Demolările în forță, începute de administrația Fritz în aprilie 2023 ca și temă de precampanie electorală, are în spate un plan elaborat, pe termen lung, cu mize economice și imobiliare de zeci de milioane de euro. Ecopolitica a solicitat expertiza unor urbaniști, economiști și juriști pentru a prezenta mecanismul din spatele campaniei promovată ca una de redare a proprietăților publice din oraș, despre care administrația locală susține că au fost acaparate de către interlopi și mafia imobiliară.
În realitate însă, e vorba despre demolări și deposedări nelegale, lucru confirmat și de sentințele definitive date de instanțe, favorabile antreprenorilor locali cărora le-au fost afectate sau închise definitiv întreprinderile.
Campania a fost declanșată ca un preambul la campania electorală pentru alegerile locale, în aprilie 2023, când au fost demolate mai multe clădiri de pe malul Begăi. Ulterior, instanța a decis că unele demolări au fost ilegale. Însă ingineria socială a celor din USR a prins și a reușit să creeze un curent public împotriva antreprenorilor locali, care au fost etichetați și stigmatizați ca și „interlopi” și „mafie imobiliară”. Nu au fost distruse doar clădiri, baze sportive sau construcții temporare, ci afaceri cu zeci de angajați, dar și reputația profesională și imaginea personală a multor oameni care aveau afaceri mai mici sau mai mari în Timișoara.
Totul a început cu desființarea chioșcurilor și și a tonetelor, prin refuzul de a elibera noi autorizații de funcționare pe domeniul public. Administrația s-a angajat încă de atunci ca în câteva luni să rezolve situația. Consiliul Local a aprobat tarifele și locurile unde se pot amplasa tonete, precum și modele agreate de primărie, după modelul celor din orașe occidentale, deși astfel de chioșcuri există și în vecini, de exemplu în orășelul Kikinda din Serbia. Esențialul este că administrația Fritz, la trei ani de la operațiunea „Chioșcul” nu a pus în aplicare ceea ce a promis și și-a asumat prin hotărârile de consiliu local aprobate.
Ulterior au fost luate în vizor clădiri și baze sportive sau de agrement de pe malul Begăi. Despre valoarea acestor terenuri a vorbit chiar primarul Dominic Fritz, în baza unor evaluări a căror autori a rămas necunoscută.
Primarul Dominic Fritz a anunțat, pe 26 aprilie 2023, că a semnat mai multe dispoziții de demolare a unor clădiri ilegale (restaurante, cluburi) care sunt amplasate pe malul Begăi, dar nu numai, pe terenuri aparținând Municipiului Timișoara. Lucrurile nu se vor lămuri, însă, prea rapid, dispozițiile primarului urmând să fie cel mai probabil contestate în instanță. „O salbă de construcții ilegale ocupă peste cinci hectare de teren aflat în domeniul public, adică al tuturor timișorenilor. Patrimoniul orașului a fost furat bucată cu bucată, timp de zeci de ani, iar unii au făcut averi. Toate administrațiile anterioare au închis ochii, devenind astfel complice cu niște interlopi care au acaparat patrimoniul orașului. Vorbim de terenuri a căror valoare este estimată la 22 de milioane de euro. În fiecare an Timișoara a pierdut 1 milion de euro din concesiuni și alte taxe. În plus, toate aceste construcții care au fost ridicate ilegal, nu au autorizație și nimeni nu poate garanta siguranța celor care frecventează aceste localuri”, a spus, în aprilie 2023, primarul Dominic Fritz.
Primăria Timișoara a precizat că a început în 2022 o analiză a situației terenurilor de pe malul Bega și zona Stadion, pentru a elucida situațiile bizare raportate de-a lungul timpului despre proprietatea acestora. În urma unui proces minuțios de documentare a reieșit că peste 55.000 de metri pătrați, care aparțin municipiului Timișoara, au fost ocupați ilegal de decenii. Pe aceste terenuri au fost ridicate construcții ilegale și au fost exploatate în scop comercial. Prin dispozițiile emise, firmele care ocupă ilegal aceste terenuri sunt obligate să își desființeze construcțiile ridicate. În caz de refuz, primăria va efectua demolările și va imputa costurile aferente.
Apoi buldozerele au intrat în acțiune în baza unor dispoziții de demolare semnate de primar. Însă cum din punct de vedere legal nu erau acoperite, Primăria Timișoara a pierdut mai multe procese. În alte cazuri, precum Ștrandul Termal, proprietatea a fost distrusă, apoi dată în administrația Horticultura SA, societatea a primăriei și a sfârșit prin a deveni un loc abandonat în ruină și mizerie, cel mult adăpost pentru oamenii străzii. Dar ștrandul-simbol al orașului nu a mai fost reabilitat, în ciuda promisiunilor ferme ale administrației.
Episodul care a meritat o atenție deosebită a fost reinventarea unei străzi. E vorba despre o stradă de nici 300 de metri, care a fost desființată de comuniști în anii 1950 și care după revoluție a fost ocupată prin tertipuri imobiliare de două familii de romi de mătase. Administrația USR a profitat de rivalitatea dintre romi pentru acest spațiu, pentru a face o demolare în forță a unei bucăți de gard și reinventarea străzii Cezar, dată rapid în folosință deși nu era amenajată conform standardelor legale. De altfel, anul 2025 prinde strada Cezar din Timișoara tot nefinalizată. Mica străduță a fost preluată de municipalitate încă din aprilie 2024, dar amenajarea ei tot nu este gata.
Strada Cezar a fost îngrădită de proprietarii de vile de pe bulevardul CF Loga încă din anii 2000. Înainte, fusese îngrădită, în anii 50 de Securitate. Anul trecut, la mijlocul lunii aprilie, administrația Fritz a dărâmat gardurile și a anunțat că o redă comunității. Într-un final strada a fost amenajată dar nu are trafic pietonal decât în sezonul cald, weekenduri, când oamenii din zonă merg în Parcul Copiilor. În rest, e blocată de mașini parcate.
Reinventarea străzii Cezar a deschis cutia Pandorei, așa cum au avertizat specialiștii în cadastru și amenajări funciare, pentru că există sute de spații care au fost cândva străduțe, pasaje sau chiar intersecții, care sunt în proprietate privată. Pentru cele private, primăria a pregătit o comisie de negociere, care să obțină cel mai convenabil preț de cumpărare sau schimb de terenuri.
Însă cea mai întâlnită situație este a terenurilor aferente clădirilor ce au aparținut diverselor întreprinderi, cooperative sau alte entități de stat înainte de 1989. Ulterior acestea au fost cumpărate ori luate în chirie de la noii vechii proprietari, întreprinderi de stat, asociații sau sindicate.
Aici intră în scenă legea Legea 87/2020, o lege controversată, ale cărei norme de punere în aplicare au apărut de abia în 2023, cu diverse reveniri și adăugiri care i-au pus pe drumuri și căutări în vechi arhive pe cei proprietarii care s-au văzut nevoiți să depună tot felul de acte pentru a intra în noua legalitate. De altfel, un amănunt care a dat multă bătaie de cap proprietarilor, dar de care a profitat din plin echipa din Primăria Timișoara.
În iunie 2023, solicitanții care doreau primirea terenurilor de sub proprietățile cumpărate cu legea 112, dar și în alte asemenea spețe, care au depus cereri pentru a primi gratuit acel teren, pe baza legii 87 din 2020, trebuiau să depună la dosar, printre multe alte acte, și geometria terenurilor solicitate, la prefecturi. Deși legea a fost promulgată în 2020, nu au fost emise și norme de aplicare, iar Prefecturile, unde funcționează Comisiile de aprobare a acordării terenurilor, s-au descurcat fiecare, stabilind cum se va face solicitarea.
Doar în orașul Timișoara existau peste 2.000 depuse la primărie și trimise spre prefectură, în iunie 2023.
Aici, cei din Primăria Timișoara au găsit o fereastră de oportunitate pentru a trece în proprietatea municipalității terenuri la care drept și întâietate aveau actualii chiriași sau chiar proprietari cu acte în regulă.
O lege confuză care derutează inclusiv instanțele de judecată
Folosind aceste lacune de lege, care i-au vulnerabilizat pe solicitanți, administrați Fritz a elaborat un plan bine pus la punct, de amploare teritorială, prin care să poate pune mâna pe clădiri și spații, de la trotuare de un metru lățime până la parcele de zeci de hectare. Care sunt o mină de aur pentru a le concesiona clientelei politice, prietenilor sau dezvoltatorilor cu mare potență financiară.
Așa cum relatam mai sus, Legea 87/2020 dă mari bătăi de cap solicitanților, avocaților, notarilor dar și instanțelor de judecată, ceea ce a avut ca efect o interpretare neunitară și, în consecință, hotărâri contradictorii.
Normele de aplicare pentru Legea 87/2020, care a modificat Legea fondului funciar nr. 18/1991, nu au fost publicate explicit, deoarece modificarea s-a făcut prin actul normativ propriu-zis, Legea 87/2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 551 din 25 iunie 2020. Această lege nu a avut norme de aplicare separate, ci a modificat direct Legea fondului funciar nr. 18/1991, care este necesar a fi consultată pentru a nu prejudicia solicitanții legitimi.
Înalta Curte de Casație și Justiție a emis decizia nr. 54 din 18 septembrie 2023, referitoare la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 27 alin. (2^3) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, așa cum a fost modificat prin Legea nr. 263/2022.
„În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 27 alin. (2^3) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, așa cum a fost modificat prin Legea nr. 263/2022, prin sintagma „sau cei care au dobândit aceste imobile prin acte translative de proprietate“ se poate înțelege orice subdobânditor, persoană fizică sau juridică, al dreptului de proprietate asupra construcției?În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 27 alin. (2^3) lit. a) din Legea nr. 18/1991, așa cum a fost modificat prin Legea nr. 263/2022, conform cărora „dacă deținătorii sau moștenitorii acestora figurează cu casa de locuit în registrele agricole sau registrele cadastrale ori sunt înscrise în cartea funciară și sunt înregistrate în evidențele fiscale“, este necesar ca la data formulării cererii de constituire a dreptului de proprietate asupra terenului imobilul-construcție să aibă destinația de casă de locuit sau este suficient ca imobilul-construcție să fi avut această destinație la data edificării, respectiv a dobândirii în condițiile Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului, cu modificările ulterioare?O persoană juridică de drept privat (societate) care a dobândit prin contract de vânzare-cumpărare imobilul-construcție de la persoana care a edificat construcția anterior anului 1990 sau de la persoana care a cumpărat-o potrivit prevederilor Legii nr. 112/1995 ori de la moștenitorii acestora poate beneficia de dispozițiile art. 27 alin. (2^3) din Legea nr. 18/1991, așa cum a fost modificat prin Legea nr. 263/2022, în condițiile în care la data formulării cererii de constituire a dreptului de proprietate asupra terenului construcția reprezintă sediul societății ori aceste dispoziții sunt edictate doar în favoarea persoanelor fizice în considerarea destinației de casă de locuit evidențiată la lit. a) din același text de lege?Se poate aprecia că, prin transmiterea dreptului de proprietate asupra casei de locuit către o persoană juridică de drept privat (societate), imobilul-construcție își schimbă destinația în condițiile în care nu reprezintă sediul acesteia la data formulării cererii de constituire a dreptului de proprietate asupra terenului și își păstrează în cadrul societății scopul locativ avut în vedere la data edificării construcției, într-o primă variantă, respectiv nu își păstrează în cadrul societății scopul locativ avut în vedere la data edificării construcției, în varianta a doua?Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă„, se consemnează în decizia obligatorie a ÎCCJ din 18 septembrie 2023.
Modificările aduse Legii Fondului Funciar l-au nemulțumit pe președintele Klaus Iohannis și – în virtutea prerogativelor sale – a atacat la Curtea Constituțională a României (CCR) forma actuală a legii.
La data de 1 iulie 2024, Parlamentul a transmis Președintelui României, în vederea promulgării, Legea pentru modificarea art. 24 alin. (3) din Legea fondului funciar nr. 18/1991. Legea are ca obiect de reglementare introducerea în categoria construcțiilor – pentru care comisia județeană de fond funciar va putea emite, la cerere, titluri de proprietate – a construcțiilor edificate și de fostele întreprinderi agricole de stat, de fostele societăți comerciale cu capital de stat la data înființării acestora, de fostele stațiuni de mașini agricole, precum și a celor edificate de fostele cooperative meșteșugărești. Detalii aici: Legea Fondului Funciar, ATACATĂ la CCR de Klaus Iohannis: „Afectarea unor garanţii ale dreptului de proprietate publică şi privată”.
Mișcările din Primăria Timișoara
Cu un PUG contestat în instanță și mai multe procese pierdute, pe 10 februarie 2025, Primăria Timișoara propune măsuri noi pentru valorificarea terenurilor publice prin regulamentul de acordare a dreptului de superficie.
„Municipiul Timișoara propune noi măsuri pentru valorificarea patrimoniului orașului. Cu un nou regulament pentru acordarea dreptului de superficie, primăria vrea să elimine mecanismele din trecut care au permis utilizarea terenurilor publice valoroase în schimbul unor sume modice sau chiar gratuit. Sumele pierdute de oraș se ridică la milioane de euro. Primarul Dominic Fritz va supune aprobării Consiliului Local un HCL care să corecteze situația. Regulamentul se referă în primul rând la terenuri publice aflate sub construcții industriale și nu se va aplica terenurilor de sub blocurile rezidențiale sau caselor deținute în baza legii 112.
Aplicarea unui nou regulament este necesară, deoarece, începând cu anul 2000, a fost aplicat un mecanism pentru stabilirea taxei de utilizare a terenurilor care nu includea o evaluare reală a valorii acestora și care nu avea la bază un titlu legal. Cei mai mulți proprietari care au beneficiat de acest mecanism, dezavantajos pentru oraș, dețin clădiri ale fostelor societăți de stat, privatizate fără vânzarea terenurilor.
Regulamentul nu afectează drepturile celor care solicită terenurile în baza Legii nr.87/2020. Totodată, regulamentul nu va fi aplicat în cazul terenurilor pentru care există deja un contract de concesiune, folosință gratuită sau alt titlu valabil, deoarece acestea sunt reglementate prin alte acte juridice. Mai mult, regulamentul vine în sprijinul proprietarilor de clădiri și facilitează obținerea autorizației de construire pentru extinderea sau modificarea imobilului„, apare pe pagina oficială de internet a Primăriei Timișoara. Link aici: Primăria Timișoara propune măsuri noi pentru valorificarea terenurilor publice prin regulamentul de acordare a dreptului de superficie.
Ulterior, în anul 2025, Primăria Timișoara a luat în vizor spații și construcții din zona Complexului Studențesc. Astfel s-a ajuns la demolarea cu circ și intervenții a pizzeriei Poli de pe Calea Aradului, în luna iunie, apoi tot în forță, la finele lunii septembrie, a clădirii de pe strada Barbu Iscovescu nr. 2, unde funcționa un local de alimentație publică. Proprietarul clădirii este firma Land Real SRL. Însă acțiunea primăriei vizează și terenul din jurul clădirii, pentru care proprietarii au acte. Primăria susține eliberarea unui trotuar, care ar fi fost trecut în mod nelegal în CF, însă acel trotuar nu a existat niciodată în realitate. Lucru confirmat și de planurile succesive din ultimii 25 de ani dar și de noul PUG, întocmit chiar de actuala administrație, aprobat în consiliul local.
Cu clădirea demolată și afacerea ruinată, aceștia mai au o singură șansă, care implică timpi lungi și costuri mari, mai exact să deschidă acțiuni în instanță împotriva firmei de demolări, a administrației Fritz și a Poliției Locale.
Următoarele locații din zona Complexului Studențesc și din oraș unde Primăria Timișoara se pregătește de evacuări, eventuale demolări și preluarea terenurilor sunt cele aparțindând Madlini Company SRL, MetCons 7 SA, Dulcineea SRL, Miro House SRL și ProntoModa SRL.
Strategia FritzKrieg are o amploare greu de evaluat
Cu ajutorul unor urbaniști, avocați și economiști care au studiat fenomenul din Timișoara, care a început să fie preluat și în București, am reușit să stabilim un pattern al acestor acțiuni, mai mult sau mai puțin legale dar și abuzive.
Analizând proiecte de HCL, dispozițiile de demolare ale primarului Timișoarei dar și HCL emise de CL Timișoara reies câteva concluzii.
Indiferent ce demersuri au făcut antreprenorii vizați și ce documente și acțiuni de a se opune demolării au inițiat, există deja o strategie internă a Primăriei Timișoara. Surpinzător sau nu, această strategie este publicată, dar scapă ochiului neformat pe această cazuistică, având formulări ambigue și fiind publicată secvențial, în documente separate.
Grupul de interese, cu oameni și în Primăria Timișoara, prin intermediul Direcției Generale Valorificare Drepturi de Proprietate ale UAT din cadrul Primăriei Municipiului Timișoara, a identificat peste 200 de construcții și zone din oraș unde instituția va aplica „corectarea situațiilor în care terenuri publice valoroase, aflate în special sub construcții industriale, au fost utilizate gratuit sau contra unor sume modice”. Aceste terenuri intră practic într-un proces de expropriere forțată, disimulată, folosind următoarea strategie:
- Se inițiază „operațiunea de primă înregistrare în sistemul integrat de cadastru și carte funciară a parcelei sau imobilului cu număr cadastral nou XXXXXXX, proprietatea Municipiului Timișoara – domeniul public”
- După înregistrarea pe Municipiul Timisoara, chiar dacă potențialul beneficiar al terenului are clădirea în proprietate, primăria va face o evaluare a terenului cu firma / firmele de evaluare și tranzacționare imobiliară pe bază de contract sau comision și va iniția un proiect de HCL pentru revocarea dreptului de folosință asupra terenului.
- Pentru a descuraja și a vulnerabiliza financiar antreprenorul, instituția va stabili drept de superficie la preț evaluat actualizat, adică mare ( de exemplu, peste 100 euro/mp) si va comunica prețul către proprietarul clădirii. Dacă acesta nu plătește, pierde dreptul de superficie și se ajunge la executare silită pentru neplata contravalorii chiriei / concesiunii / altă formă de dare în folosință. În funcție de zonă și de interes, prețul rezultat în urma evaluării variază, în medie, între 15 euro/mp/an și 100 euro/mp/an. Calculul a fost realizat prin raportare la valoarea estimată a dreptului de superficie deja exprimate în HCL-uri recente, votate în CL Timișoara.
- Dacă proprietarul clădirii refuză sau e incapabil financiar să plătească superficia se trece la executare silită și apoi se demolează cladirile care nu mai sunt OPORTUNE noilor proiecte de dezvoltare urbană pe care le va face administrația orașului, pe cartiere. Este o modalitate folosită în străinătate și, în câteva cazuri, în București. Practic se face o reamenajare a unei părți întregi dintr-un cartier. Acest proces e deja demarat și va continua în ritm mai rapid. Lucrurile au fost pregătite din timp prin intermediul unor consilieri locali, cu acceptul tacit al factorilor de decizie din primărie și a fost semnalat public, în presă, încă din toamna anului 2023: Administratia Fritz, preș in fata consilierului local Razvan Negrisanu. Lectie despre cum se calca legea in picioare la Primaria Timisoara pentru afacerile unui lider USR – Opinia Timisoarei și UPDATE Afacerile baietilor destepti din administratia Fritz continua la Timisoara. Parcelele lui Razvan Negrisanu merg la vot inainte, nu inapoi, si sfideaza Inspectoratul de Stat in Constructii. UPDATE – Opinia Timisoarei.
- Următorul pas este înființarea unui „birou” care va prelua intern proiectarea noilor cartiere, materializat prin „Atelierul de Proiectare Timișoara S.R.L.”, o societate care are ca acționar Primăria Timișoara „conform legislației în vigoare privind societățile comerciale și guvernanța corporativă a întreprinderilor publice”. Modelul există deja în sectorul 2 din București din anul 2023. Astfel primăria are control total asupra oportunității și modelului de proiectare iar proiectarea se va mula pe profilul firmelor de construcții, mai exact doar firmele de construcții care îndeplinesc cerințele impuse de proiectant și de către beneficiar. E simplu de înțeles că se referă la proiectare cu dedicație pentru anumite firme de construcții. Înființarea societății de casă pentru proiectare, a primăriei, a fost contestată de Ordinul Arhitecților Timiș. Au primit un refuz frumos împachetat.
- Aceste acțiuni de demolare sunt calculate matematic și strategic, deoarece contractul încheiat cu firma de demolări, eliberarea bunurilor rezultate din evacuări, demolare imobile şi alte construcţii, manipulare, transport, neutralizare, depozitare și valorificare deșeuri pe raza municipiului Timișoara, încheiat în luna august 2025, are o valoare de 26.229.960 de lei fără TVA, respectiv de 31.738.251,6 lei cu TVA inclusă (6.477.194,2 euro), pe o perioadă de 4 ani.
- Exactitatea sumelor și a datelor din acordul-cadru și din contractul încheiat, presupune cu o exactitate de 99% că primăria a întocmit deja o listă a clădirilor vizate, pe care, în mod ideal, ar trebuie să le recupereze gratuit, prin înțelegere între părți sau cu forța – deci și cu asumarea unor scandaluri publice, folosindu-se de metode de coerciție oferite de legislația actuală (amenzi repetate și în cuantum cât mai mare pentru orice motiv – neîntreținerea corespunzătoare a imobilului, curățenie, colectare selectivă, toaletarea vegetației, autorizații pentru activități sezoniere unde e cazul), aplicate prin inspectorii primăriei, Poliția Locală sau alte instituții. Sancțiunile repetate și cu valoare mare care nu pot fi plătite în special de către antreprenorii mici sau cu profit mic, îi va aduce în imposibilitatea de a le gestiona.
- Modul de acțiune și strategia de expropriere prezentate au și o componentă care să le dea caracter de legitimitate în fața masei largi de timișoreni, prin mesaje în social media și mass media, de genul campaniei subversive „Redăm Timișoara timișorenilor”, „recuperăm terenurile folosite ilegal/abuziv de mafia imobiliară”, mesaje ce prind la majoritatea largă a populației care nu deține proprietăți industriale sau comerciale și nu este familiarizată cu legislația în domeniu și cu prevederile regimului de proprietate.
Raportul uitat al Curții de Conturi
Administrația Fritz a fost zguduită din temelii de constările auditorilor Curții de Conturi care au dezvălui nereguli și ilegalități grave comise de conducerea și de către funcționarii primăriei, în mandatul 2020 – 2024.
După doi ani de procese, pe 20 noiembrie 2024, Curtea de Apel Timișoara a dat o sentință definitivă prin care validează constatările auditorilor de la Camera de Conturi Timiș, după ce la recursurile formulate, juriștii primăriei nu au reușit să aducă contraargumente valide care să convingă instanța de invaliditatea neregulilor constatate, săvârșite de administrația Fritz, în mandatul precedent.
Trebuie spus că acest raport la costat funcția pe un om curajos. În iulie 2024, directorul Camerei de Conturi Timiș, Florin Cornel Popovici, a fost dat afară din serviciu. Zvonistica lansată public era că el a ar fi făcut mai multe abuzuri în serviciu și ar fi comis alte nereguli extrem de grave. În realitate, Popovici a intrat în conflict cu superiorii săi și a deranjat prin auditarea unor firme apropiate unor oameni politici din Timiș și de la București.
Conflictul a fost declanșat încă din anul 2023, când Popovici i-a acuzat de hărțuire pe superiorii săi și pe o colegă de serviciu.
Florin Cornel Popovici a depus, în data de 10 iulie 2024, o plângere împotriva deciziei de concediere emisă de Curtea de Conturi a României. Pe 30 septembrie 2024, Tribunalul Timiș a dat o sentință prin care a anulat decizia de sancționare disciplinară a fostului șef al Camerei de Conturi Timiș, după ce acesta a fost înlăturat de la conducerea instituției și s-a încercat sancționarea sa pe motive de indisciplină. Reprezentanții Curții de Conturi nu au mai contestat decizia tribunalului, în termenul legal stabilit.
Administrația Fritz a fost zguduită din temelii de constările auditorilor Curții de Conturi care au dezvălui nereguli și ilegalități grave comise de conducerea și de către funcționarii primăriei, în mandatul 2020 – 2024.
Dup doi ani de procese, pe 20 noiembrie 2024, Curtea de Apel Timișoara a dat o sentință definitivă prin care validează constatările auditorilor de la Camera de Conturi Timiș, după ce la recursurile formulate, juriștii primăriei nu au reușit să aducă contraargumente valide care să convingă instanța de invaliditatea neregulilor constatate, săvârșite de administrația Fritz, în mandatul precedent.
Este vorba despre abateri și legalități grave și prejudicii foarte mari, pe care noua/vechea administrație Fritz trebuie să le îndrepte printr-o serie de măsuri reparatorii pe care nu le poate însă pune în aplicare și de prejudicii pe care, în ultimă instanță le va plăti de la bugetul local, adică exact din banii timișorenilor.
Vorba populară “nu-I problemă, are balta pește” de aplică perfect, administrația Fritz încercând să mulgă cât mai mulți bani de pe timișoreni, persoane fizice și agenți economici, forțând, n ultima săptămână a anului 2024, o hotărâre de Consiliu Local prin care să majoreze cotele taxelor și impozitelor, în mod ilegal, cu până la 50%. În condițiile în care Timișoara a fost orașul cu cele mai mari taxe locale din țară și în 2022 și 2023.
Revenind la procesul prin care Primăria Timișoara a încasat o lovitură directă și definitivă din partea Curții de Apel Timișoara, sunt multe aspecte (și destul de complicate) asupra cărora Camera de Conturi Timiș a dispus măsuri reparatorii.
Ele sunt prezentate în decizia 1150 / 20.11.2024 a Curții de Apel și fac referire la toate aspectele contestate de Primăria Timișoara, deși ele au fost constatate, documentate și fundamentate de către auditorii Camerei de Conturi Timiș încă din anul 2022.
