Un nou episod din cazul Balneo arată nu doar un conflict de legalitate, ci un mecanism administrativ care sfidează chiar noțiunea de evaluare profesională.
Medicul reumatolog Claudiu Avram, despre care Ministerul Sănătății a comunicat oficial că nu îndeplinește condițiile legale pentru a ocupa funcția de șef al secției de Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie, a realizat evaluările profesionale ale personalului clinicii pentru anul 2025, deși nu conducea secția în acel an și lucrase acolo doar în ultimele trei luni ale anului trecut.
Mai mult, după ce personalul a semnat luarea la cunoștință despre fișele de evaluare, medicilor li s-a transmis că evaluările „nu există”.
Evaluarea anuală – un act administrativ, nu o formalitate
Documentele interne ale Spitalului Clinic Municipal de Urgență Timișoara sunt clare.
Managerul unității, conf. univ. dr. Stela Iurciuc, solicită întocmirea fișelor de evaluare a performanțelor profesionale individuale pentru anul 2025.
Perioada evaluată este explicit menționată:01.01.2025 – 31.12.2025.
Termenul limită de transmitere către RUNOS, la fel de clar. 24–25 martie 2026.
Asta înseamnă ceva esențial juridic, mai exact că evaluarea nu este o apreciere informală, ci un act administrativ oficial cu consecințe directe, consecințe salariale, disciplinare, de promovare, de ocupare a funcțiilor și de sancționare.
În sistemul public, evaluarea anuală este baza întregii cariere profesionale.
Problema nr. 1: Avram nu era șef în anul evaluat
Din documentele și cronologia internă rezultă:
• anul evaluat: 2025
• Claudiu Avram devine șef de secție: ianuarie 2026
• lucrase la Balneo doar ultimele luni din 2025
Prin urmare, el a evaluat performanța profesională a unor medici și angajați pentru o perioadă în care nu conducea secția, nu le era superior ierarhic și nu le putea aprecia activitatea profesională.
Ori, regulamentul evaluării spune explicit că evaluarea este realizată de șeful structurii în care își desfășoară activitatea salariatul.
Nu este o subtilitate. Este chiar definiția evaluării profesionale.
Problema nr. 2: lipsa competenței profesionale
A doua problemă este și mai serioasă.
Claudiu Avram este medic reumatolog.
Secția evaluată este Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie (RMFB) — o specialitate distinctă.
Ministerul Sănătății a stabilit deja oficial, prin documentul din 3 februarie 2026: funcția de șef de secție poate fi ocupată exclusiv de un medic specialist în Medicină Fizică și de Reabilitare cu minimum 5 ani vechime în specialitate iar numirea unui medic din altă specialitate (reumatologie) nu este conformă prevederilor legale.
Așadar, apare situația absurdă în care un medic considerat de Minister neeligibil pentru conducerea secției a evaluat profesional medicii acelei specialități.
Cu alte cuvinte, nu doar că nu era șeful lor dar nici nu avea competența profesională de a le evalua activitatea medicală.
Problema nr. 3: evaluări maxime
Toți angajații au primit nota 5 sau calificative foarte bune.
Într-o clinică medicală reală, evaluarea anuală are rol de identificare a performanței, corectare a deficiențelor și stabilire a responsabilităților
O evaluare perfect uniformă nu este un succes managerial.
Este exact opusul, pentru că înseamnă că evaluarea nu a fost o evaluare.
Problema nr. 4: evaluările „nu există”
După ce medicii au semnat de luare la cunoștință, medicii din secție i-au atras atenția lui Claudiu Avram că nu avea calitatea legală de evaluator.
Răspunsul primit a fost că evaluările nu se vor lua în considerare și „nu există”.
Aici apare o situație extrem de gravă administrativ.
Fișa de evaluare semnată este document oficial, produce efecte și intră în dosarul profesional.
Un document oficial semnat nu poate deveni inexistent prin declarație verbală.
Ce înseamnă asta juridic
Apar trei consecințe posibile:
- evaluare nulă de drept
- falsă exercitare a autorității administrative
- vicierea procedurii de evaluare profesională
Mai important, orice sancțiune, promovare sau decizie salarială bazată pe aceste evaluări devine contestabilă în instanță.
Paradoxul administrativ
Avem simultan:
• Ministerul Sănătății: numirea nu respectă legea
• spitalul: îl lasă să exercite atribuțiile
• medicul: face evaluări oficiale
• ulterior: spune că nu există
Este exact mecanismul tipic al administrației în criză – actele se fac pentru a exista procedura, dar ulterior sunt negate pentru a evita răspunderea.
Ce arată cazul Balneo de la Spitalul Municipal Timișoara
Până acum conflictul părea unul de numire într-o funcție.
Evaluările schimbă complet situația.
Nu mai este o dispută între medici.
Este o problemă de validitate a actelor administrative interne ale spitalului.
Pentru că șeful de secție nu este doar un titlu.
Este un nod juridic din care derivă evaluările profesionale, organizarea activității medicale, responsabilitatea actului medical și răspunderea disciplinară.
Dacă acel nod este nelegal, toate actele produse de el devin vulnerabile.
Din eroare în eroare
Cazul Balneo intră într-o nouă fază.
După ce Ministerul Sănătății a invalidat juridic numirea, apare acum o problemă mai serioasă, mai exact exercitarea efectivă a atribuțiilor de conducere de către un medic fără competență legală și profesională, concretizată în evaluări oficiale ale personalului.
Iar paradoxul final este acesta: evaluările există pentru că sunt semnate,
dar nu există pentru că nu pot fi apărate juridic.
Iar într-un spital public, actele administrative nu pot funcționa pe principiul existenței selective.
Ele fie sunt legale, fie compromit întreaga structură de conducere.
foto cover: GPT AI
