Președinții Curților de Apel din România cer public clarificări în legătură cu informațiile privind o posibilă întâlnire între președinta Curții Constituționale, Elena-Simina Tănăsescu, și Ilie Bolojan, prezentat în comunicat drept „prim-ministru demis”. Potrivit documentului, întâlnirea ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, într-un moment în care cei implicați ar avea interese în dosare aflate pe rolul CCR. Printre semnatari se află și Maria-Cristina Dica, președinta Curții de Apel Timișoara.
Comunicatul reprezintă o intervenție neobișnuit de tranșantă venită din interiorul sistemului judiciar. Președinții Curților de Apel nu afirmă că întâlnirea a avut loc și nici nu acuză existența unei intervenții asupra judecătorilor constituționali. Cer însă ca informațiile apărute în spațiul public să fie lămurite tocmai pentru că, în opinia lor, problema independenței justiției nu se reduce la existența demonstrată a unei presiuni politice, ci include și evitarea aparenței unei asemenea influențe.
În centrul comunicatului apare un principiu esențial: justiția trebuie nu doar să fie imparțială, ci și să poată fi percepută în mod legitim ca imparțială.
Semnatarii invocă inclusiv jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Este menționată cauza Sieć Obywatelska Watchdog Polska c. Poloniei, soluționată la 21 martie 2024, în care CEDO a analizat interesul public privind accesul la informații despre agenda unor judecători constituționali în contextul suspiciunilor referitoare la contacte cu un politician interesat de o cauză aflată în examinarea Curții.
Mesajul președinților Curților de Apel devine apoi extrem de direct. Ei apreciază că lipsa de transparență din jurul unor asemenea întâlniri între conducerea Curții Constituționale și reprezentanți politici de cel mai înalt nivel este „profund inadecvată” standardelor unei jurisdicții constituționale.
Problema, subliniază magistrații, este aparența de imparțialitate: chiar și în absența unei dovezi privind o intervenție asupra unei decizii, întâlnirile netransparente pot genera îndoieli legitime și pot afecta grav percepția publică asupra neutralității CCR.
Precedentul Elena-Simina Tănăsescu din 2018
Poate cea mai incomodă parte a comunicatului este însă cea în care semnatarii îi reamintesc actualei președinte a CCR propriul precedent.
În 2018, Elena-Simina Tănăsescu era consilier prezidențial. După apariția unei controverse privind o întâlnire cu un judecător al Curții Constituționale, aceasta și-a prezentat demisia.
Administrația Prezidențială a negat atunci existența unor presiuni, dar a invocat tocmai necesitatea eliminării oricărei suspiciuni publice privind o posibilă imixtiune în activitatea CCR.
Acum, președinții Curților de Apel folosesc explicit acel episod drept standard pentru situația actuală: „Considerăm că standardul exprimat atunci rămâne pe deplin actual”.
Cu alte cuvinte, criteriul invocat în 2018 nu era existența dovedită a unei intervenții politice asupra Curții, ci simplul fapt că o asemenea suspiciune putea apărea în spațiul public.
Exact același principiu este cerut acum în cazul actualei președinte a CCR.
Trei lucruri pe care magistrații cer să fie explicate
Comunicatul delimitează foarte precis ce trebuie clarificat public: dacă întâlnirea a existat și în ce cadru s-a desfășurat, de ce ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului și, mai ales, care au fost scopul și temele discuției.
Documentul nu afirmă că la întâlnire s-ar fi discutat dosare aflate pe rolul CCR. Nu afirmă nici existența unei presiuni asupra Curții Constituționale.
Dar tocmai aceasta este miza comunicatului. În materia independenței justiției, spun magistrații, standardul nu poate fi redus la întrebarea dacă poate fi demonstrată o intervenție. Instituțiile trebuie să elimine și circumstanțele care produc suspiciuni rezonabile privind imparțialitatea lor.
„Standardele de independență, imparțialitate și transparență” trebuie, potrivit semnatarilor, aplicate cu aceeași rigoare tuturor jurisdicțiilor, inclusiv Curții Constituționale.
Șefa Curții de Apel Timișoara, printre semnatari
Documentul este asumat de 16 președinți de Curți de Apel, între care conducătorii instanțelor din București, Cluj, Iași, Brașov, Craiova, Oradea, Constanța și Timișoara, precum și președintele Curții Militare de Apel București.
Pentru Timișoara, semnătura aparține Mariei-Cristina Dica, președinta Curții de Apel Timișoara. Printre ceilalți semnatari se numără Liana-Nicoleta Arsenie, președinta Curții de Apel București, Dana-Cristina Gîrbovan, președinta Curții de Apel Cluj, Florica Roman, președinta Curții de Apel Oradea, și Mihai-Bogdan Mateescu, președintele Curții de Apel Pitești.
Prin urmare, miza comunicatului depășește disputa politică punctuală. Pentru conducătorii instanțelor care l-au semnat, problema este una instituțională: dacă judecătorilor din instanțele ordinare li se cere să evite nu doar influența politică, ci și aparența ei, același standard trebuie să funcționeze și la vârful jurisdicției constituționale.
Iar aici precedentul din 2018 face situația cu atât mai dificilă pentru Elena-Simina Tănăsescu: standardul pe care președinții Curților de Apel îl invocă astăzi este tocmai standardul aplicat în urmă cu opt ani, când actuala președintă a CCR se afla de cealaltă parte a unei controverse privind contactele dintre politicieni și judecătorii constituționali.
Cine sunt cei 16 președinți de Curți de Apel care au semnat comunicatul
Comunicatul este semnat de 16 președinți de instanțe de nivel Curte de Apel: cei 15 președinți ai Curților de Apel din țară și președintele Curții Militare de Apel București.
- Oana-Maria Petrașcu — președinta Curții de Apel Alba Iulia
- Ionela-Diana Pătrașc-Bălan — președinta Curții de Apel Bacău
- Daniela Niculeasa — președinta Curții de Apel Brașov
- Liana-Nicoleta Arsenie — președinta Curții de Apel București
- Dana-Cristina Gîrbovan — președinta Curții de Apel Cluj
- Gabriel Mustață — președintele Curții de Apel Constanța
- Manuela-Cristina Berceanu — președinta Curții de Apel Craiova
- Adinan Halil — președintele Curții de Apel Galați
- Anda Crișu-Ciocîntă — președinta Curții de Apel Iași
- Florica Roman — președinta Curții de Apel Oradea
- Mihai-Bogdan Mateescu — președintele Curții de Apel Pitești
- Oliviu-Corneliu Șologon — președintele Curții de Apel Ploiești
- Anca Cazacu — președinta Curții de Apel Suceava
- Teodora Albu — președinta Curții de Apel Târgu Mureș
- Maria-Cristina Dica — președinta Curții de Apel Timișoara
- Petre-Valentin Bădița — președintele Curții Militare de Apel București.
Prin urmare, comunicatul nu este poziția câtorva șefi de instanțe izolate, ci este asumat de conducerea tuturor celor 15 Curți de Apel teritoriale din România, la care se adaugă Curtea Militară de Apel București.
