Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și Universitatea din București conduc cel mai nou metaranking al instituțiilor românești de învățământ superior, realizat pe baza rezultatelor lor în cele mai importante clasamente internaționale în ultimul an. Top 5 al Metarankingului universitar, realizat independent de un grup de experți de la mai multe universități, este completat de Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, Universitatea Politehnica București și Universitatea „Transilvania” din Brașov. Pentru prima dată, Universitatea „Regele Mihai I” din Timișoara a intrat în Metarankingul universitar 2024.
Clasamentul, datat octombrie 2024, a fost publicat, fără niciun fel de promovare, pe un site al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, siteul Centrului Qualitas al acestei instituții, sub egida căruia a fost realizat, din 2022, metarankingul independent pe care universitățile îl stabilesc începând din 2016. Metarankingul este publicat separat de cel pe care, tot în fiecare an, dar în primăvară, îl publică Ministerul Educației, ca reper pentru finanțarea cercetării în universități.
33 de universități au fost incluse în Metarankingul universitar 2024. Clasamentul de anul acesta include cu trei universități mai mult decât anul anterior. Intră, în această ediție, Universitatea „Regele Mihai I” din Timișoara, Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești și Universitatea „Ion Ionescu de la Brad” din Iași.
Metarankingul universitar 2024 – top 10 este completat de Universitatea Al. I. Cuza din Iași, Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, Academia de Studii Economice din București, Universitatea de Vest din Timișoara și Universitatea din Oradea.
La începutul lunii noiembrie 2024, Prof. dr. Cosmin Alin Popescu, rectorul Universității de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara, a subliniat la PRESSALERT LIVE cât de mult s-a extins fosta USAMVB, care atrage şi numeroşi studenţi străini, dar a dezvăluit şi o parte din planurile de viitor, precum şi detalii despre lupta în instanţă pentru o parte din terenurile instituţiei din nordul oraşului, devenite ţinta altor interese. „Universitatea la momentul acesta are o puternică internaţionalizare în educaţie, avem studenţi din 47 de ţări, care studiază în limba engleză, în franceză, 4, 6 ani. Eram în urmă cu vreo opt ani, când am venit împreună cu echipa, erau vreo patru ţări, câteva zeci de studenţi, un program de studiu în limba engleză. Medicină veterinară. Acum sunt opt-nouă programe de studiu. Licenţă şi master, limba franceză, limba engleză.
Studenţi care vin din Germania, Franţa, Italia, Belgia, Israel, Maroc, Kenya, Mali, Australia, SUA, Canada. Da, şi din Australia, sunt oameni, ep considerente legate probabil, poate vrea să vină în Europa. 47 de ţări ştiu, în fiecare an suntem obligaţi să raportăm la Prefectură, ce cetăţenii sunt, e normal să se întâmple aşa. Şi, mergând la târguri educaţionale, cu denumirea de University of Science Agricultural Veterinary Medicine, tinerii care vedeau acolo veneau cei care credeau că avem doar inginerie în agricultură şi medicină veterinară. Deşi nu era aşa. Avem ingineria mediului, avem cadastru, avem biologie, singura specializare de genetică din ţară este la Universitate. Biotehnologie, inginerie alimentară, turism, management, medicină veterinară, silvicultură, arhitectură peisagistică, multe specializări. Şi altfel poţi să te prezinţi în maniera aceasta. Făcând parte dintr-un grup mare la nivel european, de universităţi Life sciens university. Şi apoi e o chestiune şi cumva cheamă altfel generaţia tânără. E o chestiune, toată lumea vorbeşte de sustenabilitate acum, nu ştiu câţi înţeleg, dar cu timpul va înţelege.
Considerentul e unul foarte serios, ştim despre ce e vorba. În funcţie de specializare taxa este între 3.000 de euro şi 7.000 de euro pe an… Sunt şi ţări unde specializările sunt şi mai ieftine. Aş spune eu. Dar considerentul, cel puţin la anumite specializări e că, făcând universitatea la noi, ei se pot angaja, suntem autorizaţi. Acum vorbesc despre prima autorizare. Că am obţinut alta la nivel european pentru titlul de inginer. Colegii de inginerie veterinară sunt recunoscuţi peste tot. Avem studenţi care lucrează la Monaco, în toată UE. De ce? Pentru că am trecut printr-o acreditare, se numeşte EAEB, care arată că ceea ce se întâmplă la noi e la standarde cum se întâmplă cu medicina veterinară la Budapesta, Viena, Paris, Berlin, Roma şi alte centre universitare care aparent ar fi mai altfel. Asta se întâmplă la noi şi o datorez colegilor mei, care o parte dintre noi am fost plecaţi şi am avut ocazia să stăm luni bune în străinătate. Eu am stat şase luni în Franţa de exemplu. A adus posibilitatea să studiez şi o limbă străină într-o manieră în care astfel încât poţi să predai unui tânăr. La momentul ăsta sunt specializări, poate aş face o greşeală să fac o ierarhizare dar cea mai mare concurenţă. O treime din numărul de studenţi acum sunt în jur de 6.500-6.600 pe licenţă, master şi doctorat.
Cred că peste o treime sunt studenți care se află la plată, adică nu bugetaţi de statul român. Asta reprezintă pentru mine un indicator vizavi de o cerere. Acum, o parte semnificativă dintre tineri poate vin ca să ajungă în Timișoara să fie inginer, biolog, nu ştiu exact la ce se gândeşte, dar avem tineri foarte foarte buni, care ştiu exact ceea ce-şi doresc. Ingineria veterinară merge foarte bine 4-5 pe un loc. Cadastru concurenţă de asemenea, la Silvicultură, la Agricultură, la Turism de asemenea, pe Biotehnologii. Din cele 30 de specializări aş spune eu că sunt specializări care s-ar detaşa prin concurenţă vizavi la piaţă”, a declarat rectorul Cosmin Alin Popescu, pentru pressalert.ro.
