Centrul de Resurse Juridice transmite, miercuri, date concrete şi simplificate despre acordarea voucherelor pentru victimele infracţiunilor, precizând care sunt infracţiunile vizate şi ce cheltuieli pot fi decontate. De asemenea, specialiştii organizaţiei apreciază că Metodologia va trebui să fie evaluată cu rezultate concrete, pentru a se stabili dacă este într-adevăr eficientă.
”A fost adoptată Metodologia de emitere, distribuire şi decontare a voucherelor destinate victimelor infracţiunii, pentru stabilirea cuantumului acestora, precum şi a criteriilor de selectare a entităţilor publice şi private înrolate în mecanismul de acordare. Această metodologie vine în sprijinul Legii nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii şi protecţiei victimelor infracţiunilor, cu modificările şi completările ulterioare”, au transmis, miercuri, reprezentanţii Centrului de Resurse Juridice.
Organizaţia precizează categoriile de victime care pot beneficia ce aceste vouchere, pe baza unei cereri:
a) persoanele asupra cărora a fost săvârşită o tentativă la infracţiunile de omor şi omor calificat, prevăzute la art. 188 şi 189 din Codul penal, o infracţiune de vătămare corporală, prevăzută la art. 194 din Codul penal, o infracţiune intenţionată care a avut ca urmare vătămarea corporală a victimei, o infracţiune de viol, act sexual cu un minor şi agresiune sexuală, prevăzute la art. 218-220 din Codul penal, o infracţiune de trafic de persoane şi trafic de minori, prevăzute la art. 210 şi 211 din Codul penal, o infracţiune de terorism, precum şi orice altă infracţiune intenţionată comisă cu violenţă;
b) soţul, copiii şi persoanele aflate în întreţinerea persoanelor decedate prin săvârşirea infracţiunilor prevăzute la alin. (1).
În cazul victimelor prevăzute lit. a) se au în vedere:
1. cheltuielile de spitalizare şi alte categorii de cheltuieli medicale suportate de victimă;
2. prejudiciile materiale rezultate din distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare a bunurilor victimei ori din deposedarea acesteia prin săvârşirea infracţiunii;
3. câştigurile de care victima este lipsită de pe urma săvârşirii infracţiunii;
În cazul victimelor prevăzute la lit. b):
1. cheltuielile de înmormântare;
2. întreţinerea de care victima este lipsită din cauza săvârşirii infracţiunii.
”La art. 30 este prevăzută posibilitatea victimei de a solicita un avans din compensaţia financiară, în limita unei sume echivalente cu 10 salarii de bază minime brute pe ţară stabilite pentru anul în care victima a solicitat avansul. Avansul se acordă dacă victima se află într-o situaţie financiară precară, iar cererea victimei privind acordarea unui avans din compensaţia financiară se soluţionează în termen de 30 de zile de la data solicitării”, a mai transmis organizaţia.
Aceasta explică faptul că metodologia adoptată anul acesta dezvoltă un mecanism de compensare şi stabileşte etapele, responsabilităţile şi documentele aferente procesului de emitere, distribuire şi decontare a voucherelor destinate victimelor infracţiunii.
”Acordarea voucherelor victimelor infracţiunii pentru acoperirea nevoilor urgente reprezintă acel avans din compensaţia financiară acordat în limita unei sume echivalente cu 5 salarii de bază minime brute pe ţară şi într-un termen de cel mult 72 de ore de la aprobarea cererii. Prin nevoie urgentă ne referim la cerinţă de produse sau servicii de hrană, cazare, transport, medicamente şi materiale sanitare, precum şi materiale de igienă şi de uz personal, exprimată explicit ori implicit de victima infracţiunii, a cărei nesatisfacere îi poate prejudicia interesele imediate”, se mai arată în comunicatul de presă.
