ANI cronometrează Primăria Timișoara. Transferul Florentinei Radu a trecut prin Primărie în 73 de minute și s-a închis cu semnătura ei

Share

În numai două zile, jurista Florentina Radu a cerut transferul la ASEMT, iar directorul DSP Florentina Radu a semnat dispoziția prin care transferul propriei persoane devenea efectiv. Documentul a trecut prin ASEMT, Direcția Management Intern, conducerea Primăriei și compartimentul juridic al DSP fără ca vreun filtru să oprească semnătura. În paralel, Dominic Fritz, Paula Romocean și Florentina Radu ajung succesiv în fața instanțelor în litigii cu ANI, iar administrația care și-a construit brandul pe integritate trebuie să explice cum funcționează, în realitate, mecanismele sale de abținere și control.

Documentul aflat la baza raportului ANI în cazul Florentinei Georgeta Radu arată mai mult decât formula seacă de „conflict de interese administrativ”. În 27 decembrie 2023, Florentina Radu, consilier juridic superior la DSP Timiș, a cerut să fie transferată la Administrația pentru Sănătate și Educație a Municipiului Timișoara. O zi mai târziu, directorul executiv al DSP Timiș, Florentina Georgeta Radu, a semnat Dispoziția nr. 439 prin care raportul de serviciu al funcționarului Florentina Radu era modificat, dosarul profesional urma să îi fie predat, iar actul trebuia comunicat tot Florentinei Radu.

Nu sunt două persoane cu același nume, ci aceeași persoană aflată de ambele părți ale actului administrativ. Mai grav pentru instituțiile implicate, documentul nu a circulat în secret. A primit acordul ASEMT, a trecut prin Direcția Management Intern a Primăriei, a fost semnat de conducerea administrativă și politică a municipalității și a primit viză juridică la DSP. În timp ce Florentina Radu contestă raportul ANI la Curtea de Apel Timișoara, Dominic Fritz așteaptă soluția definitivă la Înalta Curte, iar Paula Romocean continuă propriul proces cu Agenția, întrebarea nu mai privește un simplu accident birocratic, ci capacitatea administrației USR de a-și opri propriii oameni atunci când interesul personal intră în circuitul deciziei publice.

Când directorul semnează pentru juristul care este tot directorul

În 2 aprilie 2026, Agenția Națională de Integritate anunța că Florentina Georgeta Radu, ajunsă între timp director executiv al Direcției pentru Sănătate din cadrul Administrației pentru Sănătate și Educație a Municipiului Timișoara, s-a aflat în conflict de interese administrativ. Formula seacă din comunicatul ANI spunea că, în 28 decembrie 2023, aceasta a semnat, ca director executiv al Direcției de Sănătate Publică Timiș, dispoziția prin care și-a aprobat propriul transfer la ASEMT.

Documentele complete aflate acum la dispoziția Ecopolitica arată însă mult mai limpede decât comunicatul oficial cum s-a închis cercul administrativ. În numai două zile, Florentina Georgeta Radu apare succesiv ca solicitant al transferului, beneficiar direct al modificării raportului de serviciu și conducător al instituției care emite actul prin care transferul devine efectiv.

În 27 decembrie 2023, Florentina Radu semnează cererea de transfer în calitate de consilier juridic superior al DSP Timiș și solicită mutarea pe un post vacant de consilier juridic superior la ASEMT. A doua zi, în 28 decembrie 2023, directorul executiv al DSP Timiș, Florentina Georgeta Radu, semnează Dispoziția nr. 439, prin care modifică raportul de serviciu al funcționarului public Radu Florentina-Georgeta și aprobă transferul acesteia la administrația municipală, cu începere din 1 ianuarie 2024.

Nu sunt două persoane cu același nume și nici o coincidență birocratică produsă de un formular prost redactat. Jurista care solicită transferul, funcționarul public care beneficiază de el și directorul care semnează dispoziția sunt una și aceeași persoană.

Documentul ajunge astfel să se citească aproape ca un dialog administrativ purtat de Florentina Radu cu ea însăși. Directorul executiv Florentina Radu ia act de cererea „doamnei Radu Florentina-Georgeta”, aprobă modificarea raportului de serviciu al funcționarului public Florentina Radu, dispune predarea dosarului profesional al aceleiași Florentina Radu și stabilește ca dispoziția să îi fie comunicată tot Florentinei Radu.

Aici se află miezul cazului. Nu în faptul că un funcționar își semnează propria cerere de transfer, lucru firesc, ci în faptul că solicitantul nu pare să fi ieșit din circuitul decizional după depunerea cererii. Actele o arată chiar la capătul procedurii, în poziția de director executiv care semnează documentul ce produce efecte directe asupra propriei cariere.

Iar ironia administrativă este completă. Florentina Radu pleacă din DSP Timiș printr-o dispoziție semnată de ea însăși și ajunge la ASEMT, instituția în care avea să ocupe una dintre cele mai importante funcții din arhitectura sănătății municipale. Peste mai bine de doi ani, ANI avea să constate oficial ceea ce documentul lasă să se vadă de la prima lectură. Directorul a semnat transferul juristei, iar directorul și jurista erau aceeași persoană.

Directorul Florentina Radu aprobă transferul juristei Florentina Radu

Documentul central al cazului este Dispoziția nr. 439 din 28 decembrie 2023, emisă de Direcția de Sănătate Publică a Județului Timiș. Citită cap-coadă, dispoziția descrie o situație administrativă greu de trecut cu vederea. Florentina Georgeta Radu apare în aceeași procedură ca persoană care solicită transferul, ca funcționar public beneficiar al transferului și ca director executiv care semnează actul prin care transferul produce efecte juridice.

Circuitul începe în 27 decembrie 2023, când Florentina Georgeta Radu formulează și semnează o „Cerere de transfer”. În document, aceasta se prezintă drept funcționar public de execuție în cadrul Direcției de Sănătate Publică Timiș, ocupând funcția de consilier juridic superior. Solicitarea privește transferul, la cerere, pe o funcție publică vacantă de consilier juridic superior în cadrul Administrației pentru Sănătate și Educație a Municipiului Timișoara, instituție aflată în structura administrației locale.

Până aici, procedura arată ca orice solicitare individuală de transfer. Un funcționar cere să plece dintr-o instituție și să ocupe un post vacant într-o alta. Documentele capătă însă o cu totul altă semnificație în momentul în care apare identitatea conducătorului instituției din care urma să plece solicitanta.

Dispoziția nr. 439 începe prin a preciza că directorul executiv al DSP Timiș era chiar „doamna Radu Florentina-Georgeta”, numită prin Ordinul ministrului Sănătății nr. 3968 din 21 noiembrie 2023. Calitatea sa de conducător al instituției nu este o interpretare și nici o informație desprinsă dintr-o sursă secundară. Este consemnată chiar în actul administrativ pe care îl semnează.

În preambulul dispoziției, directorul executiv Florentina Georgeta Radu invocă adresa transmisă de Primăria Municipiului Timișoara și solicitarea privind modificarea raportului de serviciu prin transfer la cerere a „doamnei Radu Florentina-Georgeta”, descrisă drept „consilier, clasa I, grad profesional superior, gradația 4, Compartimentul Juridic”. Actul separă formal două calități administrative, dar numele din spatele lor este același.

Mai departe, documentul reține „acordul funcționarului public privind transferul la cerere” și arată că acesta fusese aprobat de directorul executiv al DSP Timiș. Și în această formulare, persoana care cere transferul și conducătorul instituției care îl aprobă sunt Florentina Georgeta Radu.

Articolul 1 al Dispoziției nr. 439 transformă solicitarea personală într-un act administrativ cu efect juridic. Începând cu 1 ianuarie 2024, raportul de serviciu al funcționarului public de execuție Radu Florentina-Georgeta, consilier superior în Compartimentul Juridic al DSP Timiș, este modificat prin transfer la cerere la ASEMT, pe funcția vacantă de consilier juridic superior din Compartimentul Comunicare, Juridic, Resurse Umane, Audit.

Sub formula „DISPUNE” se află, așadar, decizia prin care directorul executiv Florentina Radu modifică raportul de serviciu al funcționarului public Florentina Radu. Pe pagina următoare, actul este semnat fără echivoc de „DIRECTOR EXECUTIV Florentina-Georgeta Radu”.

Directorul Florentina Radu a luat astfel act de cererea juristei Florentina Radu, a aprobat transferul funcționarului Florentina Radu și a semnat dispoziția prin care raportul de serviciu al aceleiași Florentina Radu era modificat. Nu sunt două persoane cu același nume și nici două funcționare confundate într-un formular. Este aceeași persoană, aflată succesiv și simultan de ambele părți ale procedurii.

Suprapunerea continuă și după articolul care aprobă transferul. Prin articolul 2, DSP Timiș este obligată să păstreze o copie a dosarului profesional și să înmâneze documentele originale și electronice „funcționarului public Radu Florentina-Georgeta”. Cu alte cuvinte, prin actul semnat în calitate de director, Florentina Radu dispune inclusiv circuitul propriului dosar profesional.

Articolul 4 stabilește destinatarii dispoziției. Actul urma să fie comunicat funcționarului public de execuție Radu Florentina-Georgeta, Primăriei Municipiului Timișoara, Agenției Naționale a Funcționarilor Publici și Registrului de evidență al dispozițiilor DSP Timiș. Din perspectiva documentului, directoarea a semnat o dispoziție care trebuia apoi să îi fie comunicată tot ei, de această dată în calitate de funcționar beneficiar al transferului.

Acesta este detaliul care conferă documentului forța sa probatorie și jurnalistică. Orice funcționar își semnează propria cerere de transfer, iar acest lucru, luat separat, nu ridică nicio problemă. Documentele disponibile nu arată însă că Florentina Radu s-ar fi retras din circuitul administrativ după formularea solicitării sau că ar fi informat superiorul ierarhic și ar fi cerut desemnarea unei alte persoane competente pentru emiterea actului.

Din contră, apare chiar la capătul procedurii, în poziția de conducător al DSP Timiș și emitent al actului administrativ care produce efecte directe asupra propriei sale situații profesionale. Dispoziția nu este semnată de un înlocuitor, de un director adjunct, de un reprezentant al Ministerului Sănătății sau de o altă persoană desemnată pentru a evita suprapunerea de roluri. Semnătura aparține beneficiarului transferului.

Actul poartă și mențiunea „Vizat juridic”, alături de numele și semnătura Andreei-Maria Costache. Existența avizului juridic arată că documentul nu a fost redactat și semnat într-un circuit administrativ improvizat. A trecut prin compartimentul juridic al DSP Timiș, fără ca din cele cinci pagini disponibile să rezulte vreo observație, rezervă, declarație de abținere sau solicitare ca dispoziția să fie semnată de o altă persoană.

Tocmai această participare la emiterea actului care o privea direct a fost calificată ulterior de Agenția Națională de Integritate drept conflict de interese administrativ. Constatarea ANI nu transformă speța într-un dosar penal și nu demonstrează prin ea însăși că transferul i-a adus Florentinei Radu un salariu mai mare, că postul de la ASEMT a fost creat special pentru ea sau că a existat o înțelegere politică. Documentele arată însă fără echivoc cine a cerut transferul, cine a beneficiat de el și cine a semnat dispoziția care l-a făcut posibil.

În toate cele trei ipostaze apare același nume: Florentina Georgeta Radu.

Transferul-fulger procesat între Crăciun și Anul Nou

Transferul Florentinei Georgeta Radu de la Direcția de Sănătate Publică Timiș la Administrația pentru Sănătate și Educație a Municipiului Timișoara nu a urmat ritmul lent pentru care administrația publică este, de regulă, criticată. Cererea depusă între Crăciun și Anul Nou a fost înregistrată, aprobată, prelucrată, semnată de conducerea administrativă și politică a Primăriei, transmisă DSP Timiș și transformată în dispoziție executorie într-un interval extrem de scurt.

Cronologia începe în 27 decembrie 2023. Florentina Georgeta Radu redactează și semnează cererea prin care solicită transferul la cerere din funcția publică de execuție de consilier juridic superior ocupată în cadrul Direcției de Sănătate Publică Timiș pe un post vacant de consilier juridic superior din cadrul ASEMT. În document, solicitanta indică drept temei art. 502 alin. (1) lit. c) și art. 506 alin. (1) lit. b) și alin. (9) din Codul administrativ.

În ziua următoare, 28 decembrie 2023, cererea este înregistrată la Administrația pentru Sănătate și Educație a Municipiului Timișoara cu numărul ASEMT2023-3895. În partea superioară a documentului apare mențiunea „De acord”, urmată de semnătura electronică a lui Mihai-Fănică Boncea, aplicată la ora 13:52:11.

Aceasta este prima oră exactă pe care documentele o permit în reconstruirea circuitului. La 13:52, instituția în care Florentina Radu dorea să se transfere își exprimase deja acordul.

Cererea nu rămâne însă la ASEMT. Este preluată de Direcția Management Intern a Primăriei Municipiului Timișoara, care pregătește adresa oficială către DSP Timiș. Documentul poartă numărul PMT2023-17258/28.12.2023 și este ulterior înregistrat sub nr. TM2023-017281, cu data de 28 decembrie 2023 și ora 15:05.

Adresa este semnată electronic mai întâi de Ana Monica Pfeifer, director executiv al Direcției Management Intern, la ora 14:10:00. Așadar, la numai 17 minute și 49 de secunde după aprobarea lui Mihai-Fănică Boncea, documentul ajunsese deja în etapa semnării de către conducerea direcției din Primăria Timișoara.

A doua semnătură aparține viceprimarului Ruben Lațcău și este aplicată la ora 15:03:47. În document, semnătura sa apare într-o rubrică intitulată „Semnat Primar”. Două minute mai târziu, la ora 15:05, adresa este înregistrată oficial.

În intervalul cuprins între aprobarea lui Mihai-Fănică Boncea, la 13:52:11, și înregistrarea adresei Primăriei, la 15:05, trec aproximativ 73 de minute. În acest timp, cererea este acceptată de instituția de destinație, preluată și procesată de Direcția Management Intern, semnată de directorul executiv Ana Monica Pfeifer, semnată politic de viceprimarul Ruben Lațcău și transformată într-o adresă oficială către Direcția de Sănătate Publică Timiș.

Viteza administrativă nu demonstrează, prin ea însăși, existența unei ilegalități. O administrație poate și trebuie să proceseze rapid documentele atunci când toate condițiile sunt îndeplinite. Totuși, ritmul neobișnuit al procedurii este relevant jurnalistic, mai ales în contextul în care beneficiara transferului conducea chiar instituția căreia Primăria îi solicita emiterea actului final.

Adresa Primăriei informează DSP Timiș că solicitarea de transfer a „doamnei Radu Florentina Georgeta” a fost aprobată în 28 decembrie 2023 de conducătorul ASEMT. Data propusă de municipalitate pentru operarea transferului era 31 decembrie 2023. În cazul acceptării, DSP era rugată să emită actul administrativ de modificare a raportului de serviciu al consilierului juridic Florentina Radu și să îl transmită administrației municipale.

Primăria invocă art. 506 alin. (8) din Codul administrativ și precizează că transferul se face la solicitarea funcționarului public, cu aprobarea conducătorului instituției în care acesta urmează să își desfășoare activitatea, precum și a conducătorului instituției de la care pleacă. Exact aici apare suprapunerea pe care documentele nu o pot ascunde sub formule administrative: conducătorul instituției de origine și funcționarul care solicita transferul erau aceeași persoană, Florentina Georgeta Radu.

Adresa Primăriei este înregistrată la Direcția de Sănătate Publică Timiș sub nr. 31.692 din 28 decembrie 2023. Tot în aceeași zi, directoarea executivă a DSP Timiș, Florentina Georgeta Radu, emite și semnează Dispoziția nr. 439, prin care modifică raportul de serviciu al funcționarului public Florentina Georgeta Radu și aprobă transferul acesteia la ASEMT.

Primăria propusese data de 31 decembrie 2023, dar dispoziția DSP stabilește că transferul produce efecte începând cu 1 ianuarie 2024. Diferența de o zi nu indică, singură, o neregulă, mai ales că adresa municipalității permitea stabilirea unei alte date conforme cu legislația. Important este faptul că întregul circuit, de la aprobarea cererii la emiterea actului de transfer, s-a închis în 28 decembrie.

Într-o singură zi, Florentina Radu a trecut administrativ prin două ipostaze. În documentele ASEMT și ale Primăriei apare drept funcționarul care cere să plece de la DSP. În documentul emis de DSP apare drept directorul care aprobă plecarea funcționarului. Numele solicitantei și numele conducătorului instituției erau identice și perfect vizibile în toate etapele.

Procedura nu s-a desfășurat într-un birou izolat și nu a fost opera unei singure persoane. Cererea a trecut prin ASEMT, prin Direcția Management Intern, prin conducerea administrativă și politică a Primăriei Timișoara, prin registratura DSP Timiș și prin compartimentul juridic al Direcției de Sănătate Publică. Dispoziția nr. 439 poartă, pe lângă semnătura Florentinei Radu în calitate de director executiv, și viza juridică acordată de Andreea-Maria Costache.

Tocmai această succesiune ridică o problemă care depășește responsabilitatea individuală a beneficiarei transferului. Mai multe persoane și structuri au văzut numele Florentinei Radu pe cererea de transfer. Aceleași persoane și structuri știau sau puteau verifica faptul că Florentina Radu era directorul executiv al DSP Timiș, instituția căreia i se cerea emiterea actului final. Cu toate acestea, din documentele disponibile nu rezultă că vreunul dintre filtrele administrative ar fi cerut ca dispoziția să fie semnată de un înlocuitor sau de o altă persoană competentă.

Rămân, astfel, mai multe întrebări documentare care trebuie clarificate. În baza cărei dispoziții sau delegări a semnat viceprimarul Ruben Lațcău în rubrica intitulată „Semnat Primar”? Cine a verificat la nivelul Primăriei dacă beneficiara transferului putea participa și în calitate de conducător al instituției de origine la emiterea actului administrativ? A existat vreo informare adresată Ministerului Sănătății sau superiorului ierarhic al directoarei DSP? A fost desemnată o persoană care să semneze dispoziția în locul Florentinei Radu? Există o declarație de abținere care nu se regăsește în dosarul transmis?

Răspunsurile nu se află în cele cinci pagini analizate. În ele nu apare nicio abținere, nicio delegare către un alt semnatar și nicio observație privind suprapunerea dintre solicitant și conducătorul instituției de origine. Apare doar un circuit administrativ executat cu rapiditate, în care numele Florentina Georgeta Radu se repetă de la cerere până la semnătura finală.

Iar tocmai aici se află una dintre cele mai incomode concluzii ale documentului. Transferul pentru care ANI avea să constate ulterior existența unui conflict de interese administrativ nu s-a produs pe ascuns și nici printr-un act strecurat clandestin în instituție. A trecut la vedere prin mai multe filtre, a primit mai multe semnături și a fost procesat, între Crăciun și Anul Nou, într-o singură după-amiază.

Filtrele juridice au văzut documentul dar nu au oprit semnătura

Dispoziția nr. 439 din 28 decembrie 2023 nu este un înscris informal redactat și semnat în afara circuitelor administrative ale Direcției de Sănătate Publică Timiș. Actul are număr oficial, invocă temeiurile legale ale transferului, stabilește data de la care se modifică raportul de serviciu, indică instituțiile cărora trebuie să le fie comunicat și poartă, alături de semnătura directorului executiv Florentina Georgeta Radu, mențiunea „Vizat juridic” și semnătura Andreei-Maria Costache.

Prin urmare, dispoziția prin care Florentina Radu și-a aprobat propriul transfer nu a rămas doar între solicitant și director, care în acest caz erau aceeași persoană. Actul a trecut printr-un compartiment juridic, a intrat în evidențele DSP Timiș și a fost destinat comunicării către Primăria Municipiului Timișoara, Agenția Națională a Funcționarilor Publici și Registrul de evidență al dispozițiilor instituției.

Numele beneficiarei nu era ascuns într-o anexă și nici îngropat într-o formulare ambiguă. Apărea chiar în centrul actului.

În preambul, directorul executiv Florentina Georgeta Radu invocă cererea de transfer formulată de „doamna Radu Florentina-Georgeta”, consilier juridic superior. În articolul 1, aceeași directoare dispune modificarea raportului de serviciu al funcționarului public Radu Florentina-Georgeta. Pe pagina de semnături, documentul este asumat de „DIRECTOR EXECUTIV Florentina-Georgeta Radu”.

Este greu de susținut că suprapunerea putea trece neobservată la o lectură elementară. Numele solicitantei, numele beneficiarei și numele emitentului erau identice.

Dispoziția merge însă și mai departe decât simpla aprobare a transferului. Prin articolul 2, DSP Timiș este obligată să păstreze o copie a dosarului profesional și să înmâneze documentele originale, precum și înscrisurile electronice, „funcționarului public Radu Florentina-Georgeta”. În termeni administrativi, directorul Florentina Radu dispune prin propria semnătură inclusiv predarea propriului dosar profesional.

Articolul 4 închide cercul. Dispoziția urma să fie comunicată, între alții, „funcționarului public de execuție Radu Florentina-Georgeta”. Directoarea semnează astfel un act care trebuie transmis tot ei, dar într-o altă calitate, cea de beneficiar al transferului.

Imaginea administrativă este dificil de ignorat. Florentina Radu semnează actul ca director executiv, dispune transferul funcționarului Florentina Radu, stabilește predarea dosarului profesional al Florentinei Radu și ordonă comunicarea dispoziției către Florentina Radu.

Această suprapunere nu a fost observată doar retrospectiv de presă. Agenția Națională de Integritate a anunțat oficial că Florentina Georgeta Radu s-a aflat în conflict de interese administrativ deoarece, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a semnat în 28 decembrie 2023, în calitate de director executiv al DSP Timiș, dispoziția prin care și-a aprobat propriul transfer la Administrația pentru Sănătate și Educație a Municipiului Timișoara.

ANI a indicat drept norme încălcate art. 79 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Legea nr. 161/2003, coroborate cu art. 445 și art. 463 din Codul administrativ. Regula este una relativ simplă: atunci când interesele patrimoniale ale unui funcționar public îi pot influența deciziile luate în exercitarea funcției, acesta trebuie să se abțină de la rezolvarea cererii, de la luarea deciziei sau de la participarea la luarea ei și să își informeze imediat superiorul ierarhic.

În documentele analizate nu apare nicio declarație de abținere. Nu apare nici o informare către Ministerul Sănătății, nici desemnarea unui înlocuitor și nici un act prin care competența de semnare ar fi fost preluată de o altă persoană. Dispoziția care produce efectul juridic poartă semnătura beneficiarei transferului.

Existența vizei juridice acordate de Andreea-Maria Costache nu înlătură automat această problemă. O viză juridică poate confirma forma actului, existența unui temei legal general și conformitatea procedurii de transfer cu regulile aplicabile funcționarilor publici. Nu poate însă înlocui obligația personală de abținere a celui care urmează să ia o decizie ce produce efecte asupra propriei situații profesionale.

Aici apare întrebarea care mută cazul dincolo de responsabilitatea individuală a Florentinei Radu. Ce anume a verificat compartimentul juridic înainte de aplicarea vizei? S-a observat că directorul emitent și funcționarul beneficiar erau aceeași persoană? A fost analizată necesitatea abținerii? A existat o opinie juridică separată, un referat sau o observație care nu apare în dosarul de cinci pagini?

Aceleași întrebări se extind asupra întregului traseu instituțional. Cererea a fost aprobată la ASEMT de Mihai-Fănică Boncea. Direcția Management Intern a Primăriei Timișoara a pregătit adresa către DSP. Documentul a fost semnat de directorul executiv Ana Monica Pfeifer și de viceprimarul Ruben Lațcău, în rubrica „Semnat Primar”. Adresa a ajuns la DSP, a fost înregistrată și a stat la baza Dispoziției nr. 439.

Transferul nu s-a produs, așadar, într-un circuit clandestin și nici printr-o singură semnătură trecută neobservată. Mai multe structuri administrative și mai mulți responsabili au avut în față documente în care numele Florentinei Radu apărea atât ca solicitant al transferului, cât și ca director al instituției chemat să îl aprobe.

Niciuna dintre cele cinci pagini disponibile nu arată că vreunul dintre aceste filtre a cerut oprirea procedurii până la desemnarea unui alt semnatar. Nu rezultă că Primăria ar fi întrebat cine va emite actul din partea DSP, deși beneficiara era conducătorul instituției de origine. Nu rezultă că serviciul juridic al DSP ar fi cerut abținerea directoarei. Nu rezultă că Ministerul Sănătății, în calitate de autoritate ierarhică relevantă, ar fi fost informat pentru a desemna o persoană care să gestioneze situația.

Această absență documentară nu dovedește automat că asemenea acte nu există. Dovedește însă că ele nu se află în dosarul care prezintă cererea, aprobările, adresa Primăriei și dispoziția finală. Tocmai de aceea, investigația trebuie să continue cu obținerea Ordinului ministrului Sănătății nr. 3968 din 21 noiembrie 2023, prin care Florentina Radu fusese numită director executiv al DSP Timiș, și a actelor care stabileau cine o putea înlocui atunci când o decizie o privea personal.

La fel de importante sunt eventuala declarație de abținere, informarea transmisă superiorului ierarhic, fișa postului vacant de la ASEMT, statul de funcții valabil în decembrie 2023, actul prin care postul devenise vacant, referatul complet al Direcției Management Intern și documentele care au fundamentat aprobarea ASEMT. Trebuie obținute și avizul juridic în forma sa integrală, traseul electronic al actelor, orele exacte de intrare și ieșire din fiecare instituție, precum și dispoziția în baza căreia Ruben Lațcău a semnat în rubrica rezervată primarului.

Documentele salariale sunt și ele necesare, dar numai pentru a răspunde unei întrebări distincte: dacă transferul a produs sau nu un avantaj financiar concret. Actele analizate arată mutarea între două funcții de consilier juridic superior, însă nu indică salariul de la DSP, salariul de la ASEMT, sporurile sau eventualele diferențe de venit. Fără aceste înscrisuri nu poate fi afirmat că transferul i-a adus automat Florentinei Radu o remunerație mai mare.

La fel, documentul nu demonstrează că postul de la ASEMT a fost creat special pentru ea, că transferul a fost rezultatul unei înțelegeri politice sau că fapta are natură penală. ANI a constatat un conflict de interese administrativ, nu a anunțat existența unei infracțiuni de corupție. Această delimitare este obligatorie pentru corectitudinea articolului.

Ceea ce documentele dovedesc fără echivoc este participarea Florentinei Radu la emiterea unui act care îi modifica propriul raport de serviciu. Dovedesc și că actul a trecut prin mai multe filtre instituționale fără ca, în dosarul disponibil, să apară vreo măsură de separare între beneficiarul transferului și autoritatea care îl aproba.

De aceea, cazul nu mai privește doar decizia unei singure persoane. El privește capacitatea administrației de a recunoaște și opri o situație elementară de suprapunere a interesului personal cu exercitarea funcției publice.

Dacă numele beneficiarului era același cu numele directorului emitent, dacă acest lucru era scris pe fiecare document și dacă actul avea inclusiv viză juridică, cine trebuia să oprească procedura și să desemneze un alt semnatar?

Documentele arată că nimeni nu a făcut-o.

Fritz așteaptă soluția definitivă iar ANI rămâne în sediul Primăriei

În timp ce documentele transferului Florentinei Radu deschid întrebări despre filtrele administrative din Primăria Timișoara și din instituțiile aflate în jurul acesteia, primarul Dominic Fritz așteaptă soluția definitivă într-un alt litigiu cu Agenția Națională de Integritate.

La 10 februarie 2026, Curtea de Apel Timișoara a respins acțiunea prin care Dominic Samuel Fritz solicitase anularea raportului de evaluare ANI și l-a obligat la plata sumei de 5.269,10 lei, reprezentând cheltuieli de judecată. Primarul a declarat recurs, iar dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție în 6 aprilie 2026, sub nr. 699/1/2026, la Secția de Contencios Administrativ și Fiscal.

Dosarul privește conflictul de interese administrativ constatat de ANI în legătură cu semnarea de către Dominic Fritz a unui referat privind modificarea unui Plan Urbanistic Zonal. Documentația avea legătură cu o societate reprezentată de arhitectul și consilierul local USR Răzvan Negrișanu, persoană care îl împrumutase pe Fritz cu 25.000 de lei în campania electorală din 2020.

La termenul din 15 mai 2026, completul nr. 4 NCPC al Înaltei Curți a admis cererea de amânare formulată de Dominic Fritz. Instanța a acordat un nou termen pentru 5 iunie, pentru ca Agenția Națională de Integritate să poată lua cunoștință și să formuleze un punct de vedere asupra cererii prin care recurentul solicitase sesizarea Curții Constituționale.

La 5 iunie 2026, judecătorii au rămas în pronunțare, iar Înalta Curte a amânat anunțarea soluției pentru 18 iunie 2026. Dosarul se află în recurs, iar hotărârea care urmează să fie pronunțată va tranșa definitiv disputa dintre primarul Timișoarei și ANI.

Cazul Fritz și cel al Florentinei Radu nu sunt conexate și au obiecte juridice distincte. În cazul primarului se judecă legalitatea raportului ANI privind un presupus conflict de interese legat de documentația urbanistică. În cazul directoarei ASEMT, Agenția a constatat un conflict de interese administrativ după ce aceasta a semnat, în calitate de director executiv al DSP Timiș, dispoziția prin care propriul transfer devenea efectiv.

Puntea dintre cele două spețe este una politică și instituțională. În timp ce Florentina Radu trebuie să explice de ce a participat la emiterea actului care îi modifica propriul raport de serviciu, Dominic Fritz, primarul Timișoarei și președintele USR, așteaptă verdictul final într-un alt dosar de integritate administrativă.

În Primăria care a făcut din integritate principalul element de branding politic, ANI nu mai apare ca un incident izolat sau ca o instituție invocată exclusiv împotriva adversarilor. A devenit o prezență recurentă în litigiile oamenilor aflați la vârful deciziei administrative și politice.

Romocean, familia Voloșciuc și inventarul de integritate al administrației USR

Cazul Florentinei Radu nu este singurul dosar care obligă administrația USR a Timișoarei să explice diferența dintre standardele de integritate proclamate în opoziție și mecanismele folosite pentru apărarea propriilor oameni. În paralel, viceprimarul Paula Romocean contestă în instanță raportul prin care Agenția Națională de Integritate a declarat-o incompatibilă, iar în interiorul aparatului municipal continuă să ridice întrebări relația dintre funcționara Gabriela Maria Voloșciuc și societatea administrată de soțul său, VOLGA PROIECT SRL, firmă care a primit contracte chiar de la Municipiul Timișoara.

Cele două situații nu au aceeași natură juridică și nu trebuie amestecate artificial. În cazul Romocean există o constatare oficială ANI și un proces aflat pe rol. În cazul familiei Voloșciuc, datele publice ridică întrebări legitime despre separarea interesului familial de activitatea profesională din Primărie, fără ca existența unui conflict de interese să poată fi afirmată în lipsa unei constatări ANI sau a unor documente care să demonstreze participarea funcționarei la atribuirea, verificarea ori plata contractelor firmei soțului.

Romocean contestă incompatibilitatea și mută disputa spre CCR, ca și șeful ei, Fritz

Agenția Națională de Integritate a anunțat în 12 ianuarie 2026 că Paula Ana Romocean s-ar fi aflat în stare de incompatibilitate timp de aproape doi ani, în perioada 27 iunie 2021 – 22 mai 2023. Potrivit raportului ANI, aceasta a exercitat simultan calitatea de membru titular în Consiliul de Administrație al Spitalului Clinic Municipal de Urgență Timișoara și funcția de membru în cadrul Biroului Local Timișoara al Uniunii Salvați România.

Agenția a indicat încălcarea art. 187 alin. (13), coroborat cu art. 178 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. Regimul juridic invocat nu condiționează incompatibilitatea de plata unei indemnizații și nici de obținerea unui prejudiciu. Miza este exercitarea simultană a două calități pe care ANI le consideră incompatibile.

Paula Romocean nu a negat că a deținut cele două poziții în intervalul indicat. Apărarea viceprimarului se concentrează asupra naturii acestora și asupra interpretării pe care Agenția a dat-o legii. Ea a susținut că ambele roluri erau simbolice, neremunerate și fără putere executivă și că simpla calitate de membru într-un birou local de partid nu ar trebui asimilată unei funcții de conducere în sensul Legii sănătății.

„A deține simultan două funcții simbolice, neplătite și fără putere decizională nu poate constitui un act de corupție sau o incompatibilitate reală”, a fost poziția publică exprimată în apărarea viceprimarului de către USR Timiș.

Argumentul privind inexistența unui act de corupție este corect în sensul delimitării juridice: ANI nu a acuzat-o pe Paula Romocean de o infracțiune de corupție, ci a constatat o stare de incompatibilitate administrativă. Totuși, lipsa remunerației nu rezolvă automat problema stabilită de Agenție, deoarece norma invocată privește cumulul calităților, nu existența unui câștig financiar.

Romocean a contestat raportul ANI la Curtea de Apel Timișoara, în dosarul nr. 118/59/2026, având ca obiect anularea raportului de evaluare. La termenul din 11 mai 2026, instanța a respins cererea de suspendare a judecății, a încuviințat probele solicitate de reclamantă și a acordat un nou termen pentru 4 iunie 2026.

Curtea i-a cerut Paulei Romocean să depună în termen de cinci zile cererea de sesizare a Curții Constituționale și să precizeze exact excepția de neconstituționalitate invocată. În același timp, judecătorii au dispus transmiterea unei adrese către Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timișoara, instituția în al cărei Consiliu de Administrație viceprimarul deținuse calitatea analizată de ANI.

Mutarea juridică este limpede. Din moment ce existența simultană a celor două poziții nu este miza factuală principală a contestației, apărarea încearcă să deplaseze procesul spre claritatea și predictibilitatea normei. Instanța va trebui să analizeze dacă poziția de membru într-un Birou Local USR reprezintă, în sensul legii, exercitarea unei funcții în organele de conducere ale unui partid politic.

Contrastul politic rămâne puternic. USR a folosit ani la rând rapoartele ANI și incompatibilitățile adversarilor drept argumente privind credibilitatea și integritatea acestora. Acum, când raportul o privește pe una dintre persoanele aflate la conducerea Primăriei, partidul susține că interpretarea Agenției este „complet disproporționată și absurdă”, că funcțiile au fost lipsite de putere reală și că norma trebuie clarificată inclusiv prin intervenția Curții Constituționale.

Dreptul la apărare și la contestarea unui raport ANI este incontestabil. Însă politic, administrația ajunge să folosească exact tipul de argumentație tehnică, procedurală și constituțională pe care discursul USR a tratat-o adesea drept eschivă atunci când era invocată de reprezentanții partidelor adverse.

Cazul Romocean are și o legătură instituțională directă cu dosarul Florentinei Radu. Ambele gravitează în jurul sănătății municipale și al Spitalului Clinic Municipal de Urgență Timișoara. Romocean a fost membru în Consiliul de Administrație, iar Florentina Radu, director executiv al ASEMT, a fost realeasă președintă a aceluiași Consiliu de Administrație. Două persoane importante din zona de coordonare a sănătății locale, două constatări ANI diferite și aceeași administrație obligată să explice de ce mecanismele sale interne nu au prevenit situațiile ajunse ulterior în atenția Agenției.

Funcționara din Primărie, firma soțului și contractele cu municipalitatea

O speță distinctă, fără o constatare ANI cunoscută până în prezent, este cea a familiei Voloșciuc și a societății VOLGA PROIECT SRL.

Documente ale Primăriei Municipiului Timișoara o identifică pe Gabriela Maria Voloșciuc drept consilier în zona finanțărilor nerambursabile. Numele său apare și pe documente administrative și contracte gestionate în cadrul proiectelor municipalității. Soțul său, Lucian Voloșciuc, apare ca administrator și reprezentant al VOLGA PROIECT SRL, societate cu sediul în Timișoara.

În 2025, Municipiul Timișoara a încheiat cu VOLGA PROIECT SRL contractul de servicii nr. CTR2025-000205, pentru asistență tehnică de specialitate prin diriginți de șantier la obiectivul „Înființarea a trei centre de colectare prin aport voluntar în Municipiul Timișoara”. Investiția este finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Componenta C3.

Valoarea contractului este de 105.000 de lei, la care se adaugă TVA. VOLGA PROIECT SRL apare în contract reprezentată prin administratorul Lucian Voloșciuc, iar Municipiul Timișoara este autoritatea contractantă. Serviciile de dirigenție urmau să fie prestate pe durata execuției lucrărilor, precum și în perioada de garanție, până la recepția finală.

Centralizatorul achizițiilor publice al Primăriei consemnează contractul ca achiziție directă, finanțată prin PNRR, cu data contractului 3 iulie 2025, perioada de derulare indicată începând din 23 iulie 2025 și statutul „în derulare” în evidența publicată de municipalitate.

Investigația integrală poate fi citită aici: Cine supraveghează supraveghetorii? (II) La Piovra USR din Primăria Timișoara, firma soțului și funcționara din interior: cazul Voloșciuc – ECOPOLITICA.

Contractul de 105.000 de lei nu este singura relație contractuală identificată public între firmă și autorități. Bazele de date privind achizițiile publice indică pentru VOLGA PROIECT SRL mai multe atribuiri și contracte de servicii de supraveghere sau dirigenție de șantier. Articolul precedent Ecopolitica a identificat valori de 105.000 de lei și 34.500 de lei în 2025, precum și o valoare de 195.000 de lei aferentă unui contract din 2026, date care trebuie prezentate separat, cu obiectul și autoritatea contractantă ale fiecărei atribuiri, pentru a nu crea impresia falsă că toate sumele provin automat de la aceeași structură a Primăriei.

Declarația de avere completată de Gabriela Maria Voloșciuc în 11 iunie 2025 arată dimensiunea financiară a societății în veniturile familiei. Pentru Lucian Voloșciuc este consemnat un venit salarial anual de 32.103 lei de la VOLGA PROIECT SRL. Tot el declară dividende în valoare de 447.800 de lei, încasate în calitate de asociat unic al firmei.

În total, veniturile declarate din salariu și dividende de la societate ajung la 479.903 lei pentru anul fiscal indicat. Această sumă nu demonstrează că banii provin din contractele cu Municipiul Timișoara și nu trebuie prezentată ca atare. Arată însă că VOLGA PROIECT SRL reprezintă un interes economic substanțial pentru familia unei funcționare care lucrează în interiorul administrației municipale.

Red flag-ul jurnalistic este evident, dar trebuie formulat precis. Avem o funcționară a Primăriei Timișoara, încadrată în zona finanțărilor nerambursabile și implicată în circuite de documente aferente unor proiecte publice. Avem societatea administrată de soțul său, care primește contracte de servicii de la aceeași municipalitate. Avem venituri consistente declarate din activitatea și dividendele firmei.

Aceste date nu dovedesc singure existența unui conflict de interese. Pentru o asemenea concluzie ar trebui demonstrat că Gabriela Maria Voloșciuc a participat la pregătirea achiziției, stabilirea cerințelor, evaluarea ofertelor, atribuirea contractului, verificarea serviciilor, aprobarea plăților sau luarea unor decizii care au produs un folos patrimonial firmei administrate de soț.

De aceea, întrebările trebuie adresate instituțional, nu transformate prematur în acuzații. În ce serviciu și în ce direcție lucra Gabriela Voloșciuc la datele atribuirilor către VOLGA PROIECT SRL? Care erau atribuțiile exacte din fișa postului? A făcut parte din echipele de implementare ale proiectelor pentru care firma soțului a prestat servicii? A semnat referate, caiete de sarcini, note justificative, contracte, acte adiționale, procese-verbale de recepție, cereri de plată sau documente decontate din fonduri europene?

Există declarații de abținere, note de informare către superiori sau decizii prin care funcționara a fost scoasă din circuitele administrative privind VOLGA PROIECT SRL? Ce compartiment a verificat eventualul conflict de interese? Ce plăți a efectuat Municipiul Timișoara către firmă, în ce date și în baza căror procese-verbale? Care este lista completă a contractelor și achizițiilor directe primite de societate de la municipalitate și de la instituțiile subordonate?

Un document public al Primăriei o identifică pe Gabriela Maria Voloșciuc drept „consilier Finanțări Nerambursabile”. Alte acte municipale poartă semnătura sa electronică în circuite de proiecte și contracte. Aceste elemente nu trebuie amestecate automat cu contractul pentru cele trei centre de colectare, dar justifică o verificare completă a atribuțiilor și a traseului fiecărui document.

Administrația poate închide rapid aceste întrebări prin publicarea fișei postului, a organigramei, a dispozițiilor de numire în echipele de proiect, a declarațiilor de abținere și a circuitelor de avizare. În lipsa lor, rămâne imaginea unei funcționare aflate în interiorul Primăriei și a unei firme de familie care contractează servicii cu aceeași instituție.

Cazul Romocean și cazul Voloșciuc nu descriu aceeași faptă și nici aceeași categorie juridică. Primul are la bază un raport oficial de incompatibilitate emis de ANI. Al doilea este o situație documentară care cere verificarea relației dintre funcția publică, interesul familial și contractele finanțate din bani publici.

Împreună cu spețele Dominic Fritz și Florentina Radu, ele formează însă un inventar tot mai greu de redus la simple accidente individuale. În administrația care a transformat integritatea într-o marcă politică, întrebarea nu mai privește doar comportamentul unei persoane, ci eficiența filtrelor care ar trebui să separe interesul privat de actul administrativ.

În cazul Romocean, instanța va decide dacă ANI a interpretat corect incompatibilitatea. În cazul familiei Voloșciuc, Primăria trebuie să arate dacă funcționara a fost separată efectiv de toate procedurile care priveau firma soțului. Până la aceste clarificări, rămâne aceeași întrebare care traversează întregul articol.

Cine îi supraveghează, în interiorul Primăriei Timișoara, pe cei care ar trebui să supravegheze legalitatea, incompatibilitățile și conflictele de interese?

Articole asemănătoare

Mai mult