Cetățeanul danez Nordstjaerne Patrick a venit în România în anul 2010, după o perioadă în care a activat în Bulgaria, conform propriilor declarații din presă. Specialitatea sa sunt site-uri aparent inocente, pe care, sub pretextul de a face recomandări de avocați, medici, IT-iști, contabili sau auditori din România, denigrează profesioniști care refuză să își plătească pachete de promovare pe paginile sale de internet.
Mai grav este că Nordstjaerne se prezintă ca reprezentant al Ambasadei Danemarcei în România, reprezentanță diplomatică ce i-a și promovat activitatea prin niște postări pe pagina oficială de Facebook, în 2021. Pentru a da și mai multă credibilitate, pentru combinația sa de firme, danezul închiriază pe perioade scurte birouri luxoase în București și își plătește materiale publicitare în reviste și publicații online de afaceri sau cu profil de justiție ori medical.
Cea mai recentă victorie în justiție a fost a avocatului timișorean Mușătoiu
În urmă cu aproape un an, avocați din mai multe orașe ale țării s-au adunat pentru a lua o poziției împotriva încercărilor de escrocare ale lui Nordstjaerne, încercări care au început încă din anul 2015. Culmea este că la 10 ani de la primele sesizări, danezul continuă aceste practici și a scăpat nepedepsit de autoritățile române.
Avocatul timișorean Alexandru Mușătoiu, una dintre victimele denigrărilor pe site-urile danezului, l-a dat în judecată în 2024, iar în februarie 2025 a reușit să obțină o sentință favorabilă, pe fond, din partea Tribunalului Timiș. “ Admite în parte cererea formulată de reclamantul Muşătoiu Alexandru Ioan, în contradictoriu cu pârâtul Patrick Nordstjaern, având ca obiect ordonanță președințială. Obligă pârâtul ca, până la soluționarea definitivă a dosarului nr. 38256/325/2024, să suspende provizoriu apariţia datelor reclamantului Muşătoiu Alexandru Ioan din cadrul paginilor web oliro.ro, sibus.ro şi legal360.ro . Respinge în rest cererea. Ia act că nu s-au solicitat acordarea cheltuielilor de judecată de către reclamant. Executorie. Cu drept de apel în termen de 5 zile de la pronunțare. Cererea de apel se depune la Tribunalul Timiş. Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței”, se arată în soluția Tribunalului Timiș. Până acum, în august 2025, danezul nu a recurs la vreo contestare prin apel față de sentință.
În chemarea în judecată, avocatul Alexandru Mușătoiu a menționat mai multe aspecte.
“CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ
În contradictoriu cu persoana fizică deținătoare a domeniului oliro.ro
Și persoana fizică deținătoare a domeniului sibus.ro, pentru ca prin hotărârea pe care o veți pronunța să dispuneți obligarea acestora la:
- Încetarea oricărei încălcări a dreptului la demnitate prin ștergerea conținutului defăimător referitor la persoana mea din cuprinsul site-urilor sibus.ro si oliro.ro;
- Ștergerea in totalitate a paginii denumite „Avocați neserioși din România” din cuprinsul site-urilor sibus.ro și oliro.ro;
- Ștergerea tuturor datelor cu caracter personal publicate ilegal;
- Plata de daune morale în valoare de 20.000 euro, câte 10.000 euro pentru fiecare website, prin echivalent în lei la data plății, reprezentând repararea prejudiciului de imagine;
- Interzicerea unor conduite similare din partea pârâților pe viitor, sub sancțiunea plății de daune cominatorii în cuantumul stabilit de instanță.
- Să dispuneți către RoTDL- autoritatea pentru domeniile „.ro”, administrată și gestionată de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică- ICI București, având adresa pe Bd. Maresal Alexandru Averescu Nr. 8-10, Sector 1,
Bucuresti, jud. Ilfov, să fie obligată să ducă la îndeplinire sentința instanței, prin mijloacele legale pe care le deține, ținând cont de funcția sa de registru pentru numele de domenii „.ro”, în conformitate cu art. 2 alin. (1) lit. A din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1.621/2003.
De asemenea, solicit obținerea datelor și informațiilor necesare realizării procedurii de comunicare din partea instituției amintite la punctul 6.
Cu cheltuieli de judecată.
MOTIVE
În fapt, exercit profesia de avocat de peste 18 ani, fiind titularul unui birou individual în Timișoara. În urmă cu mai mult timp am fost contactat pe e-mail de titularul domeniului oliro.ro cu invitația de a-mi crea un cont pe site-ul dumnealui. Respectivul cont se prezenta sub forma unui abonament ce trebuia remunerat în schimbul unei sume de bani.
Serviciul oferit de oliro.ro ar fi urmat să se concretizeze printr-un pachet de promovare a cabinetului meu de avocatură pe acest site și crearea unui profil de unde eventuali utilizatori ai platformei mi-ar fi putut obține datele în vederea colaborării.
De la bun început m-am declarat neinteresat de serviciile pe care această persoană le oferea și am refuzat plata abonamentului. Drept urmare, mă așteptam ca interacțiunile noastre să fi luat sfârșit. Precizez că ulterior acestui moment nu am mai avut niciun fel de contact cu oliro.ro.
Cu toate acestea, la scurt timp după cele prezentate, am fost surprins de descoperirea unei pagini web ce se prezenta sub titlul „Avocați neserioși din România”, care există simultan atât pe site-ul oliro.ro (la adresa https://oliro.ro/avocati-neseriosi) cât și pe un alt site denumit sibus.ro (la adresa https://www.sibus.ro/avocati-neseriosi). Această a doua platformă, cu toate că se prezintă sub o denumire distinctă, are aceleași trăsături și caracteristici tehnice și vizuale precum oliro.ro. Mai mult decât atât, accesând platforma oliro.ro putem observa că aceasta prezintă sub sigla sa textul „by sibus”, aspect care stabilește o legătură incontestabilă între cele două platforme”, a scris avocatul timișorean în cererea de chemare în judecată.
Avocații, batjocoriți de peste 10 ani
În aceeași situație sunt însă zeci de avocați și case de avocatură din București, Timișoara, Craiova, Cluj, Iași și din orașe mai mici.
Primii care au reacționat încă din 2015 au fost avocații din Baroul Cluj. În luna mai 2015, Baroul Cluj a început demersurile pentru închiderea platformei online Sibus a danezului Patrick Nordstjærne, poreclit Cupidon după ce a creat în 2012 comunitatea “Let’s Meet”, o platformă de socializare pentru cei care caută companie de ocazie sau pentru relații mai lungi. Conducerea Baroului Cluj a precizat în notificarea trimisă firmei că intermedierea de servicii avocațiale este interzisă în mod expres de Statutul profesiei de avocat.
Consiliul Baroului Cluj a adoptat următoarea hotărâre: ”Se aprobă inceperea demersurilor pentru interzicerea activităților de intermediere de servicii avocațiale și pentru inchiderea platformei www. sibus.ro”. După care a trimis, prin intermediul biroului unui executor judecătoresc, notificare către Sibus Online SRL, cu sediul in București.
”Vă somăm să vă abțineți pe viitor de la orice acțiune care poate fi calificată ca f. iind intermediere a serviciilor profesionale avocațiale și să eliminați de îndată din cadrul platformei on-line www.sibus.ro a tuturor referirilor și mijlocelor care facilitează sau asigură intermedierea de servicii avocaţiale”, se arăta în notificare.
De asemenea, Baroul Cluj a solicitat firmei comunicarea unei liste complete cu avocații cu care a încheiat convenții de furnizare a pachetelor de servicii până la data sesizării.
Baroul Cluj a acuzat Sibus Online de încălcarea Statutului avocatului și servicii ilicite. În notificarea trimisă firmei, semnată de decanul la caea vreme al Baroului Cluj, Mircea Pop, se arătau prevederile legale pe care se întemeiază cererea de închidere a site-ului.
”Prin intermediul platformei on-line www.sibus.ro, asigurați intermedierea de servicii profesionale avocațiale în sensul că interveniți între solicitarea de ofertă servicii profesionale a unei persoane și oferta dată de către avocați, avocați așa-ziși parteneri activi (care vă achită sume de bani în acest scop). Platforma online administrată de societatea dumneavoastră asigură intermedierea între avocat și client spre încheierea contractului de asistență juridică.
Practicarea acestei forme de intermediere este interzisă în mod expres de Statutul profesiei de avocat. Art. 174 alin. 2 prevede că ”Avocatul nu poate vărsa nimănui un onorariu, un comision şi nici vreo altă compensaţie în contrapartidă pentru că i-a fost procurat un caz.” De altfel, folosirea acestei modalităţi în vederea atragerii clientelei constituie concurenţă neloială potrivit art. 176, alin.1, lit. b din Statutul profesiei de avocat: ”Este interzisă concurenţa neloială săvârşită prin b) racolarea clientelei, personal sau prin intermediul altor persoane”. De asemenea, art. 178 lit. c interzice ”limitarea sau împiedicarea accesului la clientelă şi a libertăţii exercitării concurenţei profesionale oneste între avocaţi. In același sens sunt și dispozițiile art. 48 Legea 51/1995, art. 244 al 2 lit a, art. 175 statutul profesiei de avocat.
Actele de comerț și servicii pot fi realizate numai cu respectarea principiului legalității. Faptul că aceste intermedieri sunt stabilite de către lege ca fiind nelegale implică faptul că Dvs. efectuați acte de comerț ilicite.
Punerea la dispoziţie a unei platforme on-line ce reprezintă în fapt practici neloiale între avocaţi contravine dispoziţiilor menţionate și se constituie în activități de servicii ilicite (sancționate ca atare de art. 1 Legea 12/1990), motiv pentru care formulăm prezenta somație de intrare a Dvs. în legalitate.
În ceea ce priveşte activităţile autorizate pentru societatea Sibus Online SRL, obiectul principal de activitatea al acesteia potrivit Codului CAEN 6312 este de ”activităţi ale portalurilor web”. Această noţiune nu reprezintă însă în sine un tip concret de activitate, ci se referă strict la folosirea portalurilor web ca mijloc pentru facilitarea desfăşurării altor activităţi. Existenţa unei autorizaţii pentru activităţi ale unor portaluri web circumscrie deci exclusiv mediul, modalitatea prin care se vor realiza diferite alte activităţi, pentru care este necesară existenţa unei autorizări distincte. Aceste alte activități trebuie să fie legale și să fie autorizate. Dvs. nu sunteți autorizați pentru intermedierea de servicii profesionale de avocatură și astfel societatea dumneavoastră depăşeşte limitele capacităţii speciale de folosinţă conferită prin înregistrare.
În cazul în care nu vă veți conforma imediat prezentei somații vom intreprinde toate demeresurile legale ce se impun, inclusiv sesizarea organelor în drept pentru săvârșirea de către Dvs. a unor servicii ilicite spre confiscarea tuturor sumelor încasate de către Dvs. și închiderea firmei.” se preciza în notificarea Baroului Cluj.
CLUJUST a trimis în 14 mai 2015 o solicitare de a prezenta un punct de vedere pe adresa Simonei Brehuescu – manager legal al firmelor danezului la acea dată, așa cum este prezentată pe site, însă nu a primit un răspuns.
Împotriva lui Nordstjaerne s-a îndreptat și un avocat din Baroul Dolj, care a depus o sesizare privind activitățile ilicite de pe platforma Sibus.ro, în anul 2023.
Sute de sesizări și plângeri degeaba
Conform documentării noastre, există câteva sute de sesizări și plângeri venite de la diverși profesioniști vizați, în special de la avocați și medici, însă nimeni nu se atinge de danezul Nordstjaerne Patrick.
Site-urile sale, pe care recomandă românilor să se ferească de anumiți avocați, medici, informaticieni, contabili, auditori, notari, traducători, doar pentru că aceștia au refuzat să își facă reclamă pe rețeaua sa de website-uri, nu au fost suspendate de către ANCOM sau RoTLD, și sunt funcționale în ciuda sesizărilor făcute de victimele denigrărilor lui Nordstjaerne Patrick, la diverse autorități și organe ale statului român.
Mai mult, Ambasada Danemarcei în România păstrează reclamele la firmele lui Nordstjaerne, pe pagina oficială de Facebook a reprezentanței diplomatice din București.
Cine este danezul din spatele rețelei Sibus?
Patrick Nordstjærne, în vârstă de 53 de ani, și-a făcut studiile în ţara lui, Danemarca, a lucrat pentru companii renumite, precum KPMG sau Carlsberg. În 2010, a venit în România din Bulgaria, unde a stat temporar pentru un job. Danezul s-a căsătorit cu o româncă, atunci jurnalistă la The Money Channel, cu care a creat în 2012 platforma „Let’s Meet”, care și-a propus să creeze o comunicate pentru persoanele singure și de succes în carieră. Conceptul “original” al experimentului cu care spera să se îmbogățească în Bulgaria și România, idee care l-a inspirat pe Patrick, se numeşte „Running Dinner” în Danemarca. Membrii comunității socializează, gătesc, mănâncă, beau şi îşi găsesc poate sufletul pereche. În 2012, Patrick Nordstjærne a apărut în numeroase articole în presa centrală din România, fiind poreclit Cupidon.
Începând din anul 2015, danezul își încearcă norocul cu platforma Sibus de intermediere de servicii de contabilitate, auditare, IT sau avocatură. ”Pentru început am avut parte de două tipuri de reacţii ale partenerilor. Bineînţeles că a trebuit să ne adaptăm scepticismului şi nivelului scăzut de încredere dar prin dialogul deschis şi transparent, şi practicând costuri scăzute pentru serviciile noastre, am reuşit treptat să diminuăm aceste aspecte negative. Astăzi avem o comunicare foarte bună cu partenerii noştri – atât cei existenţi cât şi cei care apelează la noi aflând numai lucruri pozitive despre Sibus de la colegii lor. A doua mică provocare a fost cu privire la modul în care se desfăşoară procesul, şi la faptul că partenerii sunt cei care îl contactează direct pe client – iniţial telefonic, ulterior pe mail. Atât contabilii, auditorii cât şi avocaţii cu care lucrăm au trebuit să îşi adapteze modul de lucru. Este o nouă metodă de a stabili primul contact. Reacţiile au fost cam la fel peste tot, dar cel mai probabil scepticismul a avut un grad un pic mai ridicat în afară Bucureştiului, sau poate fi din cauza că aici competiţia îi face pe oameni să fie mai deschişi către noi modele de afaceri”, declarat în ianuarie 2015, pentru Avocatura.com, Patrick Nordstjærne, country manager Sibus.
Cu Sibus, a dezvoltat o platformă care funcționează 100% pe publicitate online (Google și Facebook), oferind servicii gratuite clienților și generând venituri prin conectarea partenerilor cu clienții. În 2017, planifica extinderea afacerii în șase țări, inclusiv Germania, Austria, Spania, Italia, Franța și Ungaria, cu un obiectiv de venituri de 1 milion de euro. Conform prezentărilor de site-uri a și reușit acest lucru. Dacă site-urile pentru țările vest-europene sunt făcute pentru a genera falsa imagine a unui portofoliu internațional, în realitate el și-a îndreptat atenția pe același model de a stoarce bani, spre Republica Moldova și Ucraina.
Pentru a apăsa pedala emoțional-filantropică, în 2022, a oferit spații de birou în București (Sibus HQ, lângă Cișmigiu/Izvor) pentru a găzdui refugiați ucraineni, inclusiv o mamă cu doi copii din Odessa, dorind să demonstreze implicare socială.
Nordstjærne a declarat că afacerea sa se bazează pe conectarea oamenilor de afaceri, considerând că întâlnirile directe sunt esențiale pentru succes. A criticat lipsa de încredere din mediul de afaceri românesc, văzând-o ca un obstacol în calea progresului. Incredibilă ironie și tupeu!
A lansat OlirO, o platformă care a devenit cel mai mare advertiser zilnic de servicii profesionale din România în doar șase luni, gestionând domenii precum servicii juridice, contabilitate, audit financiar, stomatologie și servicii funerare. Asta doar în reclama danezului, pentru că la multe domenii sunt listați doar câțiva profesioniști, iar la altele niciunul.
Nordstjærne locuiește și operează în București, unde își desfășoară afacerile, inclusiv Sibus și OlirO. A investit masiv în publicitate online, cheltuind 30.000 de euro anual în România și plănuind un buget de 300.000 de euro în Germania.
Escrocherie prin intimidare pe site-uri interconectate
OlirO este o platformă online din România, dezvoltată de Sibus, care funcționează ca un marketplace „one-stop” pentru conectarea consumatorilor cu peste 1.500 de specialiști recomandați din diverse domenii, precum avocați, auditori, contabili, notari publici, dentiști, specialiști IT, școli de șoferi, service auto și traducători. Lansată inițial în 2016, platforma are ca scop oferirea de servicii profesionale la prețuri competitive, cu accent pe transparență și calitate.
Teoretic, OlirO își propune să fie principalul marketplace online din România pentru servicii profesionale de calitate, conectând clienții cu profesioniști verificați.
“Platforma promovează prețuri corecte și experiențe pozitive, ajutând consumatorii să facă alegeri informate prin acces la informații despre calitate, preț și reputație”, este prezentarea cinică de pe propriile site-uri și de pe profilul de LinkedIn, a schemei prin care încearcă să îi oblige pe profesioniștii români să îi plătească publicitate, în caz contrar “promovându-i” ca fiind neserioși și că nu prezintă încredere.
Conform fondatorului, Patrick Nordstjærne, OlirO este singura platformă din România care a atras cu succes profesioniști din categorii cu marje mari, precum avocați, contabili și dentiști, datorită unui istoric documentat.
Oferte gratuite…utilizatorii pot primi până la trei oferte gratuite de la profesioniști recomandați din orașe precum București, Cluj-Napoca, Brașov, Timișoara, Constanța și Iași.
Tot în teorie, platformele includ peste 30 de domenii de servicii, de la juridice și contabile la sănătate (stomatologie) și servicii auto.
Platforma este disponibilă prin aplicația mobilă OlirO, site-ul oliro.ro și pagini dedicate pe rețele sociale (ex. Facebook). Este promovată ca un „one-stop app” care agregă ofertele din multiple domenii, reducând nevoia de aplicații separate pentru fiecare tip de serviciu.
La fel de sarcastic, vizavi de confidențialitate, OlirO subliniază că nu urmărește mișcările sau preferințele utilizatorilor pe internet, oferind o experiență sigură.
Într-o autocaracterizare de zile mari, danezul susține că “ideea OlirO a apărut în 2016, ca o extensie a platformei Sibus, care a introdus conceptul de generare de lead-uri online în România, inițial pentru contabili, auditori și avocați. Clienții Sibus au sugerat extinderea conceptului pentru a include și alte tipuri de servicii.
Platforma a fost construită pe baza lecțiilor învățate de-a lungul anilor, fiind rezultatul a numeroase provocări în crearea unui marketplace care să integreze diverse categorii de profesioniști.
Până în iunie 2022, OlirO și-a propus să domine în 7 orașe mari din România, cu peste 1.000 de parteneri plătitori și un venit anual estimat de 500.000 EUR în primul an complet de operațiuni. (Din evidențele firmelor sale, nu reiese acest lucru -n.r.)
OlirO funcționează pe bază de marketing în rețea și publicitate afișată, încurajând utilizatorii să pună întrebări pentru a înțelege mai bine oferta de servicii.
Partenerii platformei beneficiază de expunere, iar reputația OlirO se reflectă pozitiv asupra acestora, platforma mediind eventualele dispute dintre clienți și furnizori.
Serviciul este gratuit pentru clienți, generând venituri prin publicitate și comisioane de la parteneri”.
Tot Patrick Nordstjærne se laudă că platforma este activă în mai multe orașe mari, inclusiv București, Cluj-Napoca, Brașov, Timișoara, Constanța și Iași, cu pagini dedicate pe Facebook pentru fiecare regiune.
Peste 1.500 de specialiști sunt înregistrați, iar platforma colaborează cu birouri notariale, clinici stomatologice și alte servicii, subliniind prețuri competitive și calitate. În realitate însă, sunt listate cabinete medicale, cabinete de avocatură sau alte servicii, însă acestea nu pot fi accesate de pe platformă și sunt menționate doar de formă.
În 2021, OlirO a fost prezentată ca o soluție inovatoare de marketing pentru afaceri mici, lansată în contextul pandemiei COVID-19 și al variantei Delta, care a accentuat nevoia de soluții tehnologice. De fapt, nu a fost prezentată de nimeni, ci danezul și-a făcut reclamă pe fondul isteriei generată de pandemie.
Patrick Nordstjærne mai deține și alte proiecte, precum DrMEDON (Medici Online), care țintește spre medici din România și Moldova. DrMEDON este prezentată drept “cea mai mare rețea de profesioniști din România”, doar că cei 15 000 de parteneri, cabinete, medici sau alte meserii nu există în realitate. Pe lângă acestea, a mai dezvoltat și MyBanker, care vizează domeniul financiar-contabil și Foodz, care vizează HORECA.
Un capitol aparte îl reprezintă “K.I.S.S. Online” și site-urile Biuties.com și Biuties.eu, prin care danezul Nordstjærne susținea că dorește să impulsioneze interacțiunea liberă și fără prejudecăți. În fapt, cele două site-uri promovau pronografia și servicii sexuale și de escortă.
Ulterior, în 2025, conținutul paginilor a fost schimbat cu o inofensivă reclamă la o cafenea, fără a se menționa unde se află și ce oferă. O pagină generică, care să nu cadă sub incidența legii, dar care îi dă posibilitatea să păstreze domeniile de internet respective. Aceeași grafică cu cafeneaua este folosită ca pagină de deschidere pentru un site absolut calomnios, intitulat agresiv https://trisori.specializati.ro, unde danezul atacă și denigrează specialiști din diverse domenii, dar pune și personaje și adrese false, pentru a da impresia unei baze de date cuprinzătoare.
OlirO face parte din grupul Sibus, care operează și în alte țări (ex. sibus.eu, sibus.dk, sibus.es).
Pe Facebook, pagina principală OlirO din București are peste 10.400 de like-uri și 90 de check-in-uri, indicând o prezență activă în comunitate. Tot danezul se laudă că platforma promite rezolvarea litigiilor și garantează clienților economii și acces la profesioniști serioși. Ceea ce este complet fals, căci în dreptul cabinetelor medicale din diverse localități nu funcționează nici un link activ către vreun cabinet sau o adresă validă a unui medic ori avocat.
Dacă profesioniștii români înșelați sau doar denigrați de către danezul Nordstjærne au început să reacționeze, instanțele la fel, în ultima perioadă denigrarea și atingerea demnității profesionale și personale s-a mutat de pe site-urile sale pe noi pagini de Facebook. De exemplu, cea în care le face reclamă negativă avocaților, cu nume și fotografie se numește “Nu Plătiți în Avans Acestor Avocați • UNBR.ro (Platformă neoficială)”. Lupta sa pentru a mulge prin intimidare și denigrare banii celor cu profesii liberale s-a mutat mai mult pe Facebook dar și pe subversiva platformă https://trisori.specializati.ro.
De altfel, pe profilul de LinkedIn al lui Nordstjærne, câteva persoane îl recomandă drept un profesionist desăvârșit și un “geniu în IT și internet”.
Și pentru ca tacâmul să fie complet, pe lângă susținerea oficială de pe pagina de Facebook a Ambasadei Danemarcei, Nordstjærne este și liderul asociației de afaceri româno-daneze, Danish Romanian Business Association, de pe lângă ambasada țării sale natale la București.
Întrebarea este simplă: dacă avocați și câțiva jurnaliști care nu au luat bani de advertoriale de la Nordstjærne i-au putut reface traseul de 10 ani în România, Moldova și Ucraina, cum se face că DIICOT, Direcția Antifraudă, SRI, ANCOM sau Directoratul Național de Securitate Cibernetică, serviciul SICE al Poliției Române și alte instituții nu au reușit să neutralizeze acțiunile de intimidare, denigrare și tentativele de extorcare și șantaj ale danezului și ale echipei sale, prin grupul de firme, altfel ușor de identificat, acțiuni îndreptate împotriva a sute de profesioniști din medicină, drept, contabilitate-finanțe, servicii funerare și chiar servicii de escortă.
E imposibil să fi trecut pe sub radarul autorităților române timp de un deceniu, singura explicație fiind că omul are o puternică susținere sau lucrează și într-un domeniu sensibil, în care se bucură de libertate și imunitate diplomatică.
