Deciziile CSAT cu privire la consumul de droguri în rândul tinerilor din România

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a abordat, în şedinţa de joi, 12 octombrie, de la Palatul Cotroceni, tema consumului de droguri şi alte substanţe psihoactive de către tineri şi elevi, ca risc major la adresa siguranţei individuale şi naţionale, informează Administraţia Prezidenţială.

Astfel, membrii CSAT au decis să fie constituit un grup de lucru interinstituţional format din secretari de stat de la Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei, Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, reprezentanţi ai Serviciului Român de Informaţii, procurori desemnaţi de către Ministerul Public şi specialişti din instituţiile angrenate, sub coordonarea Guvernului României. Acest grup de lucru urmează să elaboreze un plan de acţiune care va cuprinde obiectivele, măsurile de ordin general şi particular pentru a preveni şi combate eficient riscurile generate de traficul şi consumul drogurilor.

„Membrii CSAT au ajuns la concluzia că, prin gravitate, modalităţi de manifestare, repetabilitatea acţiunilor şi cumulul prejudiciilor aduse atât în planul sănătăţii, prin punerea în pericol a vieţii sau a calităţii acesteia, cât şi în planul siguranţei publice, pe fondul conectării ţării noastre la trasee şi rute internaţionale de transfer/transport al stupefiantelor, consumul de droguri şi alte substanţe stupefiante prejudiciază valorile de securitate naţională prevăzute de Constituţie şi legislaţia în domeniul securităţii naţionale. Astfel, sunt afectate ordinea de drept şi climatul de exercitare neîngrădită a drepturilor, a libertăţilor şi a îndatoririlor fundamentale ale cetăţenilor”, arată comunicatul de presă al Administraţiei Prezidenţiale.

Sursa citată mai spune că „gestionarea fenomenului prevenirii şi combaterii consumului de droguri în rândul tinerilor şi al elevilor, inclusiv tratamentul de specialitate, reabilitarea, reintegrarea socială şi recuperarea, presupune un efort naţional conjugat, multidisciplinar, cu implicarea instituţiilor din arcul guvernamental, a serviciilor de informaţii, a structurilor Ministerului Public, a autorităţilor locale şi a societăţii civile. Nu în ultimul rând, familia consumatorilor este deosebit de importantă şi are un rol esenţial în acest proces complex”.

CSAT a decis constituirea unui grup de lucru interinstituţional format din secretari de stat, nominalizaţi de către Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei, Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, reprezentanţi ai Serviciului Român de Informaţii, procurori desemnaţi de către Ministerul Public şi specialişti din instituţiile angrenate, sub coordonarea Guvernului României.

Grupul de lucru va elabora un plan comun de acţiune, aprobat la nivelul conducerii instituţiilor menţionate, care va cuprinde obiectivele, măsurile de ordin general şi particular, sarcinile şi responsabilităţile concrete în scopul prevenirii şi al combaterii eficiente a riscurilor generate de traficul şi consumul de droguri la adresa siguranţei individuale şi colective, potrivit competenţelor care revin fiecărei instituţii participante.

La nivel judeţean, vor fi constituite grupuri de lucru operaţionale, formate din specialişti şi experţi desemnaţi de către celelalte instituţii responsabile.

„Pentru transpunerea în practică a planului de acţiune, Guvernul României va adopta, în principal, următoarele măsuri concrete pentru consolidarea autorităţilor care sunt direct responsabile de combaterea unor fenomene infracţionale grave, printre care şi traficul şi consumul de droguri:

– analizarea cadrului legislativ care vizează traficul şi consumul de droguri şi formularea, cu celeritate, de propuneri privind modificarea şi completarea actelor normative pentru eliminarea lacunelor legislative şi limitarea posibilităţilor de interpretare speculativă a prevederilor legale.

– garantarea unui cadru instituţional sanitar corespunzător, coerent şi eficient care să asigure extinderea accesului la tratament şi la serviciile pentru recuperare, investigaţii specifice şi măsuri integrate de protecţie împotriva riscurilor asociate consumului de substanţe stupefiante în rândul elevilor şi al tinerilor.

– implementarea cu rigurozitate a Planului Naţional Cadru de Acţiune privind siguranţa şcolară, mecanism de cooperare care prevede, alături de măsurile pentru asigurarea unui climat optim în unităţile de învăţământ, pentru elevi şi cadrele didactice, şi măsuri concrete în problematica drogurilor, precum şi a Planului de acţiune pentru implementarea Strategiei Naţionale în domeniul drogurilor 2022-2026”, mai arată sursa menţionată.

Anul trecut, la nivelul Uniunii Europene, în medie, 15% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 și 34 de ani au consumat canabis, 2,3% au consumat cocaină și 1,3% amfetamine. Potrivit acestor date, în România, 6% dintre tinerii cu vârsta între 15 și 34 de ani au declarat că au consumat canabis în ultimul an.

Potrivit celui mai recent studiu al Agenției Naționale Antidrog (ANA), numărul persoanelor cu vârsta între 15 și 34 de ani care au consumat droguri ilegale cel puțin o singură dată în viață a crescut de cinci ori în anul 2019, față de anul 2007.

Această categorie de vârstă este cea mai expusă la substanțe ilegale, iar statisticile ANA arată că numărul celor care s-au declarat consumatori în ultima lună a crescut de 22 de ori în aceeași perioadă.

Statul află abia acum de ce consumă tinerii droguri

Ultimele cifre disponibile cu privire la numărul deceselor asociate consumului de droguri în România, aferente anului 2021, arată că au fost înregistrate 30 decese.

Deși se înregistrează „o uşoară scădere” față de anul anterior, inclusiv Agenția Națională Antidrog recunoaște că „este extrem de plauzibil ca mortalitatea indirectă să se situeze la valori mult mai mari”.

O statistică exactă cu privire la decesele de la festivaluri nu este cunoscută în acest moment autorităților, ca urmare a numărului mic de evenimente, dar și pentru că abia anul trecut a fost publicat un prim studiu cu privire la „consumul de droguri în rândul tinerilor care frecventează medii recreaționale”, adică festivaluri, concerte, cluburi și baruri.

De exemplu, peste 41% dintre respondenți spun că a fost foarte ușor sau destul de ușor să facă rost de droguri în mediile recreaționale, în timp ce doar aproape 18% spun că a fost imposibil.

În schimb, cea mai mare parte din consumatorii de droguri recrutați pentru studiu din mediul online, aproape 84%, consideră că au obținut ultima dată drogurile ușor sau destul de ușor, în timp ce doar pentru 3% acest lucru a fost imposibil.

În plus, statul abia începe să înțeleagă fie cum fac tinerii rost de substanțe ilegale, fie câți consumă droguri la festivaluri ca să se relaxeze, din curiozitate sau fără vreun motiv anume și, ulterior, să poată să creeze politici de „harm reduction” [reducere a riscurilor n.r.], iar cu timpul să le facă mai eficiente.

Rețeaua europeană de verificare a drogurilor

În alte țări europene momentul T0 a venit mult mai devreme și a apărut, de exemplu, testarea drogurilor ca măsură de reducere a riscurilor. Ministerul Sănătății din Olanda a decis, în 1992, să finanțeze primul sistem de verificare a drogurilor din Europa.

Acest serviciu oferă persoanelor care consumă droguri informații despre conținutul drogului și transmite un mesaj de reducere a riscurilor, care se bazează pe informații științifice privind compoziția chimică a probei.

În prezent, 13 țări verifică substanțele ilegale, prin laboratoare fixe și mobile, conform proiectului transeuropean de informare privind drogurile (TEDI) și împărtășesc experiența și informațiile actualizate.

Din această rețea fac parte Austria, Belgia, Franța, Germania, Italia, Luxemburg, Portugalia, Slovenia, Spania, Elveția, Olanda, Finlanda și Regatul Unit.

Noile substanțe psihoactive – NSP

Noile substanțe psihoactive (NSP) sunt substanțe chimice produse în laboratoare clandestine, similare drogurilor clasice, dar care afectează și mai mult sănătatea consumatorului în comparație cu drogurile tradiționale.

Cele mai cunoscute sunt canabinoizii sintetici și catinonele, care imită produsele cu cannabis, respectiv amfetaminele și alte droguri.

Ele sunt dezvoltate și modificate continuu și, până la o analiză de laborator certificată și includerea lor pe lista produselor interzise, acestea pot fi vândute legal, fiind și mai ieftine decât drogurile clasice.

Sursa: Agenția Națională Antidrog

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *