Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, posta vineri, 25 iulie 2025, o laudă despre “noua clinică Balneo” a cărei recepție s-a făcut, după lucrări întârziate și o investiție care a ajuns la peste 1 milion de euro. Marea minciună este că pacienții se vor putea bucura de tratamente de balneoterapie, doar că apa folosită este apă chioară încălzită, fără proprietăți balneoterapeutice.
În postare, primarul insistă chiar pe termenul “balneo”, adică exact ce noua clinică nu poate oferi. Nu din vina angajaților sau a conducerii acestei secții a Spitalului Municipal, ci tocmai din cauza delăsării celor din Primăria Timișoara, care are în subordine și finanțează spitalul.
“Am terminat noua clinică Balneo, un proiect ridicat de la zero. Acum, facem recepția clădirii și finalizăm licitația de 1 milion de euro pentru echipamente moderne și performante. Pacienții din Timișoara și întreaga regiune vor putea face aici tratamente de recuperare la standarde europene, într-un domeniu medical cu mare cerere.
Aici am amenajat bazin cu apă termală, 4 băi galvanice, 14 săli de tratament și 5 cabinete de consultații. Între vechea clinică de balneo de pe bdul C.D. Loga și cea nouă, am construit o legătură care permite pacienților să treacă dintr-un corp în altul fără să mai iasă afară, la temperaturi diferite.
De altfel, în noua clădire avem o centrală de tratare a aerului, care păstrează un nivel de umiditate redus în special lângă bazin și băile galvanice și purifică și sterilizează aerul. La intrarea/ieșirea din clinică sunt perdele de aer ca să țină temperatura interioară la 20°C-24°C, indiferent de sezon”, anunța trimfător, pe Facebook, în dimineața de 25 iulie, primarul Timișoarei, Dominic Fritz.
Nimic mai fals, căci din corespondența și analizele făcute în ultimii ani, conducerea primăriei știa că anunțul unei noi clinici de balneoterapie este o minciună și inducerea în eroare a pacienților. Așadar există apă termală, băi galvanice, dar nici pomeneală de apă naturală cu proprietăți balneoterapeutice.
Anunțul fals nu are nicio scuză, povestea fiind veche și cunoscută în lumea medicală și până la nivelele superioare, Ministerul Sănătății și la Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier şi al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (fosta ANRM – Autoritatea Națională pentru Resurse Minerale). De altfel, de astfel de măsurători fizico-chimice se ocupă geologi specializați și clasificarea o acordă, acolo unde e cazul, tocmai autoritatea în domeniu, adică ANRMPSG.
Cum a devenit apa vindecătoare subiect tabu la…Clinica de Balneologie
Acest proiect a fost inițiat încă din 2015, de către prof. dr. Octavian Mazilu, manager al spitalului municipal în acea perioadă. În 2016, când a fost schimbat managerul, a fost analizată documentația realizată până în acel moment: mai exact că s-a renunțat la bazinele cu apă termală (erau prevăzute cabinete medicale în locul lor) pe motiv că ar fi prea mari costurile pentru a readuce apă termală în clinică. În 2016, apa vindecătoare nu mai exista în bazinele clinicii de aproximativ 15 ani, sonda de lângă sediul BRD din girația de la Termal nu mai era funcțională. Managementul de atunci al spitalului a luat legătura cu Agenția Națională de Resurse Minerale – filiala Deva, care a trimis un geolog specialist. El a constatat că din cele trei sonde care alimentau pe vremuri bazinele cu apă termală, doar două mai erau disponibile pentru obținerea licenței, sonda de lângă sediul BRD și cea din Parcul Copiilor. Pentru sonda de apă termală din Parcul Alpinet, lângă Flora, un privat din Sibiu obținuse licență de exploatare pentru 20 de ani, pe o suprafață de 19 kilometri. La o primă estimare, costuri nu erau foarte mari pentru refuncționalizarea sondelor și transportul apei termale în clinică, așa că a fost modificat proiectul și conducerea spitalului a făcut demersuri pentru obținerea licenței de exploatare. În 2018, spitalul municipal a obținut dreptul de administrare a 80 de metri pătrați în jurul sondei de lângă sediul BRD, în vederea verificării acesteia. În paralel, au fost realizate un Studiu de Fezabilitate și un Proiect Tehnic într-o colaborare dintre echipa spitalului și echipa din Primăria Timisoara, în timpul fostei administrații Robu. A fost o problemă legată de terenul de sub bazinul mare cu apă termală, un litigiu pe câțiva metri pătrați cu familia Cârpaci. Cu greutate, Olimpia Oprea, atunci manager al spitalului municipal, a reușit să convingă familia Cârpaci să dea o semnătură la notar, pentru a renunța la litigiu și pentru a putea fi depus proiectul. Contractul de finanțare a fost semnat de fostul primaru Nicolae Robu, în anul 2019.
După instalarea administrației USR în 2020, cei de la spital au transmis toate datele legate de demersurile făcute pentru a obține licența pentru apă termală dar nu s-a mai întâmplat absolut nimic cu această inițiativă, care a fost pusă “la sertar”.
O dovadă în plus este hotărârea de consiliu local, adoptată la ultima ședință a CL Timișoara, din 22 iulie 2025, prin care s-a stabilit “aprobarea modificării structurii organizatorice, statului de funcții, organigramei și Regulamentului de Organizare și Funcționare al Spitalului Clinic Municipal de Urgență Timișoara”. Ce este de observat în această hotărâre este amănuntul schimbării denumirii clinicii, pe care consilierii și publicul l-au trecut cu vederea. Denumirea “Clinică Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie” s-a transformat în “Clinică Medicină Fizică și de Reabilitare”. Adică a fost scos din titulatură exact cuvântul magic: balneologie. La ședință s-au aprobat o propunere referitoare la organigramă, stat de funcții, structura SCMUT și propunerea de a se renunța la cuvântul balneologie în denumirea clinicii, cu care însă edilul-șef al Timișoarei se laudă în continuare.
Astfel, în anunțul de pe Facebook, primarul insită de două ori cu termenul de “clinică de balneo”, ceea ce este o serioasă inducere în eroare a pacienților, indiferent dacă sunt plătitori sau sunt asigurați.
Un alt amănunt tehnic, însă deosebit de important este adâncimea și înclinația noului bazin mare. Aici vin să facă terapie oameni cu probleme de mobilitate redusă, iar faptul că bazinul se adâncește brusc, printr-o treaptă abruptă, va solicita la maxim personalul care are grijă de pacienți în apă, existând pericolul ca aceștia să se înece dacă nu ar fi supravegheați fiecare în parte. Ceea ce înseamnă atenție sporită și mobilizarea unui personal mai numeros pentru asistența și supravegherea fiecărui pacient care intră în bazinul principal.
