spionaj cibernetic
Leonardo (Italia) – Hack intern (2015–2017): Persoane din interior au exfiltrat 10 GB de modele de aeronave (de exemplu, C-27J) prin intermediul programelor malware; suspecții au fost arestați în 2020. Nu s-a dovedit nicio legătură externă, dar au expus vulnerabilități ale firmelor europene de apărare.
APT-uri chinezești care vizează industria aerospațială olandeză (2023–2024): Hackerii susținuți de stat s-au infiltrat în rețele militare olandeze și în firme precum furnizorii Airbus pentru furt de tehnologie, menit să consolideze capacitățile PLA. MIVD olandez a raportat acest lucru în 2024; similar cu țintele mai largi ale UE în semiconductori și transport maritim.
Campania iraniană Subtil Snail (2022–2025): A vizat industria aerospațială/apărare europeană (de exemplu, prin phishing pe LinkedIn); a infiltrat 34 de dispozitive în 11 organizații într-o săptămână (2025). Prodaft a avut legături cu Charming Kitten din Iran; se concentrează pe informații telecom-aerospațiale, reflectând riscurile de furt de date ale Leonardo.
Atacurile rusești APT28 asupra firmelor franceze (2023–2024): Fancy Bear a atacat companii protejate de ANSSI pentru tehnologie militară; parte a unei creșteri mai ample a spionajului în UE.
Aceste cazuri, documentate în rapoartele și urmăririle penale ale OCDE, arată probleme sistemice: 80% din exporturile de arme din Marea Britanie/UE către piețe cu risc ridicat (2010–2015) au implicat agenți predispuși la mită. Reformele (de exemplu, Legea britanică privind luarea de mită din 2010) au crescut amenzile, dar lacunele în aplicare persistă, cu peste 10 miliarde de euro în sancțiuni din 2010. Nu au existat scandaluri majore noi la data de 1 octombrie 2025.
Avioane Craiova SA, fief al USR, penetrată de o firmă acuzată de infracțiuni internaționale grave – CSAT și serviciile românești nu au nicio reacție
Omul-cheie de la Avioane Craiova SA este Nicu Fălcoi. Acesta a fost parlamentar USR, pentru de două mandate, timp în care a ocupat funcții importante în materie de apărare.
Printre funcțiile deținute de-a lungul carierei politice, Fălcoi a fost, pe rând, vicepreședinte al Adunării Parlamentare NATO, iar în Parlamentul României a fost vicepreședinte al Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO, președinte al Comisiei parlamentare speciale pentru controlul activităţii Serviciului de Informaţii Externe și membru în Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din parlamentul român.
Nicu Fălcoi a fost senator USR în mandatul 2016-2020, iar apoi deputat USR, în mandatul 2020-2024.
După ce nu a mai prins un loc de parlamentar din partea USR, a fost plasat strategic și foarte discret ca și președinte al Consiliului de Administrație al societății Avioane Craiova SA, începând cu 12 august 2025.
Nicu Fălcoi, din garda veche a USRi, tras la fentă pe linie moartă, dar uns ca prăduitor-șef adică președinte de CA la fabrica de avioane Craiova se laudă nevoie mare cu realizările sale. Câte avioane IAR 99 de antrenament a reușit să facă și cât de greu și eroic a fost.
E cazul și la useristul Fălcoi, care aruncă vina pe israelienii de la Elbit că au întârziat cu softul minune. E greu să minți băgându-i pe israelieni în față, iar un mare militar de carieră precum Fălcoi știe asta dar a încercat o cacialma, jucată prost într-o postare pe Facebook.
Domnul Fălcoi e prea mândru să își recunoască incompetența, el fiind președintele CA al fabricii de avioane.
Ce nu ne spune este că pentru cât de “competent” conduce fabrica, la începutul lunii septembrie, MApN a penalizat Avioane Craiova cu 3,6 milioane de lei pentru nelivrarea avioanelor IAR-99 necesare viitorilor piloți de F-16 (https://defapt.ro/…/mapn-penalizeaza-avioane-craiova…)
De altfel, Avioane Craiova SA a fost transformată într-o imensă sinecură a incompetenților din USR. Nu e singura sinecură a useriștilor. La Avioane Craiova, ministrul USR al Economiei, Radu Miruță a angajat în CA numai membri ai USR.
Membrii Consiliului de Administrație al Companiei Avioane Craiova, potrivit bilanțului pe 2024, au fost remunerați cu peste 270.000 de lei.
Ministrul USRist al Economiei, Radu Miruță, condamnă vehement sinecurile din companiile de stat însă a angajat o armată de useriști la Avioane Craiova și a umplut CA-urile cu oameni de partid.
Ca istoric profesional, Nicu Fălcoi este inginer și, timp de mai bine de 20 de ani, am fost pilot de avioane militare supersonice. Între 1989 – 2006 a activat în cadrul Bazei 93 Aeriene Timișoara, ca pilot clasa I, operând zboruri atât ziua, cât și noaptea, în toate condițiile meteorologice.
A participat la exerciții multinaționale NATO și la parade militare și a fost, în intervalul 2004 – 2005, observator militar ONU în cadrul Misiunii Organizației Națiunilor Unite în Kongo. Profesia de pilot a deprins-o la Școala Militară de Ofițeri de Aviație ”Aurel Vlaicu” din Bobocu, jud. Buzău, unde a urmat cursuri în intervalul 1985 – 1989.
