Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au deschis un dosar penal în urma sesizării făcute de Fundația pentru Apărarea Cetățenilor împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS). Ancheta vizează modernizarea Aeroportului „Delta Dunării” Tulcea, un proiect de peste 70 de milioane de euro finanțat din bani europeni și naționali, arată FACIAS.
Cazul se referă la proiectul „Modernizare și extindere terminal pasageri. Modernizarea platformei de îmbarcare-debarcare și a căii de rulare ALFA. Construire platformă dedicată activităților de degivrare/antigivrare aeronave”, cod SMIS 2014+15218. Aeroportul Tulcea, deși are o capacitate de 400 de pasageri pe oră, a avut un trafic de doar 47 de pasageri în primele cinci luni ale anului 2025. În 2024, a deservit un total de 1.600 de pasageri, plasându-l pe ultimul loc în România. FACIAS a arătat că, în pofida acestor cifre, membrii Consiliului de Administrație și-au triplat indemnizațiile în 2025, ajungând la 69.828 de lei brut anual, iar cheltuielile cu personalul au crescut la 4,1 milioane de lei în 2024, aproape dublu față de 2022.
În luna iunie, FACIAS a sesizat Parchetul European (EPPO) și organele de cercetare penală din România cu privire la modul în care au fost folosite fondurilor europene alocate pentru modernizarea Aeroportului Internațional „Delta Dunării” din Tulcea.
Care sunt opțiunile?
Interdicțiile de zbor impuse în Dobrogea, în zona graniței cu Ucraina, vor permite Armatei să distrugă imediat orice aeronavă sau dronă care zboară pe teritoriul interzis. Cel mai probabil acolo urmează să fie trimise și mijloace de identificare și distrugere a dronelor.
România a extins de pe 13 septembrie, atât în aer, cât și în interiorul teritoriului, zona pentru care impune restricții de zbor. Măsura vine după ce în ultimele săptămâni autoritățile au descoperit în Deltă rămășițele a cel puțin trei drone rusești.
O suprafață estimată între 3.000 și 4.500 de kilometri pătrați din Dobrogea, lipită de frontiera cu Ucraina, nu va mai putea fi traversată în aer, până la înălțimea de patru kilometri, de niciun dispozitiv de zbor care nu are acceptul autorităților române.
Exceptate de la această interdicție sunt doar aeronavele de stat, precum cele ale SMURD sau care au misiuni de urgență.
Interdicția de zbor impusă de România se aplică, astfel, tuturor dispozitivelor de zbor – de la drone, la aeronave, orice aparat care zboară între frontiera cu Ucraina și până 20 – 30 de kilometri în interiorul României.
Aeroportul Constanța și Baza Aeriană MK
Singurul aeroport care are pistă betonată și facilități de dirijare, asistență la decolare și aterizare din zona Dobrogei și malul Mării Negre este aeroportul Mihail Kogălniceanu din Constanța, care ste folosit și pentru curse civile și pentru zboruri militare, românești sau aliate.
Baza 57 Aeriană „Căpitan Aviator Constantin Cantacuzino” Mihail Kogălniceanu este o unitate a Forțelor Aeriene Române, situată în apropierea municipiului Constanța, în sud-estul României. Având o poziție strategică în regiunea Mării Negre, baza îndeplinește un rol esențial în arhitectura de securitate a flancului estic al NATO. Este utilizată atât de aviația militară română, cât și de forțe aliate, în special pentru misiuni de poliție aeriană, antrenamente multinaționale și dislocări operaționale. Începând cu anii 2000, baza a fost folosită în mod constant de forțele armate ale Statelor Unite și ale altor state membre NATO, devenind un important centru de tranzit și sprijin logistic pentru operațiunile internaționale. În prezent, Baza 57 se află într-un amplu proces de modernizare, vizând extinderea capacităților sale de operare și adaptarea la cerințele actuale ale Alianței.Aceasta găzduiește Escadrila 571 Aviație Vânătoare și Escadrila 572 Elicoptere.
Aerodromul Tuzla
Aerodromul privat Tuzla este impropriu pentru operarea aeronavelor de pasageri sau militare. Este un aeroport utilitar cu suprafață înierbată, care nu poate fi folosit pentru aeronave de mari dimensiuni și cu greutate mare, cargo sau pentru avioane militare de vânătoare.
Aeroportul are o suprafață de 36 ha și dispune de un hangar de 1200 m2, două clădiri administrative, două terminale de pasageri și de un depozit nou de combustibili de 180m3. Tipuri de zbor care se pot efectua pe acest aeroport: zbor la vizibilitate (VFR) ziua și noaptea. Pentru noapte se dispune de un balizaj luminos al heliportului. Aeroportul este proprietatea firmei Regional Air Services, care l-a preluat în 1998 de la Aviația Utilitară SA. De pe acest aeroport firma asigură servicii aviochimice pentru agricultură, supraveghere și reclamă aeriană, aerotaxi, ambulanță aeriană, zboruri de agrement și organizează cursuri pentru obținerea brevetului de pilot privat (PPL) și cursuri de parașutism.
De pe Aeroportul Tuzla se efectuează aproape zilnic zboruri offshore în Marea Neagră pentru diferiți beneficiari care operează în largul platformei continentale a României, deservind platforme de foraj marin și vase. De asemenea, servicii de evacuare medicală offshore, disponibile 24/24, 7/7, prin misiuni de zbor efectuate atât ziua, cât și noaptea în condiții de siguranță. Zborurile offshore sunt efectuate cu elicoptere care reprezintă vârful tehnologiei în transportul deasupra mării.
Aerodromul din Tuzla mai este folosit ca și școală de zbor, școală de supraviețuire pe mare și mitinguri aviatice.
Ce rol are Aeroportul Tulcea?
Privit din punct de vedere comercial, Aeroportul Tulcea este un dezastru. Aeroportul Tulcea, care numără 92 de pasageri în şase luni, cât un singur avion, are 63 de angajaţi şi continuă să angajeze oameni, deşi nu are nicio cursă regulată, conform datelor din luna august 2025.
Aeroportul internaţional din Tulcea, poarta de intrare în Delta Dunării, care a finalizat în apriilie anul trecut investiţia de 180 mil. lei în modernizare, din bani europeni, nu are în continuare niciun zbor regulat la mai bine de un an de la recepţia invstiţiei, şi deşi a avut doar 92 de pasageri în primul semestru, cel mai mic trafic din ţară, continuă să facă angajări.
Datele de pe site-ul aeroportului arată că în iunie şi iulie au fost scoase la concurs posturi pentru doi specialişti în handling şi un agent de securitate, după ce la finalul anului trecut aeroportul căuta un economist şi un şofer.
De altfel, datele publice arată că acest aeroport, cu venituri de doar 293.000 lei anul trecut, şi-a crescut în fiecare an numărul de angajaţi din 2021 şi a ajuns la 53 de salariaţi anul trecut.
În anul 2023, într-un comunicat de presă, Ministerul Apărării Naționale (MApN) arată că România a impus o interdicție similară încă din mai 2022, la trei luni de la invazia neprovocată a Rusiei din Ucraina, însă doar până la înălțimea de 1.000 de metri și pe o suprafață de la frontieră înspre teritoriul țării de opt kilometri.
Vechea interdicție este în continuare aplicată pe toată frontiera dintre România și Ucraina, inclusiv în nordul țării. Excepție este doar suprafața la care se referă comunicatul din 14 septembrie.
MApN a explicat decizia de a înăspri condițiile de zbor din Dobrogea „pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra porturilor ucrainene de la Dunăre”, arătând că, din acest motiv „au fost necesare măsuri pentru extinderea restricțiilor pentru a asigura o mai eficientă capacitate de monitorizare şi control al utilizării spațiului aerian”.
Cel mai apropiat aeroport din zonă, cel din Tulcea – al doilea ca mărime din Dobrogea, după cel din jud. Constanța – nu a fost afectat de interdicție la acel moment.
Rolul aeroportului din Tulcea este însă unul mai puțin cunoscut public. În orice scenariu în care aeroportul din Constanța și baza aeriană MK ar fi atacate și ar deveni inoperabile, aeroportul din Tulcea ar rămâne ca variantă de rezervă atât pentru zborurile civile dar mai ales pentru cele militare.
În urmă cu o lună, mai exact pe 29 august, a avut loc o ședință a Consiliului Județean Tulcea în care s-a dezbătut problema aeroportului, mai exact un proiec de hotărâre privind rectificarea bugetului RA Aeroportul Delta Dunării Tulcea. Reproșurile au fost pertinente: de la inaugurarea noului terminal, nu există curse regulate, aeroportul este în pierdere masivă. Mai mult, indemnizațiile lunare ale membrilor Consiliului de Administrație al Aeroportului „Delta Dunării” din Tulcea vor fi majorate de cel puțin trei ori, de la de la 1.412 lei la 4.400 lei, potrivit unei hotărâri adoptate în aprilie 2025 de Consiliul Județean Tulcea, instituția care are în subordine acest obiectiv. Stoian Vâlcu este directorul Aeroportului Tulcea. Acesta a cumulat anul trecut pensia sa de peste 82.000 de lei/an și indemnizația din partea Aeroportului „Delta Dunării” în valoare totală de peste 125.000 de lei/an, adică 10.400 de lei/pe lună, conform declarației sale de avere.
Activitatea aeroportului Tulcea este, oricum, foarte redusă: doar 204 pasageri au decolat sau aterizat acolo, în primele șase luni ale anului. Iar în privința zborurilor civile care traversează Delta Dunării, acestea s-au redus pe fondul invaziei: doar unul a fost autorizat.
Revenind la ședința CJ Tulcea din luna august, 61 de aeronave vor ateriza și decola în patru zile pe și de pe Aeroportul Delta Dunării în ultima săptămână din luna septembrie. Este o informație preliminară, făcută publică în ședința de Consiliu Județean de către directorul acestei regii, Vâlcu Stoian. ”Avem până la acest moment 40 de aeronave care vor ateriza pe aeroportul nostru și de asemenea 21 de aeronave care vor decola de pe aeroport într-un interval de doar patru zile. Pot spune că vor fi 48 cu 48 de ore de testare a capacităților noastre de operare și mai ales o testare a nivelului de pregătire a salariaților noștri, de ce să nu recunosc!” a declarat Vâlcu Stoian.
În ceea ce privește cursele regulate care sunt așteptate de tulceni de mai mulți ani și mai ales după modernizarea aeroportului la standarde de siguranță europene, același Vâlcu Stoian a mai declarat:”Nu mai trebuie să ne ferim și trebuie să spunem adevărul și anume acela că războiul de la granița cu Ucraina este cel care oprește orice negociere cu operatorii cu care discutăm. În momentul în care acest conflict armat din țara vecină va înceta cu siguranță aceste curse regulate de pe Aeroportul Delta Dunării Tulcea se vor realiza, așa cum ne-am propus, cel puțin de două ori pe săptămână”.
Pentru a confirma o dată în plus tipul investițiilor făcute la aeroport și recepționate acum doi ani, consilierul Dan Lucian Bălan a întrebat dacă se poate închide acest aeroport prin voința consilierilor județeni. Răspunsul a venit prompt din partea directorului aeroportului și a fost limpede: ”Nu, pentru că sunt investiții cu fonduri europene care sunt în monitorizare cinci ani de zile de la recepția investiției!”. Cel puțin acesta este narativul directorului de aeroport, care mai are exact o săptămână pentru a dovedi că declarația sa privind cele 61 de avioane care vor opera până la 1 octombrie pe Tulcea, este una reală.
Dincolo de sinecuri, combinații financiare și alte manevre care sunt în total contrast cu pierderile mari și cu investițiile de zeci de milioane de euro, investigate acum de către procurorii DNA, Aeroportul Tulcea are un rol important ca și bază de rezervă, atât în contextul războiului de la granița de sud-est, dar folosește și ca bază de antrenament pentru diverse categorii de personal navigant sau care se ocupă cu securitatea aviatică, de mai mulți ani de zile.
Astfel, la fel ca și la Ministerul Mediului și la cel al Apărării, reclamațiile și sesizările vizavi de presupuse acte de corupție sau alte infracțiuni economico-financiare, arată mai mult o luptă politică pentru preluarea unor direcții importante, în detrimentul rolului strategic al unor obiective.
Nu este vorba doar de aeroportul din Tulcea, dar și de înzestrarea Armatei, de lupta pentru conducerea DGIA, de proiectele de infrastructură critică și pentru energie, de la surse de apă, la hidrocentrale și termocentrale. Și nu este un secret că partidul USR are atât majoritate în CSAT, dar deține în Guvern portofoliile de la Apărare, Mediu și Externe.
