Observ că în ultima perioadă, adică ultimii trei/patru ani, politicienii români care vin în vizite oficiale la Chișinău preferă să facă doar declarații de presă ori doar scurte conferințe de presă.
Declarațiile de presă sunt diferite de conferințele de presă. Declarația este cea mai comodă formă de comunicare cu publicul – spui ce vrei tu, eviți tematicile sensibile și nu ai obligația de a răspunde la întrebări.
Într-o conferință de presă adevărată, ca cea susținută de președintele Nicușor Dan la Palatul Cotroceni, se răspunde până la epuizarea tuturor întrebărilor jurnaliștilor – la Cotroceni, președintele Dan a răspuns la întrebări vreme de aproximativ o oră și ceva.
Da, în conferințele de presă politicienii trebuie să răspundă la întrebări mai mult sau mai puțin provocatoare. În urma conferinței de presă de la Cotroceni, presa română a avut subiecte pentru cel puțin trei/patru zile. Subiecte în care șeful statului român avea imaginea mai mult ori mai puțin șifonată.
Un lucru e sigur – în presa română au mai rămas jurnaliști care știu să adreseze întrebări.
La Chișinău, oficialii români preferă să nu răspundă întrebărilor jurnaliștilor motiv pentru care la prima vizită oficială în Republica Moldova a premierului Ilie Bolojan, s-au făcut doar declarații de presă. Fără întrebări provocatoare.
Premierul Bolojan ar fi trebuit, sau nu, să facă dovada transparenței și responsabilității față de cetățenii români/moldoveni și să răspundă măcar la două/trei întrebări din partea jurnaliștilor?
Eu zic că da. Mai ales după ce s-a aflat, din gura premierului moldovean, Dorin Recean, că circa jumătate din necesarul de energie al statului moldovean este cumpărat la un preț avantajos din România. Acest lucru se întâmplă în contextul în care statul român se află în plină criză energetică, iar românii din Bacău, Reșița ori Constanța și-au văzut facturile la energie dublate.
Intuiesc răspunsul premierului român la chestiunea energetică – comunitatea de istorie, cultură și limbă impune Bucureștiului să ajute actuala guvernare de la Chișinău pentru a menține statul moldovean pe ecartamentul european.
La fel, intuiesc motivul pentru care cei doi premieri au preferat să facă doar declarații de presă – nu o conferință. Probabil domnul Bolojan s-a ferit să răspundă la o posibilă întrebare referitoare la motivul interdicției primarului Chișinăului de a intra pe teritoriul statului român.
Era bine de aflat dacă și premierul român aruncă, sau nu, pisica moartă în grădina structurilor de securitate ale României.
Dacă premierul Ilie Bolojan ar fi acceptat întrebări din partea jurnaliștilor eu l-aș fi întrebat care este opinia domniei sale despre integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, separat de Ucraina.
Cât despre trimiterea la 23 august 1939, făcută de premierul României în declarația de presă, alături de primul ministru moldovean Dorin Recean zic felicitări consilierilor domniei sale!
Închei aceste reflecții publice la vizita premierului Bolojan la Chișinău cu o singură concluzie – transparența politicienilor (români sau moldoveni), nu este doar o chestiune de formă, ci este o dovadă de respect față de publicul informat.
Publicul informat este cel care participă la procesul electoral.
Orice formă de lipsă de respect la adresa electoratului se pedepsește.
De obicei pedeapsa cea mai simplă este prin neparticipare. Cea mai gravă este în cabina de vot.
