Comisia Europeană a aprobat transferul a 522 milioane de euro pentru nouă spitale din România, proiecte care nu mai puteau fi finalizate la timp prin PNRR. Printre ele se află și Institutul Regional de Oncologie Timișoara, unul dintre cele mai importante proiecte medicale pentru vestul țării.
Luni, 9 martie, în jurul orei 21:30, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că Comisia Europeană a aprobat transferul fondurilor pentru nouă spitale din România din Planul Național de Redresare și Reziliență către Programul Sănătate 2021–2027.
Decizia include și unul dintre proiectele strategice pentru vestul țării, Institutul Regional de Oncologie Timișoara.
Potrivit ministrului, suma totală transferată este de 522 milioane de euro, bani destinați continuării lucrărilor pentru spitalele care nu mai puteau fi finalizate în termenul limită impus de PNRR.
„În total, vorbim despre 21 de spitale noi pentru România, toate începute în paralel în anul 2022.
Este fără precedent în istoria postdecembristă a sistemului de sănătate.
Cum a fost posibil?
Pentru că a existat încredere, perseverență și responsabilitate.
Dincolo de comentarii și opinii sterile, dincolo de lozinci și promisiuni, de această dată în România se construiesc spitale noi.
Știu aceste proiecte încă de când erau doar planuri pe hârtie, încă din perioada în care eram secretar de stat responsabil de proiectele de infrastructură, când mulți spuneau că nu vor fi realizate niciodată. Astăzi, ele sunt șantiere, clădiri și spitale reale care vor deservi pacienții români.
Știu că sistemul de sănătate nu se schimbă peste noapte și că mai sunt multe lucruri de făcut. Dar aceste investiții arată că direcția este clară: mai multe spitale noi, mai multă siguranță pentru pacienți și mai mult respect pentru munca personalului medical„, a scris pe Facebook ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.
Ce înseamnă concret pentru Timișoara
Pentru Timișoara, decizia Bruxelles-ului este crucială.
Institutul Regional de Oncologie este unul dintre cele mai mari proiecte medicale planificate în vestul României și ar urma să deservească nu doar județul Timiș, ci întreaga regiune de vest, adică județele Arad, Caraș-Severin și Hunedoara.
„O nouă minciună a unor politicieni a fost demontată azi de comisarul european Roxana Mînzatu, care a confirmat oficial că Institutul Regional de Oncologie Timișoara se va construi cu fonduri europene.
În ultimele luni, propaganda s-a năpustit asupra ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete, asupra managerului Spitalului Județean, Dodo Săndesc, și asupra mea, aruncând în spațiul public informații cum că finanțarea pentru IROT a fost pierdută. O minciună. Mare de tot!
Institutul Regional de Oncologie Timișoara se construiește!„, a scris Alfred Simonis, președintele Consiliului Județean Timiș, tot luni seara.
Mutarea finanțării în Programul Sănătate permite continuarea proiectului fără presiunea termenului PNRR (2026), semnarea unor noi contracte de finanțare și accelerarea lucrărilor în perioada următoare.
Ministerul Sănătății susține că șantierele vor continua, iar proiectele vor putea fi finalizate.
Cele 9 spitale incluse în transferul de finanțare
Lista proiectelor mutate din PNRR în Programul Sănătate include:
- Spitalul Județean de Urgență Oradea
- Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia
- Institutul Regional de Oncologie Timișoara
- Spitalul Județean de Urgență Bacău
- Spitalul Județean de Urgență Argeș
- Spitalul Județean de Urgență Vaslui
- Spitalul Județean de Urgență Giurgiu
- Spitalul Militar de Urgență „Dr. Ion Jianu” Pitești
- Spitalul de Urgență „Prof. Dr. Dimitrie Gerota” București
Contextul real ține de problema termenului PNRR
Decizia vine după luni de negocieri între guvernul român și Comisia Europeană.
În cadrul PNRR, spitalele trebuiau finalizate până în 2026, termen considerat nerealist pentru o parte dintre proiecte. Pentru a evita pierderea finanțării europene, guvernul a propus mutarea investițiilor în Programul Sănătate 2021–2027, unde calendarul de implementare este mai flexibil.
Prin această soluție proiectele nu mai pierd finanțarea europeană, șantierele pot continua după 2026, iar investițiile rămân eligibile pentru fonduri UE.
Cifra totală anunțată de minister
Ministrul Sănătății afirmă că România are în acest moment 21 de spitale noi aflate în construcție sau în implementare, printre care cele 9 spitale mutate din PNRR, 8 spitale rămase în PNRR, 3 centre pentru mari arși și Spitalul Regional de Urgență Craiova.
Potrivit lui Rogobete, proiectele ar fi început simultan în 2022 și reprezintă „cea mai mare investiție în infrastructura medicală din istoria post-1989”.
De ce contează decizia pentru vestul României
Pentru regiunea de vest, Institutul Oncologic Timișoara este considerat un proiect strategic deoarece zona nu are un institut regional de oncologie dedicat, pacienții sunt trimiși frecvent la Cluj sau București ori în străinătate iar presiunea pe secțiile de oncologie din spitalele județene este foarte mare.
După ce proiectul va fi finalizat, institutul ar urma să devină principalul centru oncologic al regiunii Vest.
