Pe 10 iunie, Colegiul Prefectural al județului Timiș era convocat pentru 19 iunie, ora 11:00. Pe 16 iunie, presa a fost anunțată că reuniunea se mută chiar a doua zi, la ora 12:00, fără nicio explicație. Pe 17 iunie, Cornelia-Elena Micicoi a folosit deschiderea ședinței pentru un rămas-bun emoțional, la cinci zile după ce își anunțase demisia în urma perchezițiilor EPPO.
Ordinea de zi nu anunța vreo calamitate administrativă care să nu mai poată aștepta două zile. Erau programate informări despre pregătirea ștrandurilor și bazelor de agrement pentru sezonul estival, activitatea Direcției Județene de Sport, bilanțurile Direcției pentru Cultură și Direcției de Mediu, monitorizarea calității aerului și obișnuitul punct „Diverse”.
Administrația a găsit însă o urgență care nu apărea în tematică: finalul de mandat al prefectei demisionare.
La 10 iunie 2026, reprezentanții presei au primit documentul oficial prin care ședința Colegiului Prefectural era anunțată pentru vineri, 19 iunie, începând cu ora 11:00, în sala Multifuncțională a Palatului Administrativ.
Programul era clar. Data era stabilită. Tematica fusese transmisă.
Două zile mai târziu, pe 12 iunie, după perchezițiile desfășurate de Parchetul European, Cornelia-Elena Micicoi și-a anunțat demisia din funcția de prefect. Ea a susținut că nu are nicio calitate în dosar, că verificările privesc un proiect derulat anterior și că nu dorește ca ancheta să afecteze Instituția Prefectului.
Pe 16 iunie, la ora 12:31, jurnaliștii au primit un nou mesaj din partea Prefecturii: „Vă informăm că s-a modificat ziua și ora desfășurării ședinței Colegiului Prefectural, programată inițial pentru data de 19 iunie 2026. Astfel, ședința va avea loc mâine, miercuri, 17 iunie 2026, începând cu ora 12:00”.
Nicio explicație pentru devansarea cu două zile. Nicio urgență invocată. Nicio modificare comunicată a tematicii.
Doar vestea că ședința programată pentru vineri trebuia ținută miercuri, cu mai puțin de 24 de ore înainte de noua oră de începere.
Pe 17 iunie, Micicoi s-a așezat la masa conducerii Colegiului Prefectural, în fața ecusonului cu numele său, și a deschis reuniunea.
Câteva ore mai târziu, prefecta demisionară a explicat chiar ea semnificația personală a momentului. Într-o postare publică, a scris că ședința avusese pentru ea „o încărcătură emoțională aparte” și că întâlnirea i-a oferit „prilejul de a-mi lua rămas-bun, la final de mandat”.
Fotografiile publicate arată strângeri de mână, îmbrățișări și atmosfera unei despărțiri oficiale. Micicoi le-a mulțumit șefilor serviciilor publice deconcentrate și reprezentanților instituțiilor cu care colaborase în cele aproape nouă luni de mandat.
Omenește, nevoia de a-ți lua rămas-bun poate fi înțeleasă.
Instituțional, cronologia cere explicații.
Colegiul Prefectural nu este reuniunea privată a prefectului și nici petrecerea de închidere a unui mandat. Este structura care reunește conducătorii serviciilor publice deconcentrate și discută aplicarea politicilor guvernamentale în județ.
Cine a decis mutarea ședinței de pe 19 pe 17 iunie? Prin ce document? Ce motiv administrativ a justificat convocarea tuturor instituțiilor cu două zile mai devreme? De ce nu a fost comunicat motivul schimbării?
Și cât a cântărit în această decizie dorința prefectei demisionare de a-și lua rămas-bun înainte de eliberarea formală din funcție?
Nu susținem că Micicoi nu mai avea dreptul legal să deschidă ședința. Anunțarea demisiei nu o scoate instantaneu din funcție. Codul administrativ prevede că numirea și eliberarea prefecților se fac prin hotărâre a Guvernului, iar la momentul reuniunii ea figura încă în conducerea oficială a instituției.
Discuția este despre altceva. Despre folosirea aparatului administrativ și modificarea programului unei ședințe oficiale pentru un eveniment care a căpătat, chiar potrivit protagonistei, caracterul unui rămas-bun personal.
În postarea sa, Micicoi a scris că performanța administrativă este rezultatul unei munci de echipă, bazate pe dialog, respect și responsabilitate față de cetățeni.
Responsabilitatea ar începe chiar cu explicarea motivului pentru care o ședință stabilită pe 19 iunie a fost adusă brusc pe 17.
Demisia a fost anunțată după intrarea EPPO. Ședința a fost devansată după demisie. Rămas-bunul s-a consumat înainte ca Guvernul să închidă formal mandatul.
Prefecta a plecat emoționată de la Colegiul Prefectural. În urmă rămân fotografiile, îmbrățișările și o întrebare foarte administrativă: instituția și-a schimbat programul pentru nevoile județului sau pentru agenda de despărțire a celui care urma să plece?
După ceremonia de adio rămân însă și documentele. În episodul următor al seriei „Demisia care expune sistemul” urmărim rețeaua de firme, Asociația Pro Office, contractele unității protejate și mecanismul comercial construit cu mult înainte ca Nona Micicoi să intre în Prefectura Timiș.
