E o întrebare. Și ea are legătură nu doar cu nesemnatul memorandum Kozak dar și cu securitatea energetică a Republicii Moldova. Întreb pentru că știu : în martie 2001, data primei vizite a președintelui Voronin la București, președintele Ion Iliescu a invitat Republica Moldova să participe la construcția celui de al doilea reactor nuclear de la Cernavodă.
La 24 de ani distanță, aflu că miniștrii Energiei ai României și R. Moldova, Sebastian Burduja și Dorin Junghietu, s-au întâlnit sâmbătă, 1 martie, în cadrul vizitei președintelui interimar al României, Ilie Bolojan la Chișinău unde au discutat inclusiv despre reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă. De unde Republica Moldova importă energie.
Nu s-a spus dacă partea română i-a invitat, sau nu, pe moldoveni la construcția unuia dintre aceste reactoare, ca altădată.
În schimb, în știre se precizează că, în acest moment, teritoriul dintre Prut și Nistru, importă un total de 315 MW din România. Acest lucru are loc în contextul în care necesarul total de energie importată este de 650 MW.
Acest necesar de energie electrică ar fi putut crește dacă erau construite liniile de înaltă tensiune care ar fi legat statul român de cel moldovean.
Repet, ca să fie clar – președintele Ion Iliescu, la cel de al doilea mandat de președinte, a propus președintelui Vladimir Voronin participarea statului moldovean la construirea celui de al doilea reactor nuclear de la Cernavodă.
La două/trei luni după această vizită, la care am participat în calitate de jurnalist moldovean, oficiali moldoveni au declarat că România se comportă ca ultimul imperiu din Europa și că ar vrea să anexeze tânărul stat moldovean.
Căcat cu perje! La un sfert de secol distanță s-a arătat că decidentul moldovean și-a dorit să folosească legăturile de istorie, cultură și limbă pe care le are cu România pentru a forța o rezolvare a conflictului transnistrean.
Asta s-a și întâmplat – pe parcursul întregului an 2002 a fost pregătit memorandumul Kozak, document care ar fi trebuit semnat în 2003.
Ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Chișinău, Pamela Hyde Smith, care a ocupat această funcție odată în 2001, odată cu venirea Partidului Comuniștilor la putere, cunoaște cel mai bine motivul real pentru care domnul Voronin nu a semnat acest document care a fost pregătit timp de un an.
În prezent, domnul Voronin, afirmă ca și în 2005, că respingerea documentului de federalizare a statului moldovean s-a datorat faptului că în documentul respectiv era prevăzută staționarea trupelor ruse pe teritoriul statului moldovean până în anul 2025, iar acest lucru este în contradicție cu Constituția Republicii Moldova, care definește Republica Moldova ca un stat neutru, care nu poate permite accesul trupelor străine pe teritoriul său.
Ete fleoșc! Cum au stat în 2001, așa și stau în 2025 trupele ruse pe teritoriul Republicii Moldova.
Zic că doamna Pamela știe cel mai bine de ce n-a semnat Voronin documentul cu pricina. Până în anul 1999, cu doi ani înainte de a ocupa postul de ambasador al Statelor Unite la Chișinău, doamna Pamela a ocupat funcții importante în U.S. Information Agency, instituție care în 1999 a intrat în componența Departamentului de Stat.
În 2001, președintele Voronin ar fi trebuit să dea undă verde contribuției statului moldovean la construcția celui de al doilea reactor nuclear de la Cernavodă. A crezut că-i va reuși reintegrarea statului moldovean cu regiunea transnistreană și că energia electrică va continua să vină de la Centrala termoelectrică de la Cuciurgani.
În 2003, domnul Voronin nu a semnat memorandumul Kozak. Tot în 2003, cu un an înaintea finalizării mandatului de ambasador doamna Pamela a părăsit Republica Moldova. Iar tot în această perioadă RAO ES Russia a privatizat centrala de la Cuciurgani.
Concluzia e la suprafață. Politicienii moldoveni au jucat prost, pentru că vorba lui Zelenski în Cabinetul Oval, nu au primit toate cărțile în mână. Cărți care erau fie la americani, fie la ruși.
Voronin a pierdut puterea în 2009. Vreme de 15 ani statul moldovean a fost condus de pro-europeni. Și ei ar trebui întrebați care a fost motivul pentru care în tot acest timp nu au construit o linie de înaltă tensiune care să lege ombilical Republica Moldova de România.
Dacă securitatea energetică a statului moldovean a întârziat vreme de 25 de ani, sper ca până la finele anului 2025 linia de înaltă tensiune să fie construită. Că e necesară nu doar Republicii Moldova, ci și Bugeacului.
Ce-a făcut Pamela din Vladimir? A schimbat viitorul regiunii! Dacă, în 2003, memorandumul Kozak era semnat, în contextul prezenței unei baze militare a Federației Ruse în Bender/Tighina, arhitectura de securitate din regiune era cu totul alta.
