După ultimele mișcări ale administrației Trump vizavi de impunerea taxelor de import-export și de protecție a economiei SUA, atât China cât și BRICS au motive de îngrijorare. Însă cele mai multe motive de a intra în modul de alertă este Uniunea Europeană, care în ultimele decenii s-a bazat pe SUA din toate punctele de vedere: militar, economic, financiar și industrial.
Impotența Europei a făcut ca liderii țările UE să se întâlnească în zeci de ședințe și reuniuni, care însă nu au generat soluții concrete și imediate de răspuns la provocarea americană. În plus, UE rămâne înhămată la efortul de război contra Rusiei, deși nu are nici suficiente resurse financiare și industriale și nici capacitatea militară necesară.
Elitele europene, obișnuite cu un dolce far niente de mai bine de 20 de ani, își văd acum direct lovite interesele, majoritatea politicienilor europeni și a birocaților de la Bruxelles făcând parte, direct sau prin interpuși, din diverse ONG-uri, consilii de administrație sau alte organisme de unde își luau trei sau chiar patru surse de venit, redevențe, prime și alte stimulente financiare.
Precum în povestea „Hainele împăratului”, Ursula von der Leyen și întreaga suită, plus elita financiară europeană, au ajuns o gașcă de curtezani și curtezane, dezbrăcată atât în fața viscolului de la Kremlin cât și în fața uraganului de la Washington.
Președintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, spune acum că este timpul ca UE să aibă propria plată digitală pentru a reduce dependența de ceilalți.
Vorbind când a apărut la emisiunea NewsTalk, Lagarde a spus că platformele existente sunt toate deținute de SUA și China, adăugând că, prin urmare, UE are nevoie de un plan de rezervă.
Ea a spus că a avea o platformă europeană de plăți digitale va reduce vulnerabilitățile care apar din infrastructura actuală a platformei de plăți care este deținută de străini. „Al doilea lucru care cred că este cu adevărat important este să avem plata digitală sub controlul nostru. Când te gândești la asta în acest moment, o mare parte din plățile noastre digitale, când faci comerț electronic, peer-to-peer sau folosești cardul sau telefonul, te bazezi întotdeauna pe infrastructura non-europeană. Cred că trebuie să reducem această vulnerabilitate și să ne asigurăm că există o ofertă europeană disponibilă pentru orice eventualitate”, a spus Lagarde. Ea a remarcat că UE ar trebui să se concentreze acum pe consolidarea a ceea ce are la nivel local. Acest lucru, a spus președintele BCE, va juca un rol important în recâștigarea independenței țărilor europene în domeniile comerțului, apărării și finanțelor, printre altele.
„Nu ar trebui să ne concentrăm exclusiv pe ceea ce se întâmplă de cealaltă parte a oceanului. Ar trebui să ne concentrăm pe puterea pe care o avem acasă și pe modul în care putem recâștiga un grad de independență pe care nu îl avem, iar acest lucru este valabil pentru apărare, comerț și finanțe și, din punctul meu de vedere, se aplică modului în care banii se deplasează în Europa.
„Prin asta mă refer la piețele de capital care sunt împrăștiate în toată Europa, care trebuie să fie mai bine organizate, mai consolidate, convergente și supravegheate individual”, a adăugat Lagarde.
Uniunea Europeană și SUA s-au implicat în privința tarifelor propuse de președintele Donald Trump.
Acestea nu au fost încă făcute publice, dar deja par să nu fie de acord în multe domenii.
Europa „patetică” se trezește din somnul militar, dar rămâne divizată: prioritățile membrilor UE diferă în funcție de distanța față de Rusia, titra ziarul Libertatea.
În Germania, una dintre cele mai mari economii ale Europei, schimbarea majoră a venit după alegerile federale. Cancelarul în devenire, Friedrich Merz, a reușit să obțină votul parlamentului pentru a elimina „frâna de datorie” din Constituția țării, un mecanism care limita împrumuturile guvernamentale. Astfel, Germania va putea să cheltuiască nelimitat pe apărare și securitate. Această decizie ar putea aduce o sumă de până la 600 de miliarde de euro pentru apărare în următorii…zece ani.
În Franța, președintele Emmanuel Macron a declarat că ar putea extinde protecția nucleară oferită aliaților săi, o propunere care ar putea include țările din Europa care beneficiază deja de umbrela americană.
În același timp, Polonia și statele baltice, Estonia, Letonia și Lituania, au renunțat la tratatul din 1997 privind minele terestre și au început să își întărească armamentele, inclusiv prin achiziționarea de mine și muniții de tip cluster. Danemarca a anunțat că femeile vor fi eligibile pentru recrutare începând din 2026, iar Polonia a introdus planuri pentru a instrui fiecare bărbat adult din țară.
Chiar și Irlanda, o țară cunoscută pentru politica sa de neutralitate militară, a început să ia în considerare noi legislații pentru a-și putea trimite trupele fără aprobarea ONU, evitând posibilele vetouri din partea Rusiei sau Statelor Unite.
Pe de altă parte, Europa încearcă să îndulcească tonul cu SUA, deși amenință în continuare cu un mârâit de pechinez în fața Americii.
Comisia Europeană a oferit Statelor Unite o înțelegere pentru eliminarea tarifelor la toate bunurile industriale, în cadrul negocierilor comerciale, potrivit Euronews și CNN. Ursula von der Leyen, președinta Comisiei, a subliniat intenția de a riposta la politicile lui Donald Trump în cazul eșuării discuțiilor.
Trump a anunțat un tarif general de 20% pentru importurile din Uniunea Europeană, care va intra în vigoare pe 9 aprilie. Oțelul, aluminiul și automobilele vor fi supuse unei rate separate de 25%. În total, peste 380 de miliarde de euro în produse fabricate în UE vor fi afectate.
Von der Leyen a descris tarifele ample ale lui Trump ca fiind un „punct major de cotitură pentru Statele Unite” care ar avea „costuri imense” pentru consumatorii și companiile americane și ar aduce o lovitură „masivă” economiei globale. Pe lângă impactul imediat asupra fluxurilor comerciale UE-SUA, care pune în pericol miliarde, Comisia este, de asemenea, îngrijorată de potențialele ramificații pe care decizia lui Trump le va avea asupra comerțului internațional – în special asupra Asiei.
În acest moment, deși au fost sancționate și arătate cu degetul de partenerii europeni, cele mai stabile poziții le au Slovacia și Ungaria, două țări mici dar care au lăsat deschise ușile diplomației economice atât cu China, cu Asia în general, cât și cu Rusia și țările satelit, mari producătoare de gaze și petrol. Ungurii și slovacii au înțeles că și o bună relație cu țările arabe nu poate aduce decât beneficii pe termen lung, iar prin acceptarea doctrinei Trump, care este în plină dinamică, își asumă un risc care le-ar putea aduce beneficii pentru propriile popoare.
Rămâne de văzut dacă România va adopta aceeași poziție ca și Ungaria și Slovacia sau se va sacrifica pe altarul Uniunii Europene, doar de dragul unor beneficii personale ale câtorva jucători și pentru a salva aparențele, în detrimentul rațiunii și a intereselor naționale.
Iar la viteza cu care evoluează lucrurile, într-un regim hibrid, cu un președinte interimar, nu e clar dacă România își poate permite să amâne luarea unor decizii cruciale până după alegerile prezidențiale din luna mai și după formarea unui nou guvern.
