Campania electorală pentru alegerile europarlamentare a ajuns și în Republica Moldova. Personalități politice românești, mai mici sau mai mari, au trecut Prutul și au avut întîlniri publice cu cetățenii români care au domiciliu între Prut și Nistru.
Deplasarea la Chișinău a fostului președinte al României, Traian Băsescu, este considerată a fi una importantă. Băsescu a fost primit de către Maia Sandu și a participat la o întâlnire publică cu tematica integrării europene a statului moldovean unde a spus că, dacă vrea în Uniunea Europeană, Republica Moldova ar trebui să renunțe la regiunea transnistreană.
Mai mulți unioniști basarabeni au comentat pe marginea acestei întâlniri întrebându-se dacă președinta Maia Sandu îi va restabili, sau nu, cetățenia moldovenească retrasă de Igor Dodon.
Din punctul meu de vedere, Traian Băsescu nu mai este interesat de această cetățenie, iar declarația despre regiunea transnistreană, deși veridică, conține în ea elemente electorale – fostul președinte a venit la Chișinău în compania lui Eugen Tomac, lider al Partidului Mișcarea Populară, formațiune care, alături de Uniunea Salvați România și Forța Dreptei, face parte din Alianța Dreapta Unită.
Alianța Dreapta Unită a ales, la 24 martie, ca locație pentru lansarea în campania electorală pentru europarlamentare capitala Republicii Moldova. Mesajul lor de campanie între Prut și Nistru spune că această alianță de partide va fi aliatul Republicii Moldova în Parlamentul European.
Partidul de guvernământ dintre Prut și Nistru, Partidul Acțiune și Solidaritate, are relații foarte bune de colaborare cu Uniunea Salvați România – în 2022, unul din liderii PAS, Lilian Carp, a anunțat că a devenit membru al USR.
Este clar că procesele politice de pe ambele maluri ale Prutului au ajuns să se inluențeze reciproc.
Încă două formațiuni politice din Republica Moldova, Partidul Social Democrat European și Partidul Mișcarea Alternativa Națională acordă sprijin formațiunilor politice românești aflate în campania pentru alegeri europarlamentare. Astfel, la finele lunii mai, social democrații moldoveni au organizat o conferință de presă în care au îndemnat cetățenii români cu domiciliul între Prut și Nistru să participe, duminică, 9 iunie, la alegerile europarlamentare și să voteze Alianța PSD-PNL. Am observat că mai mulți lideri ai acestei formațiuni politice au organizat întâlniri cu simpatizanții lor unde au repetat același îndemn.
Și formațiunea politică condusă de Ion Ceban, primarul Chișinăului, este implicată în campania de informare referitoare la alegerile europarlamentare. Membrii Partidului Mișcarea Alternativa Națională au difuzat recent materiale informative din care cetățenii români află locațiile secțiilor de vot din Chișinău și localitățile de provincie și în care sunt îndemnați să voteze Alianța PSD/PNL.
Am găsit acest material în cutia mea poștală; constat că scenariul de consolidare a social democraților moldoveni într-o singură formațiune politică are șanse de realizare. Surse din interiorul celor două partide moldovene îmi spun că, după rezultatele alegerilor europarlamentare, discuțiile la acest subiect ar putea fi reluate.
Am notat, în notele mele pe marginea evenimentelor politice dintre Prut și Nistru, că primarul de Chișinău, Ion Ceban, nu va candida la alegerile prezidențiale din 20 octombrie. Previziunea mea politică s-a împlinit, la data de 28 mai, edilul capitalei moldovene a anunțat că nu este interesat să candideze la alegerile prezidențiale din toamna acestui an și că, formațiunea politică pe care o conduce se pregătește de alegerile parlamentare din 2025.
Repet, ca să se țină minte, la alegerile parlamentare din Republica Moldova se vor regăsi într-o singură formațiune politică, una consolidată și puternică, și în urma procesului electoral din 2025, vor face parte din viitoarea configurație politică a Parlamentului Republicii Moldova.
Partidul primarului de Chișinău, Mișcarea Alternativa Națională, a semnat Pactul pentru Europa, un angajament politic pentru păstrarea direcției clare și ireversibile de dezvoltare a statului moldovean. A fost firesc să se întâmple așa căci, în programul politic al acestei formațiuni este stipulat dezideratul potrivit căruia partidele politice moldovene ar trebui să semneze un Pact similar celui de la Snagov. Voi aminti că la apariția partidului, Ceban a declarat că integrarea europeană ar trebui să fie ideea națională a statului moldovean, nu a unei singure formațiuni politice.
Între Prut și Nistru sunt deschise 52 de secții de votare pentru alegerile în Parlamentul European. Nu știu care va fi prezența la vot la alegerile pentru Parlamentul European. Știu că un număr mare de cetățeni români care au domiciliul între Prut și Nistru nu se află în Republica Moldova, mulți dintre aceștia constituie diaspora moldovenească din Uniunea Europeană. Cei rămași între Prut și Nistru, vor avea posibilitate să facă dovada conștientizării importanței cetățeniei europene pe care o dețin prin participarea la acest proces electoral.
Nu cred că la alegerile europarlamentare desfășurate între Prut și Nistru vom avea o cifră de peste 40 de mii de cetățeni care vor fi participat la vot.
Probabil, în statele Uniunii Europene, acolo unde se află de facto, moldovenii cu cetățenie română, prezența la vot va fi mai mare decât între Prut și Nistru. În statele Uniunii Europene campania pentru alegerile europarlamentare are turații mai mari decât la Chișinău. Acolo, se înțelege mult mai bine că în urma acestui vot va exista, sau nu, o altă configurație de putere în Parlamentul European.
Meteorologii anunță că duminică, 9 iunie 2024, ziua alegerilor europarlamentare va fi vreme frumoasă. Numai bună pentru ca majoritatea moldovenilor să-și continue muncile câmpului, departe de politica lumii.
Articol original pe Canal 33.
