Marea Revoluție din Octombrie, a bolșevicilor ruși, a avut loc la 7 noiembrie. Numele de revoluția din octombrie vine de la data calendarului iulian dar, conform calendarului gregorian, asaltul Palatului de Iarnă din Sankt Petersburg s-a desfășurat la data de 7 noiembrie.
Cei născuți în anii 50 își mai amintesc că pe timpul lui Gheorghe Gheorghiu Dej, multe întreprinderi românești purtau numele de 7 noiembrie. Era o celebrare a revoluției bolșevice.
Astăzi, 7 noiembrie 2025, preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a ajuns la Chişinău pentru a participa inclusiv şedinţa solemnă a Parlamentului Republicii Moldova, unde va susţine un discurs.
Pe agenda vizitei este prezentă şi o întrevedere cu şefa statului moldovean, Maia Sandu, după care va avea loc o conferinţă de presă.
Sunt sigur că președinta Parlamentului European, va include în discursul ei trimiteri la progresele înregistrate de statul moldovean în drumul către admiterea în clubul select al UE și va preciza că într-un sigur an Republica Moldova a făcut cele mai mari progrese dintre toate ţările candidate şi este pregătită să înceapă negocierile pe teme care țin de Valori Fundamentale, Relaţii Externe şi Piaţa Internă.
Din punct de vedere simbolic, vizita șefei Parlamentului European la Chișinău se vrea o celebrare a victorie PAS la alegerile parlamentrare din 28 septembrie 2025. Celebrarea unei revoluții politice.
Preşedinta Parlamentului European este la cea de a treia vizită între Prut și Nistru. Nu știu dacă domnia sa cunoaște, sau nu, că potrivit studiilor efectuate de ONG-uri, trei din zece cetățeni moldoveni se confruntă cu sărăcia absolută. Victor Ursu, de la IDIS Viitorul, care a prezentat cercetarea „100 cele mai presante probleme din Republica Moldova”, a remarcat că în satele dintre Prut și Nistru rata sărăciei depășește 40%. „Sărăcia rurală devine o barieră structurală pentru dezvoltare”, a precizat expertul.
Creșterea costurilor de trai, plecarea tinerilor peste hotare și accesul limitat la servicii de sănătate și educație contribuie la agravarea situației din mediul rural. În lipsa oportunităților economice și a pensiilor insuficiente tot mai mulți cetățeni moldoveni sunt determinați să emigreze.
Repet, nu știu dacă Roberta Metsola cunoaște amănunte despre situația socială în care se află majoritatea cetățenilor moldoveni. Știu însă, că potrivit statutului pe care îl ocupă, este obligată să cunoască criteriile de la Copenhaga referitoare la aderarea unui stat la Uniunea Europeană.
Adică, condițiile politice, economice și legislative pe care un trebuie să le îndeplinească pentru a putea deveni membru al Uniunii Europene. E vorba de stabilitatea instituțiilor care garantează democrația, statul de drept și drepturile omului (inclusiv protecția minorităților), o economie de piață funcțională și capacitatea de a gestiona concurența, precum și capacitatea administrativă și instituțională de a implementa eficient acquis-ul comunitar și de a-și asuma obligațiile de membru.
Statul moldovean nu îndeplinește integral toate aceste criterii. Mai ales atunci când doar 152 de localități au acces la sistemele publice de canalizare.
Precizarea pe care doamna Metsola ar trebui să o facă în conferința de presă este dacă oficialii Uniunii Europene au abolit, sau nu, criteriile de la Copenhaga atunci când vorbesc despre succesele înregistrate de Republica Moldova. Statul în care, potrivit statisticii anului 2024, mai puțin de două treimi dintre localitățile din Republica Moldova beneficiau de acces la sistemele publice de alimentare cu apă, iar mai puțin de 10% erau conectate la rețelele de canalizare, date publicate de Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova.
Altfel, îmbărbătările pe care doamna Metsola le aduce statului moldovean la data de 7 noiembrie, nu sunt nimic altceva decât elemente ale unui discurs neo-marxist adoptat de la o vreme de Partidul Popular European. Formațiune din care domnia sa face parte.
Pentru conformitate, iată trimiterile statistice:
