România a încheiat primele opt luni din 2023 cu un deficit de cont curent de 13,7 miliarde euro, în scădere de la 18 miliarde euro în perioada similară din 2022. Tot în scădere sunt însă şi investiţiile străine directe, care au ajuns la 5 mld.euro.
In acelasi timp, balanta veniturilor primare a inregistrat un deficit mai mic cu 322 milioane euro, iar balanta veniturilor secundare a inregistrat un excedent mai mare cu 176 milioane euro.
Datele BNR arata ca balanta bunurilor a consemnat un deficit de 18 miliarde euro, iar balanta serviciilor a inregistrat un excedent de 9,5 miliarde euro.
Pe zona de servicii, cel mai mare excedent provine din serviciile de telecomunicatii, informatice si informationale, in valoare de 4 miliarde euro, fata de 3,5 miliarde euro in perioada similara din 2022, urmat de excedentul din transporturi, de 3,9 miliarde euro, de la 3,5 miliarde euro in primele opt luni de anul trecut.
In schimb, turismul si calatoriile raman in dezechilibru, cu un deficit de 2,2 miliarde, in crestere fata 2 miliarde euro in ianurie-august 2022.
Balanta veniturilor primare, care includ venituri din munca, venituri din investitii in active financiare (investitii directe, de portofoliu si alte investitii), impozite, subventii, a inregistrat un deficit de 6,2 miliarde euro, iar balanta veniturilor secundare, care includ transferuri curente private si transferuri ale administratiei publice, a inregistrat un excedent de 954 milioane euro.
Investitiile straine directe au insumat 5,08 miliarde de euro (comparativ cu 7,42 miliarde euro in perioada ianuarie – august 2022), din care participatiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au insumat valoarea neta de 5,47 miliarde euro, iar creditele intragrup au inregistrat valoarea neta negativa de 397 milioane euro.
