Big Pharma versus UE: cine ar trebui să plătească pentru tratarea apelor uzate urbane?

Share

Jucătorii din industriile farmaceutice și cosmetice au introdus un dosar împotriva Directivei privind tratarea apelor uzate urbane la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Directiva europeană, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2025, impune producătorilor de medicamente și cosmetice să finanțeze cel puțin 80% din tratarea pentru eliminarea micropoluanților din apele uzate urbane, în conformitate cu principiul poluatorul plătește.

Peste 90% dintre „micropoluanții care părăsesc efluentul stațiilor de tratare a apelor uzate provin din produse farmaceutice și cosmetice”, a declarat Hans Goossens, președintele Water Europe, pentru Euronews.

În opinia sa, este așadar „corect” ca „80% din costurile eliminării acestor deșeuri să fie suportate de cei care generează aceste costuri. Principiul poluatorul plătește este piatra de temelie a politicii europene de mediu”, a adăugat el.

Un apel pentru împărțirea poverii
La rândul lor, sectoarele farmaceutice și cosmetice consideră că sarcina ar trebui împărțită mai egal.

„Suntem cu toții în favoarea plății cotei noastre echitabile din poluarea pe care o generăm, dar trebuie să fie o parte echitabilă”, a declarat Nathalie Moll, director general al Federației Europene a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice (EFPIA), pentru Euronews.

„Încercăm să înțelegem, din moment ce nu am putut obține datele de la Comisia Europeană și metodologia pe care s-a bazat decizia, încercăm să aflăm cine sunt diferiții poluatori și să ne asigurăm că această directivă importantă este înființată pe principiile corecte și că toți actorii sunt implicați, nu doar pentru a-și plăti cota echitabilă, ci și pentru a ne asigura că sunt mai sustenabile în produsele viitoare”, a adăugat ea pentru a face mai sustenabile. De asemenea, directorul EFPIA regretă că nu a avut acces la metodologia și datele Comisiei Europene.

Ca urmare, crește astronomic prețul la medicamente?
Comisia estimează costul epurării suplimentare la stațiile de tratare a apelor uzate la 1,2 miliarde EUR pe an. În timp ce unii susțin că aceasta este o scădere în găleată în comparație cu cifra de afaceri din sectorul farmaceutic, Medicines for Europe consideră că această directivă este „disproporționată” și pune în pericol accesibilitatea și accesibilitatea medicamentelor.

„Deci, evident, pentru că nu putem crește legal prețurile medicamentelor în Europa, acest lucru ar face ca aceste medicamente să fie indisponibile pacienților, creând un tsunami de penurie”, a declarat Adrian van den Hoven, director general al medicamentelor pentru Europa, pentru Euronews.

El susține, de exemplu, că costul medicamentului pentru diabet metformin ar putea crește cu 900%, iar cel al antibioticului amoxicilină ar putea crește cu 350%.

În total, jucători din industria farmaceutică și cosmetică, printre care Accord Healthcare France, Dermapharm, EFPIA, Adamed Pharma, Hexal și Cosmetics Europe, au introdus 16 cauze în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene. Polonia a sesizat, de asemenea, chestiunea Curții de Justiție a UE.

Răspunsul Comisiei
După ce a fost contactată de Euronews, Comisia a asigurat că efectele potențiale ale responsabilității extinse a producătorului asupra industriei farmaceutice au fost evaluate cu atenție în evaluarea impactului.

Repercusiunile „asupra prețurilor produselor farmaceutice” și „reducerea marjelor de profit ale industriei ar trebui să fie marginale”, a spus un purtător de cuvânt al Comisiei. El a adăugat că „directiva oferă statelor membre o flexibilitate considerabilă în calcularea taxelor și a se asigura că acestea sunt proporționale și nu afectează accesibilitatea și accesibilitatea medicamentelor”.

Articole asemănătoare

Mai mult