Primele semne că se dorește o nouă lovitură de palat, au fost mitingurile extrem de leșinate și cu puțini participanți, mitinguri la care foto-videografii se chinuie să prindă unghiuri din care numărul manifestanților să pară mare, deși nu e. Zilnic oamenii sunt chemați să iasă în stradă, dar aceștia preferă să meargă la lucru – cei care mai au unde și să își vadă de cheltuielile cotidiene, tot mai greu de suportat.
În plan politic, președintele Dan nu se implică decisiv pentru că nu are stamina luptătorului de stradă, în geacă roșie, și nici puterile de dregător ascuns după perdelele groase ale Cotroceniului. În afara amatorilor din jurul său, președintele Dan în loc e Coldea nu are șefi de servicii care să se implice în genul ăsta de operațiune, iar în plan politic are un neamț, proaspăt cetățean român, priceput la manipulat oamenii la el în comună, dar fără tracțiune de lider național. Lucru pe care personal l-am anticipat de câțiva ani, de când s-a tot ventilat ideea că Fritz va candida, la un moment dat la președinție. Dacă vrăjeală useristă, amestecată cu piruetele de comunicare au fost o rețetă de succes în Timișoara, la nivel de țară, neamțul nu prinde.

Motivele sunt simple. Timișoara nu mai e demult și deloc multiculturală, ci un mozaic de români veniți din diverse zone ale țării. Timișoara nu mai este nici un melting pot interconfesional, căci fiecare își vede de religia și credința lui discret. Până în 2014, Mitropolitul Banatului Nicolae Corneanu realiza în fiecare an o rugăciune ecumenică, cu o masă și un marș simbolic, la care invita reprezentanții tuturor cultelor din Banat. Tradiția a continuat și în 2024 și 2025, sub Mitropolitul Ioan Selejan – în fiecare lună ianuarie. Nu mai avea neapărat un caracter și spirit local, pentru că face parte din Octava de Rugăciune pentru Unitatea Creștinilor, la care au participa reprezentanți a 9 culte creștine, iar această săptămână interconfesională se desfășoară în toată lumea, în țările majoritar creștine.
Dominic Fritz a venit cu un bagaj religios catolic din copilărie, iar prima masă de manevră și-a construit-o prin ingineria socială Timișoara Gospel Project, care nu avea însă un caracter religios. Mai mult, ca masa de manevră să fie cât mai numeroasă, era un amestec de copii și adulți, de toate vârstele, confesiunile, orientările, plus persoane cu dizabilități și orice alte elemente de recuzită ce pot declanșa factorul emoțional, cel care invariabil face loc…șantajului emoțional. Fritz a dezamăgit însă foarte mulți timișoreni care în anii 2000 credeau în dirijorul modest neamț, misionar, plin de bune intenții, apolitic și credeau în TGP, care devenise mai mult decât un simplu cor de amatori, era o comunitate. Pe care a activat-o la vot începând cu 2020.


Cu suma acestor aspecte, de la naționalitatea lui Fritz până la manipularea din anii 2000 cu corul de gospel, germanul nu ar lua voturile României ortodoxe din Muntenia, Dobrogea și Moldova și nici cele ortodoxe și greco-catolice din Transilvania. Vorba autobazei: s-a născut talent, dar a murit speranță.
Ce se întâmplă în aceste zile?
Lovitura de stat, de catifea decolorată, care se dă în aceste zile împotriva Justiției, este doar umbra extrem de palidă a protestelor din 2017 – 2019. Vârful de lance, același USR, prin vechile ONG-uri proxy, #Declic și #CorupțiaUcide, #FunkyCitizens plus derivatele. Purtător de steag, în câmpul tactic de politică este acum Dominic Fritz, președintele USR. Ce lipsește acum pentru a reedita planul cu “PSD Ciuma Roșie” este susținerea populară de acum 6-8 ani, dar și echipele de sforari din centrele de putere de la București.



Astfel că Fritz se trezește ca unică portavoce din zona politică, restul fiind mai insignifianți decât cei 12% ai USR în alegeri. Le lipsește și susținerea tacită dar fermă a președintelui Dan, care nu este Klaus Iohannis și, cel mai apăsător, lipsa de susținere în interiorul serviciilor secrete românești.
Un alt semn, la fel de important, este susținerea externă. În primul rând a SUA, care nu se bagă, cât timp Trump e președinte și nu a gustat deloc anularea alegerilor din 2024 și teatrul electoral ieftin din 2025.
Acest lucru l-a surprins foarte bine jurnalistul Bogdan Tiberiu Iacob.

“Unde sunt reacțiile ambasadelor străine la tensiunile din Justiție provocate de gruparea Coldea, USR & comp?
Ne amintim cu toții cum, după 1989, ambasadele străine acreditate la București au reacționat periodic și foarte prompt la scandalurile din justiție, mai ales în perioade de criză percepută ca amenințînd independența justiției, lupta anticorupție sau statul de drept. Aceste reacții au fost adesea sub formă de comunicate comune, scrisori deschise sau declarații oficiale.
Ar fi un motiv de îngrijorare pentru tefeliști că de data asta absolut nicio ambasadă străină nu mai reacționează, în pofida criticilor la adresa justiției venite repetat chiar de la președintele Nicușor Dan (inclusiv punctual la adresa CSM în scandalul Oana Gheorghiu), de la lideri ai USR, SENS ori REPER, ori a protestelor civice organizate de ONG-uri precum Corupția Ucide, Declic (petiție cu circa 50.000 de semnatari pentru demisii în justiție) șamd?
Or fi mirosit grijuliile ambasade ce se ascunde, de fapt, în spatele atacurilor la justiție din ultima perioadă, altfel spus orice altceva în afara preocupării sincere pentru îmbunătățirii activității instanțelor?”, a scris BTI, pe 11 decembrie.
În ciuda eforturilor logistice, financiare și a manipulărilor de “call to action” al Declic, cu tot arsenalul de emailuri și mesaje în cascadă și cu o brigade de agitație urbană mult subțiată numeric, oamenii normali, adică majoritatea, sunt mult prea preocupați de supraviețuire, din cauza scumpirilor galopante și a concedierilor pe bandă rulantă din majoritatea industriilor.
“Hai, „mânuțili” sus!” Toată lumea sare acu’ cu mine!”
„Ce fut un grand plaisir”, cum a spus și Nicu’ Șordan când si-a dat drumul în limba lui Macron, acum câteva zile, la Paris….
Aștia de la USR au o teamă, aceea că îi scuipă PSD-ul afară de la guvernare cu totul. Cică PSD sunt pe cale să zică în coaliție ceva de genul „ori noi, ori ei”. Conform unor surse demne de încredere, șobolanul ce trece regulamentar pe la trecerea de pietoni din Kiseleff, cică pesediștii s-au înțeles cu peneliștii ca să scoată USR-ul de la guvernare, altfel, au ajuns la concluzia că sunt terminați.
Și cum procentele USR-ului sunt un răspuns la ghicitoarea ”Ce-i mai mică, chiar mai mică decât puța de furnică?”, conform unor indicații venite de la Paris, useriștii trebuie să provoace manifestații asemănătoare cu cele care au dus la căderea guvernului Ponta și au scos-o iar la interval pe aia cu „korupțion” și să forțeze PSD-ul să își vadă de trabă, căci dacă ies de la guvernare majoritatea ce susține guvernul va fi istorie și cealaltă variantă rămâne ca peneliștii și udemeriștii să îi scoată pe ei din schema guvernamentală.
Numai că de data asta, cu korupțion e mult mai nasol, că în afară de activiștii plătiți de la oengeurile alea de care știm că lucrează pe lovelele lui Soros și câțiva, să le spunem prietenește, naivi, poporul nu mai pune botul la vrăjeală, că nu se poate defeca de foame.

Dacă PNL și PSD au ouă, să îi scuipe afară pe useriști de la guvernare, PNL și PSD vor face un prim pas în recuperarea electoratelor pierdute. UDMR-ul, viteji cum îi știm, deocamdată sunt ca tot românul imparțial și replică senin, într-o francezo-maghiară, „Notre poulet dans votre cour. Nem tudom!”, consemnează excelentul publicist pamfletar Ștefan Silviu Molnar, cunoscut pe Facebook sub pseudonimul de Gogu Orlando.
Disperarea USR este frica de a fi scoși de la guvernare, unde au intrat în cel mai dubios și nereprezentativ mod – cu ajutorul și la presiunea cancelariilor occidentale, de aia au nevoie de Fritz în fruntea partidului, chiar dacă cel puțin jumătate din activul de partid în detest pentru caracter dar și pentru egoism și nepricepere, asortate cu o aroganță până la cer.
USR are doar iluzia că are controlul Președinției, Nicușor Dan fiind un tip ciudat și imprevizibil. Ce au reușit însă, ca victorie de etapă, a fost să pună mâna pe portofoliile ministeriale-cheie: Externe, Mediu, Apărare, MIPE și Economie.
Își doresc și serviciile doar că acolo nu merge cu acțiuni de stradă și negocieri de doi bani, cu USR-iști travestiți, așa cum este premierul Bolojan și noul primar al Capitalei, Ciprian Ciucu, care sunt orice numai PNL-iști nu. Bolojan se susține reciproc cu USR și îi face jocurile, iar Ciucu a fost userist toată viața, chiar dacă oficial e primar PNL.
Acum se încearcă reeditarea scoaterii PSD din coaliția de guvernare, după ce până au trecut furtuna prezidențială Călin Georgescu și alegerile pentru București, Fritz prezenta alianța cu PSD, pe care îl înjură de când face politică, din 2017, drept răul necesar pentru a asigura stabilitatea guvernării de tranziție, cu o economie în colaps și cu datorii cum România nu a mai avut.
Ce nu are USR este Justiția și Ministerul Public. Adică judecătorii și procurorii. Asta e miza majoră a acestor proteste: înlăturarea Liei Savonea, președintele ÎCCJ, a șefului DNA – Voineag, cu țintă finală domnul Florența, Procurorul General al României dar și cu un ministru al Justiției care să fie de-al lor sau măcar controlabil de establishment-ul neomarxist.
Frizt emite mesaje zilnice și incite la ieșirea în stradă, în sincron perfect cu trompetele de serviciu, USR, Declic, Corupția Ucide și celelalte. Doar că rețeta care a prins în 2017 – 2019 este învechită și nefuncțională în 2025, din cauza unui cumul de factori pe care puciștii fie nu îl înțeleg, fie se prefac că nu există. Iar cel mai jegos lucru este că scot în stradă copii, minori care țin pancarte ale căror mesaj nici nu îl înțeleg, așa cum au folosit copii și în campania electorală, cel puțin la Timișoara în 2020.







Societatea s-a schimbat, problemele sociale și economice sunt grave acum, preferința de vot a tinerilor a dispărut de la USR și s-a reorientat spre SENS, REPER, DREPT sau POT, după preferințe. Iar majoritatea românilor, masa principală de vârstă medie, a intrat într-o stare generală de refuz după luxarea gravă a lui Georgescu și Lasconi în 2024. Oamenii și-au dat seama că votul lor NU contează și acum taxează acest lucru. Boții, tiriboții și rzăboiul hybrid nu sunt niște magii din Stăpânul Inelelor care să sucească mintea românului în cabina de vot. Iar ceea ce face USR, dar în parte și PNL și PSD, respective ridiculizarea și ducerea în derizoriu a partidelor mici, apoi kompromatele la adresa lui Călin Georgescu, Diana Șoșoacă sau AUR, nu au făcut decât să le crească acestora din urmă popularitatea. Pe sindrom Stockholm, chestie pe care strategii marilor partide și ai micului cuib neosekuristic de import occidental, la USR mă refer, au alimentat-o din plin.
Plus că majoritatea oamenilor, ăia mulți, necăjiți și normali, s-au prins de fentele Declicilor. Aceleași nume, aceleași fețe plus Dominic Fritz, vor să reediteze puciul ordonanței 13 și al demisiilor lui Grindeanu și Dragnea, dar în fapt, scoaterea PSD în decor, căci doar în opoziție nu e destul pentru a-i demoniza pe social-democrați. Oamenii au înțeles că aceleași trâmbițe bine plătite care urlau „Salvați Justiția”, „Jos labele de pe Justiție” cer acum decapitarea întregului sistem de Justiție, de la Juzii cei Mari la portarul Judecătoriei Frecățeii din Deal.

Astfel, cu neamțul Fritz, cu ONG-urile din cazarma Băneasa, cu toți influencerii și artiștii și CTP-ii care urlă, se isterizează, plâng etc. dar dau mesaje catastrofale de genul “PSD Ciuma Roșie ” și celelalte din repertoriul disperării folosit și împotriva AUR și a lui Călin Georgescu – „ne bagă în Rusia, ne vinde la ruși, putiniștii, ne întoarcem în comunism”, astea fiind doar câteva…cu tot acest arsenal, mult mai inconsistent și lipsit de credibilitate.
Așa că…documentarul Recorder, ciudățenia “jurnalistică” cazată în spațiile unui securici și făcut tot pe banii securiciului sau ai lui tac-su, dom jeneral de Securitate, circul regizat de la Curtea de Apel București, au avut și ele efect de bumerang.
O analiză a Gândul explică documentat cum stau lucrurile.
Magistrații “eroi”, Raluca Moroșanu și Laurențiu Beșu au un trecut profesional plin de bube și de probleme de legalitate și sentințe date aiurea ori abuziv. Intrați pe Gândul și găsiți vreo 6 articole care dovedesc aceste lucruri, cu documente, of course.


USR, la rândul său are probleme cu legea dar și de imagine. Incompetență crasă în cazurile Oana Țoiu și Diana Buzoianu, scandalul diplomelor lui Moșteanu, scandalul milioanelor cheltuite aiurea pe vaccinuri, în pandemie, de Vlad Voiculescu, sau eșecul la alegerile pentru Capitală al lui Drulă, care e un om al eșecurile pe tot parcursul său politic de până acum.
Și mai e o problemă…însuși președintele partidului, germanul Dominic Fritz, are un dosar la Agenția Națională de Integritate, care a fost retrimis la judecare la Curtea de Apel Timișoara, pe 16 ianuarie 2026. Dacă pierde procesul, dincolo de daunele de imagine, Fritz va pierde și fotoliul de primar și posibil și dreptul de a mai candida pentru funcții și demnități publice.
Același Fritz care, deși încă nu avea cetățenie română, urla pe Facebook și prin studiourile TV din București, cum și-ar dori el dezmembrarea autorității statului român.
Fritz a cerut, cu tupeu. Inclusiv a reclamat în ianuarie 2025, contestarea la CCR a legii ANI, acceași ANI care îl cercetează din 2024. Asta se numește să fii mafiot. Mă rog, să încerci să fii.
Politicieni străini plantați în instituțiile şi ministerele românești, politicieni români șantajabili plus factcecării, presa și ONG-urile neomarxiste și de neoconi sunt rețetă perfectă pentru a controla total România.
De la confiscarea ministerelor-cheie, la resurse, industrie și bănci dar și la Apărare şi Justiție.
Așa apare de exemplu un neamț teleghidat de la Berlin, Paris și Bruxelles, printre alții, care ajunge primar, șef de partid și dirijor al președintelui-marionetă, care a cerut deja:
– modificarea Constituției României pentru a spulbera pensiile magistraților
– contestarea legii ANI la CCR pentru că el este cercetat de ANI
– modificarea legii electorale pentru alegeri în două tururi, ca să prindă și mini-partidul lui niște consilieri măcar, dacă primari și parlamentari mai greu, dar cu miza principală PREȘEDINȚIA României
– demiterea șefului DNA, cu ținta finală Procurorul General – nu dau bine dosare despre finanțările secretizate către Ucraina pe linie de stat, dar și prin firme și ONG-uri useriste, sau dosare precum Ghinea-PNRR, Barna – Microsoft, Fritz – ANI și alte surprize sau Voiculescu și vaccinurile anti-COVID. Astea sunt câteva.




Deci, dăm drumul la un documentar de manipulare împotriva justiției prin Recorder ca să putem spulbera în bucăți Justiția, cu binecuvântare de la președinte, manipularea opiniei publice care face presiuni dar nu știe exact de ce, plus trompetele media și influencerii de casă amatori de sarmale și mitinguri.
Despre “documentarul investigativ” al Recorder, care scoate materiale incendiare exact al momentul potrivit și numai atunci, s-a scris deja prea mult.

La totuși o foarte scurtă analiză a domnului Florin Pușcaș: “Cred că e prima dată când mă uit cap-coadă la un documentar Recorder. Foarte profesionist ca tehnică de filmare, montaj, redare, narare. Se vede munca serioasă. Pe fond, însă, nivelul de propagandă e destul de slăbuț, iar momentul ales arată mult prea clar interesele unor factori străini de presă. Poate unele probleme semnalate or fi reale, dar să vii să-i scoți în față să susțină diverse tocmai pe bizarii incompetenți Bologa, Sandu și Chiș e jenant. Discuția nu mai este despre reformă decât aparent. În realitate e bătaie pe putere între găști, o poveste în care unii speră să le vină din nou rândul să taie și să spânzure, să folosească justiția pentru interesele lor politice și economice. În rest, strict pe supărarea că scapă diverși corupți de pușcărie, că prea refuză unii judecători să ignore problemele din rechizitorii, rămâne cum spuneam, adică așa cum s-a stabilit de 2000 de ani: „Satius est impunitum relinqui nocentis facinus quam innocentem damnari.” („E mai bine să rămână nepedepsită fapta unui vinovat decât să fie condamnat un nevinovat.”)”
Niciodată în istoria post-decembristă nu s-au mai sesizat președintele țării, primul-ministru sau CCR pentru un material de presă. Asta ca să numesc elegant cele 2 ore de montaj video din studiourile Pădurii Băneasa. Bine, cu jocul Recorder ne-am obișnuit.


Protestele se fac în stradă nu pe Facebook și cu poze trucate, iar boții nu pot vota fizic
Așa că, dacă direcția protestelor e asta și nu reușesc să pună presiune pe Bolojan și pe Grindeanu se trece, primele semne au apărut vineri seara, la următorul nivel de escaladare. Se cere demiterea premierului și, poate, chiar a Guvernului.
Indiferent dacă Nicușor Dan și Dominic Frizt au mâncat pot-au-feu sau foie gras expirat ori truffle Périgord toxice la cina dată de Macron al Palatul Élysée, temele primite la Paris nu se potrivesc cu socoteala străzii din Piața Victoriei din București.
Iar cu un Nicușor imprevizibil dar dispus la non-combat sau compromis, portavocea Dominic Fritz ar putea să își cam încheie cariera politică dacă puciul împotriva Justiției, pentru care a instigat public la greu, va eșua. Și mai e și “dosărelul” de la ANI. Dacă nu reușesc să pună judecătorii “ăia buni” ai lor, nici prietenii lui din asociația primarilor pârțprogresiști europeni, nici Metsola, Maia și nici băieții ăia de unde își lua luminăîn stagiile de formare pe lângă fosși președinți germani, nici Macron aflat la final de mandat și cu probleme acasă, nimeni nu îl mai poate scăpa.
Știu că pentru propria piele și pentru gașca de penali “fără penali”, până și învierea binomului Coldea-Kovesi ar fi o soluție disperată, dar colac-rățușcă de salvare. Sunt gata să îi ierte Lulucăi până și chefurile și partidele de vănătoare cu toa’răși din SRI și PSD și cu afaceriști de pe zona gri sau neagră.
Tot degeaba. Pentru că, exact cum Fritz a vândut-o pe Lasconi, așa l-ar vinde și pe Nicușor și pe oricare din jurul său. De unde și revolta USR-iștilor de rând dar și a unora vocali cum este deputata Cristian Prună și chiar fatala Clotilde Armand.



Iar veșnicul sobor care dirijează din umbră USR, iar dacă trebuie stă la un șpriț și cu PSD și cu SeReI și cu Băsescu și Satana, de abia așteaptă să îl sacrifice pe neamțul Fritz, odată ce pașaportul său, care îi permite să fie liftier/ușier la cancelariile din Berlin, Paris sau Bruxelles. Iar Fritz s-a prins că, luat de avântul tipic, deși e un tip tranzacțional, calculat și super-egoist, e cu stegulețul în mână șu cu armură de carton, în fruntea oștirii din ce în ce mai mici. Mă refer aici la matusalemica conducere din umbră a USR: Barna, Ghinea, Voiculescu, Roxana Wring și câțiva nenumiți, plus artizanii și finanțatorii celebri George Soros, Florian Coldea sau Florian Talpeș. În spate, pe strategie și comunicare sunt mai mulți, dar constanți sunt exact 6 persoane, trei femei și trei bărbați.
Iar Ghinea și Voiculescu, în ciuda faptelor de natură penală, sunt cât se poate de vocali. Imunitatea parlamentară și cea dată de tătucul pădurar din Băneasa le dă frâu liber cuvântului, ca să publice atacuri și diversiuni, chiar și în cel mai golănesc limbaj.


Ăștia s-au scăpat de-a lungul timpului de cine au vrut ei și de cine le-a cerut sistemul: Nicușor Dan – unul dintre fondatorii USR, camaradul său Dacian Cioloș, Ciceală, Chichirău, Lasconi, Cristi Moș, Vlad Gheorghe, Moșteanu, Mălureanu, Viziteu, Clotilde Armand, Alen Coliban & Flavia și veșnic frustratul Valeriu Nicolae, un tip apreciat de mulți. Personal consider că un trădător rămâne un trădător, indiferent dacă o face ca un gest de conștiință sau pentru dreptate și adevăr. E genul care nu ar fi prins următorul sezon de portocale în locuri unde cultura tăcerii și a fidelității sunt sacre: Creta, Sicilia, Corsica. Asta ca să mă rezum la Europa și la locuri unde tradiția s-a păstrat. Cam ăsta e și scenariul pregătit lui Fritz la momentul în care devine perisabil sau prea incomod din cauza hybrisului.
Cât privește viitorul liderului USR, Dominic Fritz, cel care în aceste zile, alături de activul de partid, “societatea civilă” și presa de laborator plus niște ziariste pensionare dar utile lor, instigă la dezbinare și ură între români pe o temă despre care oamenii nu prea au habar, funcționarea sistemului de Justiție, dar instigă și la acțiuni împotriva ordinii constituționale, a celei judecătorești și chiar a statului de drept, revin și spun: dacă tărăboanța protestelor leșinate eșuează, Dominic Fritz va eșua și el, sub presiunea propriilor colegi și eventual a celorlalte partide. Despre demisie nu poate fi vorba în cazul Fritz, pentru că a-ți da demisia înseamnă onoare, cât de cât, ori la subiectul de față onoarea nu există.
Cum ar veni: The King without the Army. Sau pentru noi, mioriticii de grotă, e ca și în “Hainele cele Noi ale Împăratului” de Hans Christian Andersen.
Doar că lui Fritz i se aplică zicala germană, una dintre puținele care mi se par inspirate, care e potrivită mănușă situației sale de azi. Dominic Fritz are dosar la ANI și câteva la DNA, în arhiva “do not open til Xmas”. Deci e firesc să se isterizeze cum că “să ai dosar pe rol e ruletă rusească”.
Nemții au o zicală: Du bist alles, was dir jemals passiert ist!
Cum ar veni, pe daco-mioritică: “Ești tot ce ți s-a întâmplat vreodată!”.
Sau, vorba domnului Florin Pușcaș… „Make câmpul tactic great again”!

