Eurodeputatul Maria Grapini a prezentat inițiativele pentru susținerea internaționalizării IMM-urilor românești și, bazându-se pe experiența personală de antreprenor de succes, îndeamnă întreprinzătorii români plecați în alte țări, să aibă curajul să investească în România.
Mai mult, demnitarul european susține în Parlamentul European protecția pieței interne și combaterea concurenței neloiale. Grapini a vorbit despre politicile pe care le promovează la Bruxelles, la nivelul instituțiilor europene și despre asistența pe care a oferit-o, ca și membru al Parlamentului European dar și ca antreprenor cu o bogată experiență în business-ul internațional, delegațiilor de oameni de afaceri români, cu care ține legătura atât în România dar și prin întâlniri organizate la instituțiile europene.
În cadrul emisiunii ”Investiți în România!”, cu tema „INTERNAŢIONALIZAREA FIRMELOR ROMÂNEŞTI”, difuzată pe TVR Internațional, eurodeputatul Maria Grapini a declarat că, în calitate de Vicepreședintă a Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor din Parlamentul European dar și ca fost antreprenor și Ministru pentru IMM-uri, susține internaționalizarea IMM-urilor românești.
„Mi-am amintit că în 2009 am fost, cu compania mea, aleasă de Bruxelles, de Comisia Europeană, ca „Întreprinzătorul Anului” și îi felicit pe toți cei 15, dar sunt mult mai mulți în România și e foarte bine că facem acest lucru. Trebuie să vă spun că în calitatea mea de vicepreședinte pentru Piața Internă a Uniunii Europene, sigur că încerc să fac și de aici proiecte legate de internaționalizarea firmelor românești și lucrez foarte bine cu ambasada noastră din Belgia, dar am și adus la Bruxelles multe, foarte multe delegații de antreprenori.
Vreau să mulțumesc pe această cale și doamnei Ambasador și domnul ministru-consilier Sima, pentru că, iată, Belgia a ajuns, deși o țară mai mică, să fie pe locul 14 din punct de vedere al investițiilor în România. Dar ce mă bucură foarte tare este cooperarea, să zic așa, inversă, a companiilor românești în Belgia, că tot vorbim de internaționalizare. Sunt mândră ca româncă, pentru că, iată, există deja un memorandum de înțelegere între Institutul Național de Fizică din Belgia și de Inginerie Nucleară cu cercetarea noastră din domeniul nuclear, cu cei de la Măgurele. Deci există extrem de multe parteneriate în investiții și din Belgia în România, dar și din România în Belgia și cred foarte mult că depinde de foarte mulți factori să internaționalizăm IMM-urile. Eu din domeniul IMM-urilor am venit. Pe de o parte, constat că nu se cunosc toate informațiile, astfel că trebuie foarte bine informați cei din România, din intreprinderile mici și mijlocii și asta sigur că trebuie realizat și instituțional.
Sigur că trebuie să meargă spre informație și IMM-urile, așa cum le spuneam și eu când eram președinte de patronat. Pe de altă parte, proiectele de finanțare și de cofinanțare pe fonduri europene trebuie să meargă și în sensul internaționalizării, nu numai în sensul aducerii unor investiții din afară. Investițiile directe sunt foarte importante. Trebuie să spun că din 2004, și am sărbătorit anul ăsta 20 de ani, sunt fondatoare la Consiliul Național de Export, care a avut buget și are buget în fiecare an, între altele și pentru internaționalizare, pentru firmele românești, brand-uri românești, în toate târgurile internaționale, pentru a găsi piață. Pentru că acesta este până la urmă cuvântul. Și da, România eu vă spuneam, sunt foarte mândră. Iată, într-un singur an și jumătate, când în 2021 România era pe locul 21 la în rândul cel țărilor atractive din punct de vedere al investițiilor, în 2022 a ocupat locul 15, deci avem o șansă foarte mare.
Noi trebuie însă mult mai mult să închegăm sistemic informațiile între autoritățile naționale. În Uniunea Europeană sunt foarte multe platforme deschise în ajutorul întreprinderilor mici și mijlocii, care pot accesa direct această platformă, creată tocmai pentru a relaționa cu posibilii parteneri de afaceri. Sunt extrem de multe oportunități și eu mă bucur că e a șasea ediție, dar trebuie și alte programe făcute pentru „produs în România”. Și eu am făcut în domeniul textil, pe vremuri, fabricate în România, cumpărând și aveam și un program: cumpărând un produs românesc, mențineți locuri de muncă.
M-aș bucura ca românii din celelalte țări, care acum lucrează în alte state, să se ancoreze în această realitate românească, pentru că chiar lipsesc niște informații acolo și să poată să vină, de ce nu, să fie în calitate de angajați și foarte buni profesioniști în companiile care se creează prin start-up-uri, prin dezvoltarea companiilor actuale, fie chiar să investească, pentru că sunt posibilități de a lua bani pentru a-și deschide un start-up în România, o afacere”, a spus Maria Grapini.
Mai mult, europarlamentarul Maria Grapini, fost antreprenor de succes cu o activitate intensă dovedită, îndeamnă întreprinzătorii români plecați în alte țări, să aibă curajul să investească în România.
„Bineînțeles că noi aici, la Bruxelles, facem politici pentru toate statele. Important este ca informațiile să ajungă la toate statele, la toți întreprinzătorii. Vă spun asta pentru că am o experiență de 34 de ani în industria prelucrătoare. Sigur, aș îndrăzni să spun că trebuie o capitalizare mai rapidă. Nu există o viteză de capitalizare încă în România, egală cu cea din alte state. În demnul meu este totuși să meargă pe parteneriate. Iată, eu în 1997 am făcut o firmă mixtă care merge foarte bine, cu Germania, firmă producătoare.
Dar dau ca exemplu Belgia. S-au creat parteneriate și în domeniul agriculturii, pe proiecte foarte frumoase, femei fermieri și antreprenori în agricultură între Belgia și România. De asemenea, s-au făcut parteneriate și este meritul românilor care lucrează în Ambasada României, aici și așa ar trebui să facă de fapt toate ambasadele României, pentru că sunt cu departamente specializate pentru dezvoltarea relațiilor comerciale. De asemenea, este un proiect foarte important pe cercetare, că vorbea mai devreme, întreprinzătorul, despre cercetare și educație, în colaborare cu Politehnica din București. Apoi, tot pentru agricultură, eu am primit aici Clubul Fermierilor din România, o rețea extraordinară. M-a impresionat cât de mulți tineri au venit, cu studii făcute în Italia sau în altă parte, și și-au pornit o afacere în domeniul agriculturii, fie că vorbim viticultură, pomicultură sau în altă parte.
Există sprijin pentru instalarea fermierilor și de aceea fac iarăși un apel, cum făcea și întreprinzătorul, să vină românii înapoi, pentru că se dă acest sprijin pentru fermieri, instalarea fermierilor între 18 și 40 de ani. Deci pot veni înapoi și pot primi acești bani. Sigur, poate nu e foarte mult, dar sunt 70.000 de euro. Sunt și vicepreședinta intergrupului pentru IMM-uri. Pledez mereu pentru proiecte țintite, pentru că IMM-urile sunt majoritare, în procent majoritar, peste 92% în Uniunea Europeană. Dar diferența, de exemplu, între IMM-urile din România și IMM-urile din celelalte state, sigur, aici în rol important are și statul român, prin instituțiile sale, este că dacă durata de viață a unui IMM în România este mult mai mică decât în alte state. Exact din lipsa, pe de o parte, de capital, de capitalizare, pe de altă parte, eu cred că trebuie și mă bucură termenul acesta, antrenarea antreprenorilor.
De foarte multe ori, fără un studiu foarte detaliat, fără o pregătire, pornesc o afacere pe modelul de management care se cheamă „efectul de strălucire”: îi merge bine unuia, fac și eu așa ceva, deși nu mă pricep, nu am resurse, nu am un studiu de piață. Apropo de studiu de piață, iarăși se pot face, pe banii bugetului, studii de piață dacă întreprinzătorii vor să-și internaționalizeze afacerea. Prin acest consiliu național de export trebuie cerute studii de piață țintite pe o anumită piață, pe un un anumit produs sau serviciu. Bucuria mea este că în această seară am cunoscut prin intermediul dumneavoastră tineri care și-au asumat un business și iată ce frumos se dezvoltă. Este un exemplu că se poate, se poate și acuma, vă mai spun, fără a fi luat, așa, ca o chestiune politică, eu am rămas cu amprenta de de antreprenor. România are loc de dezvoltare, spre deosebire de celelalte state care sigur sunt mai dezvoltate și le-a mai rămas puțin spațiu, să zic așa, de dezvoltare. De aceea este bine aici să investim și sigur în același timp, prin asociații profesionale, e bine că avem și acest actor foarte important bursa, bursa de valori, bursa de mărfuri ar fi foarte importantă. De asemenea, să facem presiune spre instituțiile din România, Parlament, Guvern, încât să se creeze, dacă vreți, o politică de dezvoltare și o strategie națională de dezvoltare a capitalului românesc. Sigur, în România și internaționalizat avem loc, avem foarte mult loc și sunt foarte multe programe, așa cum am spus, pornite în acest exercițiu 2024-2027, ce ne-a mai rămas din exercițiu financiar început deja, în care putem să facem, pot să facă întreprinderile și sugerez asocierea. E foarte important în România, din cauză că nivelul de asociere este mai mic decât în alte state. Asociațiile, asocierile profesionale să facă politici sectoriale pe care să le prezinte guvernelor, pentru ca să fie într-adevăr parteneri de dialog și să se creeze, spuneam și zilele trecute aici, într-o altă emisiune, legat de filozofia fiscală care trebuie să fie în România gândită pe termen lung. De asemenea, filozofia de dezvoltare a anumitor sectoare în care în România are oportunități: agricultură, turism balnear, deci lucruri care încă nu le-am exploatat cât trebuie”, a mai adăugat eurodeputatul Maria Grapini.
În cadrul aceleiași emisiuni, europarlamentarul Maria Grapini, Vicepreședintă a Comisiei pentru Piața Internă și Protecția Consumatorilor, a declarat că susține constant în Parlamentul European protecția pieței interne și combaterea concurenței neloiale.
„Există scheme de ajutor de stat date foarte importante, de exemplu, pentru IMM-uri, pentru digitalizare sunt multe, multe programe și nu numai digitalizarea în IT, în non-IT, la IMM-uri. Eu mă bucur de întrebare, pentru că lupta mea aici a fost de când sunt în Parlamentul European pentru a face o concurență loială în piața internă. Și cum o putem face? Chiar săptămâna aceasta, la Strasbourg, am votat mai multe lucruri care ne protejează de concurența neloială.
În primul rând, trebuie să ne uităm la acordurile comerciale. Eu vă spun că personal am ținut în loc acordul comercial cu Canada vreo 2 ani până când s-a acceptat ca să existe, și mă refer la toate acordurile cu țările terțe, să existe stipulat în acest acord că se respectă standardele Uniunii Europene, pentru că, dacă producătorului din Uniunea Europeană și din România i se pun o groază de condiții legate de standarde sociale, de standarde de calitate, de mediu ș.a.m.d. iar produsele care vin din țări terțe nu au aceste costuri cu respectarea standardelor, evident, este o concurență neloială. Apoi, trebuie să vă dau o veste bună, să le dau o veste bună întreprinzătorilor din România. Chiar am fost raportor. Se modifică, am votat regulamentul pentru noul cod vamal, în care exigența controlului produselor care, intră din punct de vedere al contrafacerii, a prețului de dumping și alte lucruri, creșteri…De ce se înființează pentru prima dată o autoritate europeană vamală și această autoritate este primul filtru după care se lucrează în rețea cu autoritățile naționale. Apoi, am votat chiar astăzi, de exemplu, combaterea muncii forțate. Știm bine că în alte state terțe se lucrează cu exploatarea forței de muncă, ca să folosesc așa un cuvânt pe înțelesul tuturor și am luat măsuri acum, prin acest regulament pe care l-am votat, să nu acceptăm produse unde se folosește munca forțată a copiilor, a femeilor, a persoanelor sărace ș.a.m.d. Apoi am introdus controlul produselor cu dublă calitate. A fost munca mea de 5 ani în primul mandat, pentru că sub același ambalaj și sub același brand intrau produse pe dublu standard și sigur că făceau concurență neloială produselor românești și sigur lucrăm și am lucrat și la intrarea produselor cu subvenții.
Chiar astăzi am avut o dezbatere în plenară, legată de subvențiile date în țările terțe, la produsele care se fac acolo și care după aceea intră cu preț mic și fac o concurență neloială producătorul. Sunt foarte multe acte legislative care vor proteja mult mai bine decât până acum împotriva concurenței neloiale. Dar depinde de fiecare stat cum își pune instituțiile responsabile să controleze acest lucru, pentru că degeaba noi reglementăm aici, dacă la nivel național, la noi va fi sita mai rară și de aici vor intra toate lucrurile care nu vor face concurență neloială, dar sunt și dacă vreți înșeală consumatorul? Da, deci sa se cheamă, se cheamă și protecția. Mulțumesc frumos, doamna Gravini”, a mai declarat europarlamentarul Maria Grapini.
