„În imagine vedeți o membră USR purtând în Parlamentul României un tricou imprimat cu portretul “iconic” al comunistului sud-american Ernesto “Che” Guevara.Nu este niciun paradox aici, pentru că în tabăra # rezist comuniștii sunt categorisiți în două feluri, după principiul “ăia răi sunt cu ei, ăia buni sunt cu noi”.
Comunistii buni sunt cei internaționaliști, precum Karl Marx, onorat de șeful Comisiei Europene Jean-Claude Juncker la 200 ani de la naștere sau italianul Altiero Spunelli, la al cărui mormânt se prosternau Merkel, Hollande și cu Renzi, pentru că acest comunist militase pentru Europa Federală și abolirea statelor naționale.
Comuniștii răi sunt cei români, pe motiv că erau naționaliști precum și “nostalgicii”, adică subversivii care pretind câ știu ei cine ar fi construit barajele și hidrocentralele.
Aceasta este politică de stat deja. Intrați pe site-ul Hidroelectrica. Scrie doar că Hidroelectrica a fost înființată în anul 2000. Până atunci nu a fost nimic. Cum ar veni, pe Vidraru, Bicaz și Porțile de Fier le-a adus barza, în pragul noului mileniu.
Partidul hipsterilor care poartă tricouri imprimate cu Che Guevara și care îngână la petrecerile lor cântece comuniste precum “El comandante Che Guevara” sau “Bella ciao”, un fel de imn al partizanilor comuniști italieni, s-a trezit să depună un proiect de lege privind interzicerea simbolurilor și propagandei comuniste. Cam tot prin această zonă activa și Oana Bogdan, cea pe care Dacian Cioloș o numea “motorul partidului” și care milita pentru abolirea proprietății private, adică pentru comunism.
Inițiatorul actualului proiect “anticomunist”, senatorul Cristian Ghinea împreună cu alți 27 parlamentari USR a mai depus un proiect asemănător în urmă cu aproape 7 ani, în martie 2019, stârnind indignarea aripii hipsterești din partid. În cele din urmă au renunțat la proiect, care a primit și aviz negativ de la Consiliul Legislativ, la vremea respectivă.
De ce USR reîncălzește ciorba “anticomunistă” după 7 ani de la primul eșec legislativ?
Motivele ar fi două. Unul ar fi conformarea cu Sistemul și al doilea ține de supraviețuirea politică a USR.
Niste truditori pe tărâmul dezinformării și războiului hibrid au tras concluzia că valul de naționalism, euroscepticism, precum și intenția de vot pentru partidele suveraniste s-ar datora nostalgiei pentru comunism și cultului lui Ceaușescu. De asemenea, au mai tras concluzia că această stare de spirit ar fi întreținută de o propagandă bine țintită, a cărei origine ar trebui, inevitabil, să se afle în Rusia.
Eu nu îi contrazic, spun doar că asemenea propagandă ar fi fost ridicolă și nu ar fi prins la nimeni, oricâți bani ar fi fost băgați, dacă România ar fi avut parte de o bună guvernare în interes național.
Când statul român a doborât cam 50% din capacitatea
energetică instalată și acum românii plătesc cea mai scumpă energie din Europa, nu este de mirare că românii își mai aduc aminte și cine anume a construit acest sistem energetic. Este doar un exemplu.
Odată ce “doctorii” în hibrid și dezinformare au pus diagnosticul, au trecut și la fapte, în vederea administrării “tratamentului”.
La 36 de ani de la căderea regimului comunist nostalgia a fist țintită ca un pericol pentru siguranța națională.
Pentru început, o instituție a statului cu atribuții în domeniul cercetării crimelor comunismului a publicat un sondaj efectuat de o casă de sondaje cu originea în burdihanul Statului Paralel, ca să arate dimensiunea acestui pericol al nostalgiei, cu două treimi dintre români care cred că Ceaușescu a fost un conducător bun.
Președintele Nicușor Dan a ieșit cu concluziile după sondaj, susținând printre altele că “Faptul că două treimi dintre români îl consideră pe Nicolae Ceaușescu un lider bun arată cât de fragilă este memoria noastră colectivă și cât de ușor pot fi manipulate percepțiile atunci când statul nu investește suficient în educație istorică, civică și în comunicarea onestă cu cetățenii”. De asemenea, președintele a îndemnat și la luptă: “Pentru a păstra democrația vie și relevantă, trebuie să combatem ferm dezinformarea”.
Așadar, primul motiv al depunerii proiectului de lege este câ USR acționează cel puțin în consonanță cu Sistemul dacă nu chiar la instrucțiunile acestuia
Al doilea iepure pe care vrea să îl împuște USR prin reîncălzirea ciorbei cu proiectul de lege “anticomunist” este propria supraviețuire.
De câțiva ani conducerea USR a fost preluată de actuala echipă, care crede în valorile curcubeului cam cat crede în valorile religioase. Adică nu crede în nimic, decât în putere și bani. Spuneți-le pragmatici, dacă vreți.
Încă înainte de alegerile din 2024 grupul lui Drulă-Ghinea și cine mai este pe acolo a sesizat corect că PNL nu mai este dreapta, nu mai este liberal sau reprezentant al antreprenoriatului, ci a devenit un partid de salariați ai statului și de aleși locali.
Ca atare, conducerea USR și-a propus să fure de la PNL clasele mijlocii din marile orașe, electoratul care a votat de-a lungul timpului cu CDR, Băsescu, Iohannis, evaluat la circa 30%.
În acest scop, USR renunțase la hipsterisme și Drulă proclamase că useriștii sunt adevăratii liberali.
Useriștii nu au fost însă prea convingători în postura de “adevaratii liberali”, sau poate că le-a lipsit mașinăria politică a vechilor partide, cert este că rezultatul electoral a fost dezamăgitor pentru USR.
Iată că USR perseverează în tentativa de a se erija în “adevărata dreaptă” și vrea să își adauge și componenta sau retorica anticomunistă a dreptei urbane din ultimii 35 de ani. Acesta este al doilea motiv al proiectului de lege userist.
PSD și PNL par să nu își mai aparțină și ar fi în stare să voteze orice, inclusiv proiectul userist de lege “anticomunistă”, dar efectul ar fi distrugător pentru aceste partide. Ar călca pe greblă și coada acesteia -ar plesni drept în față.
Institutul care a făcut sondajul despre nostalgia comunistă nu a publicat și date cum ar fi intenția de vot sau votul exprimat la alegerile trecute de către nostalgici, însă ar fi de bun simț să presupunem că o mare parte dintre aceștia au fost sau mai sunt alegători PSD.
În cazul în care PSD ar vota proiectul userist de combatere a nostalgiei, probabil că alegătorii săi ar trage concluzia că partidul s-a pus la remorca USR și nu îi mai reprezintă. O asemenea decizie ar accelera, poate chiar decisiv, declinul PSD.
La PNL efectul ar fi indirect. Un vot PNL pentru proiectul userist ar întări postura de partid anticomunist și de adevărata dreaotă pentru USR, ajutându-l să deturneze în favoarea sa o parte din electoratul urban care mai vota cu PNL.”
