Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a rostit un discurs în deschiderea Conferinţei anuale privind bugetul Uniunii Europene, în care a pledat pentru un plan Marshall pentru Republica Moldova şi pentru Ucraina, arătând că ambele state au de suferit de pe urma războiului declanșat de Federația Rusă în Ucraina.
Maia Sandu a subliniat că Ucraina se confruntă cu agresiunea militară rusă iar teritoriul dintre Prut și Nistru este supus războiului hibrid. Ambele ţări au nevoie de un Plan Marshall pentru secolul XXI din partea Uniunii Europene, a spus Maia Sandu.
Doamna Maia Sandu are dreptate – realitatea politică și geopolitică dintre Prut și Nistru este deosebită de cea existentă în Ucraina. Această diferență de realități este în favoarea statului moldovenesc. Dincolo de faptul că statul moldovean este vecinul Uniunii Europene, între Prut și Nistru locuiesc peste un milion de cetățeni români. Această cetățenie le acordă moldovenilor dintre Prut și Nistru și statutul de cetățeni ai Uniunii Europene.
Chiar dacă Republica Moldova nu e Ucraina, iar pe teritoriul ei este pace și funcționează procesele democratice, prin intermediul unor formațiuni politice, Federația Rusă exercită presiune politică și informațională. Doamna Sandu numește acest proces, război hibrid.
Sunt de acord că presiunea internă pe care Federația Rusă o exercită prin intermediul Blocului Politic „Pobeda/Victoria” va crește în intensitate și nu va fi o surpriză dacă, la alegerile parlamentare de anul viitor, aceste formațiuni politice aflate în siajul lui Ilan Șor, vor trece pragul parlamentar.
O susținere financiară fără precedent acordată statului moldovean de către Uniunea Europeană ar putea reduce din presiunile ruse la adresa Chișinăului. Provocările cu care se confruntă autoritățile moldovene la Comrat ori Tiraspol pot fi depășite dacă, prin investiții rapide în toate domeniile, statul moldovean și-ar lua avânt economic și s-ar transforma într-un model de succes pentru Uniunea Europeană.
Un pachet consistent de finanțare, pe modelul planului Marshall, de lansare economică a statului moldovean poate transforma Republica Moldova și poate reduce tensiunile din regiunea găgăuză și transnistreană.
Republica Moldova nu este Ucraina, pentru relansarea economiei statul moldovean are nevoie de sume mult mai reduse. Pe teritoriul dintre Prut și Nistru este pace, iar președinta Sandu, nu a acceptat extinderea războiului.
Îndemnul făcut de președinta moldoveană, ca Uniunea Europeană să-și planifice un buget care să sprijine extinderea și care ar asigura investiţii în guvernanţă, în măsuri anticorupţie, în reforme judiciare şi în infrastructura de securitate a Moldovei și Ucrainei se adresează unei Uniunii Europene aflate în campanie electorală pentru alegerile europarlamentare.
Dacă, în urma alegerile europarlamentare, decidentul politic din Parlamentul European va rămâne același – Partidul Popular European – ne putem aștepta ca o parte din sugestiile făcute de președinta Maia Sandu să se concretizeze în forma unui Plan Marshall. Observ că, atunci când a vorbit despre viteza implementării acestui plan, doamna Sandu a vorbit exclusiv despre Republica Moldova. „O întârziere standard de câteva luni în implementarea unui proiect poate face diferenţa între o iarnă cu sau fără electricitate în Europa de Est. (…) Nu putem continua să folosim aceleaşi proceduri lente dacă vrem ca Europa să conteze. De aceea, următorul buget al UE trebuie să fie un buget care să privească dincolo de orizont, care să anticipeze provocările şi să ofere soluţii inovatoare”, a punctat preşedinta Sandu.
Doamna Sandu are perfectă dreptate – dincolo de cetățenia europeană deținută de locuitorii teritoriului dintre Prut și Nistru, dacă, în iarna 2024/2025, prețurile la energie și căldură nu vor fi compensate, formațiunile politice pro-ruse vor beneficia de un boost electoral puternic care va duce la un eșec zgomotos al Partidului Acțiune și Solidaritate la alegerile parlamentare din 2025.
Datele cercetărilor de opinie publică arată că cetățenii moldoveni devin tot mai nemulțumiți de guvernare, lucru firesc în condițiile procesului de erodare a guvernării și al crizelor prelungite. Am spus, repet – echipa doamnei Sandu nu a avut noroc, a avut parte doar de crize: pandemică, economică, de securitate. În același timp, a avut parte și de incompetența unor miniștrii. Recent, Departamentul de Stat al SUA a lăsat să se înțeleagă că reforma în justiție inițiată de guvernarea PAS a eșuat.
Datele Eurobarometrului, afirmă că există un grad mare de probabiltate ca, în urma alegerilor europarlamentare, popularii europeni să își găsească aliatul politic alături de care să își mențină pârghiile de putere în Parlamentul European. Ceea ce înseamnă că forma de reconstrucție a Ucrainei va fi decisă de Partidul Popular European. Doamna Sandu se află în grațiile acestui partid transnațional iar formațiunea politică creată de domnia sa face parte din această mare familie politică europeană.
În iulie 2023, doamna Alina Inayeh, una din autoarele unui studiu al „German Marshall Fund” pentru refacerea Ucrainei afirma că, Republica Moldova trebuie inclusă în Planul Marshall de reconstrucție al Ucrainei dar că acolo ar trebui să fie prezente România și Polonia. Potrivit autoarei, reconstrucția statului ucrainean pleacă inclusiv de la vecinii lui europeni.
Nu știu dacă România, va aprticipa, sau nu, la reconstrucția Ucrainei. România trebuie să participe la permanentizarea parcursului european a statului moldovean. Atât prin amplificarea prezenței în Republica Moldova, cât și prin compatibilizarea și interconexiunea infrastructurii românești cu cea moldovenească.
La fel, cred că social democrația română poate fi boost-ul politic al social democrației dintre Prut și Nistru, acolo unde o platformă social democrată creată în jurul primarului de Chișinău, Ion Ceban, și al social democraților moldoveni, poate asigura continuitatea parcursului european al statului moldovean.
Consider că, după summitul NATO de la Washington, decidentul politic de la București ar trebui să ridice pauza pusă la crearea acestei platforme social democrate.
Summit-ul NATO de la Washington va avea loc între 9 – 11 iulie 2024. La această dată rezultatul alegerilor pentru Parlamentul European va fi cunoscut, la fel de cunoscut va fi și rezultatul alegerilor locale din România. Cel mai probabil, tot atunci se va cunoaște și numele celor care vor candida la președinția României.
Text integral pe Canal 33.
