Potrivit informațiilor venite pe canalele oficiale, circa 10 mii de oameni au participat la Marșul Suveranității, inițiat de șefa statului moldovean, Maia Sandu. Comunicatorii guvernamentali afirmă că manifestarea a fost una care a subliniat dorința moldovenilor pentru un stat liber, demn și european. Pe parcursul acestei demonstrații s-a strigat – „Moldova europeană, o țară suverană” „Unitate” și „Moldova”.
Am explicat că, la semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană, statele își cedează benevol o parte din suveranitate. Lozinca „Moldova europeană, o țară suverană” conține puțin adevăr.
Am ascultat, atent, discursul doamnei președinte. El a fost unul electoral: “Parlamentul Republicii Moldova nu trebuie să ajungă pe mâna Kremlinului”, a declarat doamna Sandu.
Surse din interiorul PAS mi-au confirmat că organizatorii acestei demonstrații au solicitat, prin canale administrative, ca participanții la marș să poarte simbolistica națională moldovenească/românească – ia populară.
S-a dorit crearea unui pod simbolic către anul 1990 și obținerea unui transfer al imaginii pozitive a mișcării pentru renașterea națională moldovenească către Partidul Acțiune și Solidaritate. Dar și captarea în siajul acesui partid a unioniștilor.
Pentru mine este clar că Maia Sandu și echipa PAS vor folosi în campania electorală simbolistica mișcării de renaștere națională – a anilor 90.
Simbolistica cu tentă identitară a anilor 90 va face polarizarea politico/electorală mai acută și va strârni emoții.
Exact ca în “Filantropica”: „Mâna întinsă care nu spune o poveste nu primește pomană”. Pomană electorală, desigur.
Aceste povești electorale ale PAS s-au făcut auzite și în Consiliul Municipal Chișinău, acolo unde aceștia încearcă culpabilizarea edilului de Chișinău, că ar avea relații cu Federația Rusă, adică cu inamicul.
Basmul propagandistic al consilierilor puterii, că Primăria Chișinău, sub pretextul participării acestora la o competiție sportivă, ar aduce luptători ruși în Republica Moldova, a fost unul care s-a vrut a fi credibil. Instituții media au preluat acest mesaj fals, chiar dacă Primarul Ceban a intervenit solicitând calm și liniște – el nu a fost auzit. În loc să se conformeze pentru a asculta explicații reale, consilierii PAS au devenit agresivi iar când primarul s-a apropiat de consilierii PAS pentru a-i calma aceștia au reacționat exagerat, țipând ca și cum ar fi fost agresați.
Observ efortul echipei Maia Sandu de a discredita acțiunile municipalității Chișinău. Mobilizarea PAS are ca scop erodarea simpatiei de care beneficiază Ion Ceban și Blocul Alternativa.
Afinitatea electoratului pentru edilul Chișinăului este bazată pe rezultatele bune obținute de acesta în administrarea capitalei moldovenești, motiv pentru care Ion Ceban a fost ales pentru un al doilea mandat în fruntea administrației locale a municipiului Chișinău.
Una peste alta, constat că poveștile pe care le va spune PAS în campania electorală sunt bazate pe polarizarea politică.
Întoarcerea la discursul politic al anilor 90 transmite că actuala putere își va construi mesajele electorale pentru a crea un discurs antagonist, va manipula informația pentru a exacerba diferențele etnice, va exclude dialogul pentru a exploata frica, furia și resentimentele.
Cel mai probabil, consultanții politici ai puterii consideră că polarizarea politică va consolida nucleul dur al simpatizanților PAS și va aduce mai multe rezultate.
Consider că utilizarea temelor identitare în scopuri electorale ar trebui să fie folosită într-un mod echilibrat. Teritoriul dintre Prut și Nistru se află în mijlocul unui context geopolitic delicat, motiv pentru care, formațiunile politice moldovene ar trebui să folosească în campania electorală un discurs rațional.
Basmele propagandistice identitare ar trebui evitate. Locuitorii de alte etnii ale teritoriului dintre Prut și Nistru, nu sunt dușmanii statului moldovean. Ei își doresc doar păstrarea status quo-ului geopolitic existent.
Vom vedea dacă același lucru și-l doresc și cele două supra puteri – Statele Unite și Federația Rusă. În 2019, Trump și Putin au păstrat Republica Moldova ca zonă de contact între cele două supra puteri.
În contextul războiului din Ucraina, Uniunea Europeană contează mai puțin.
