„Prieten mi-e Platon, dar mai prieten îmi este adevărul”, spune o expresie care ar aparține lui Aristotel, discipol al lui Platon.
De fapt, cuvintele fac parte dintr-o lucrare scrisă de Ammonius Saccas intitulată „Viata lui Aristotel”. Cert este că, potrivit acestor cuvinte, se încearcă instituirea legității potrivit căreia adevărul este mai presus de prietenie.
Scriu aceste rânduri pentru că îmi este drag radioul moldovenesc – am o grămadă de cunoscuți care au lucrat/lucrează la Instituția Publică Națională a Audiovizualului „Tele-Radio Moldova”. Îl cunosc și îl apreciez pe directorul general al acestei instituții, domnul Vlad Țurcanu, pentru activitatea radiofonică a domniei sale în cadrul emisiunii Modern Club 805. Bună emisiune, buni jurnaliștii care au lucrat acolo!
Radio Moldova a fost/este un etalon de calitate al jurnalismului moldovenesc.
Motiv pentru care îmi permit să vin cu un sfat – el poate fi, sau nu, urmat: organizați dezbateri electorale separate pentru vorbitorii de limbă rusă. Închiderea microfonului unui candidat electoral care preferă să vorbească în rusă nu dă bine la public. Ba din contra – îi aduce acestuia puncte electorale – pe loc gol.
Ieri, 29 octombrie 2023, candidatului Partidului Comuniștilor din Republica Moldova pentru primăria municipiului Chișinău, Diana Caraman, i-a fost interzis să vorbească în limba rusă la dezbaterile electorale organizate de postul public de radio „Radio Moldova”.
Moderatoarea emisiunii electorale a invocat, în mod politicos și repetat, că regulamentul privind desfășurarea dezbaterilor prevedea că participanții la emisiune vorbesc limba română. Diana Caraman a continuat să vorbească în limba rusă, drept consecință, microfonul a fost întrerupt și a fost anunțată o pauză „creată de Caraman”. După pauză, prezentatoarea a anunțat că i-a solicitat Dianei Caraman să părăsească studioul „pentru a putea continua dezbaterile cu ceilalți candidați”.
Ceilalți participanți la această emisiune de dezbateri electorale, domnul Lilian Carp, candidatul PAS la primăria Chișinău, cât și domnul Brânzaniuc, candidatul PSDE la primăria Chișinău, concurenți electorali care folosesc limba rusă în cadrul întâlnirilor cu alegătorii din municipiul Chișinău, au tacut în momentul în care reprezentantul instituției audiovizuale naționale a solicitat reprezentantului electoral al comuniștilor să părăsească dezbaterile. Domniile lor nu s-au gândit la urmări ori la crearea unor precedente.
Este pentru prima dată în istoria procesului electoral dintre Prut și Nistru când un candidat electoral este rugat să părăsească dezbaterele electorale organizate de Tele-Radio Moldova în baza unor motive lingvistice.
Unii vor lăuda comportamentul reprezentantului instituției naționale a audiovizualului moldovenesc. Nu fac acest lucru. Motivele au fost invocate inclusiv de reprezentantul electoral al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova și țin de legea supremă.
Potrivit Constituției moldovenești, Republica Moldova recunoaşte şi protejează dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la funcţionarea limbii ruse şi a altor limbi vorbite pe teritoriul ţării.
Între Prut și Nistru locuiesc cel puțin patru minorități etnice care sunt vorbitoare de limbă rusă – ucraineni, ruși, găgăuzi și bulgari.
În condițiile în care un candidat electoral participă la o emisiune organizată de Instituția Publică Națională a Audiovizualului „Tele Radio-Moldova”, care acoperă toată suprafața statului moldovean, el are posibilitatea să se adreseze, atât populației majoritare vorbitoare de limbă română, cât și unei minorități etnice care înțelege limba rusă adică ucrainienilor, rușilor, găgăuzilor ori bulgarilor.
Din colțul în care mă aflu – etnic român vorbitor inclusiv de limbă rusă – problema circulației limbii ruse între Prut și Nistru va fi una exploatată politic mereu: minoritățile etnice vor afirma, la orice întâmplare de tipul celei descrisă mai sus, că le sunt încălcate drepturile, iar majoritatea vorbitoare de limbă română va spune că toți locuitorii dintre Prut și Nistru ar trebui să vorbească în public doar în română.
Conflictele civilizaționale sunt mai degrabă geopolitice, ele nu au nici o legătură cu alegerea primarilor.
Repet: alegerea primarilor nu are nici o legătură cu direcția de dezvoltare geopolitică a statului moldovean – această direcție a fost stabilită prin semnarea, parafarea Acordului de Asociere la Uniunea Europeană. Nici un primar nu poate stopa această direcție.
Exploatarea politică a conflictului latent români/moldoveni versus minorități este o stratagemă politică ieftină care a fost/va fi pusă în aplicare doar de cei care au șanse electorale puține.
Amintesc că, potrivit datelor statistice, în comparație cu socialiștii moldoveni, PCRM-ul nu a câștigat niciodată un număr mare de consilieri municipali în Chișinău.
În contextul în care Constituția Republicii Moldova recunoaşte şi protejează dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la funcţionarea limbii ruse şi a altor limbi vorbite pe teritoriul statului moldovean, Instituția Publică Tele-Radio Moldova, instituție bugetară, ar trebui să dea dovadă de multă înțelepciune în timpul campaniilor electorale.
Pentru ca această instituție să rămână, în continuare, un etalon al jurnalismului moldovenesc în fața căruia nici un actor politic să nu aibă pretenții.
Sunt sigur că Partidul Comuniștilor din Republica Moldova va exploata politic, și nu numai, această nefericită întâmplare și o vor transforma într-un conflict, mai mult sau mai puțin, etnic.
Este dreptul fiecărui actor electoral să folosească limba rusă la întâlnirile cu alegătorii. Este o dovadă de calcul electoral cinic să se ia apă în gură în cazul unor conflictelor lingvistice puerile care nu au nici o treabă cu geopolitica.
Repet, ca să țineți minte: la data de 5 noiembrie 2023 se aleg primarii localităților dintre Prut și Nistru, nu se alege cursul de dezvoltare al statului moldovean. Cine declară altceva, minte din punct de vedere electoral.
