Luni, 10 noiembrie 2025, la Timișoara, tensiunile dintre administrația locală și magistrați au atins un punct critic. Ruben Lațcău, viceprimarul Timișoarei și mâna dreaptă a primarului Dominic Fritz, a lansat acuzații grave, fără dovezi, la adresa judecătoarelor din oraș și din țară, într-un episod al podcastului „Comunitatea Liberală 1848”, realizat de colegul său de partid Cristian Ghinea.
„Epifania” loverboy și acuzațiile fără probe
În cinci ani de mandat, Ruben Lațcău a devenit cunoscut la nivel național mai mult pentru declarațiile controversate decât pentru realizări administrative. În episodul difuzat pe 4 noiembrie, intitulat „Cum funcționează hărțuirea legală. Când procurorii îi caută pe cei care denunță hoția, nu pe corupți”, Lațcău a făcut afirmații șocante despre judecătoare.
Cunoscut pentru atitudinea arogantă și remarci misogine în ședințele Consiliului Local, viceprimarul a afirmat:
„Se practică șantajul în scară mare, mai ales în justiție. Este o cultură întreagă de loverboys care se întâlnesc cu judecătoare în România și apoi le șantajează cu filme. Eu am avut această epifanie și acum, după mai multe discuții și întâmplări, îmi dau seama că este un fenomen generalizat în România de judecătoare care ajung să se întâlnească cu interlopi sau tot felul de băieți de genul ăsta – pentru că asta e metoda loverboy, de a corupe – și aceste judecătoare ajung să fie șantajate. Un interlop sau un băiat deștept dintr-o zonă sau alta ajunge să controleze deciziile unui judecător”.
La mirarea simulată a realizatorului Cristian Ghinea:
„Și de unde ai văzut tu asta?”
— Lațcău a răspuns:
„Am pățit pe pielea noastră în cazul Colterm”.
Reacții dure din partea profesioniștilor din justiție
Acuzațiile au stârnit indignare imediată. Avocatul Cristian Clipa a scris pe rețelele de socializare:
„Dovezile, Domnule Vice!!! Și dacă nu le ai, demisia! Este extrem de grav ce spui. Sunt avocat de 26 de ani. N-am auzit niciodată de loverboys în Justiție. Bați câmpii la fel ca majoritatea useriștilor. Solicit CSM-ului să se autosesizeze!!!! Inadmisibil! Cred că ești în lumea dumitale, aceea pe care numai scelerații din usere o înțeleg și o construiesc. Și când te gândești ca principalul dumitale sfătuitor juridic în Primăria Timișoara, este o fosta judecătoare de la Secția de Contencios Administrativ a Curții de Apel Timisoara. Știe ce prostii îndrugi în spațiul public? Aștept reacții din partea conducerilor celor trei instante timișorene! Două din trei sunt conduse de femei!”.
Judecătoarea Adriana Stoicescu a reacționat și ea:
„Aceste afirmații dovedesc nivelul de imbecilizare a societății ‘noi’. Personal voi sesiza Consiliul Superior al Magistraturii. Nu se mai poate!”
Comunicatul Curții de Apel Timișoara
Curtea de Apel Timișoara a reacționat luni, 10 noiembrie, printr-un comunicat oficial:
„Afirmăm cu fermitate că magistrații Curții de Apel Timișoara își desfășoară activitatea independent, imparțial și cu respect deplin față de lege”.
Instanța a condamnat acuzațiile ca fiind nefondate și ofensatoare:
„Afirmațiile cu caracter general la adresa magistraților, care fac trimiteri la viața privată, fără legătură cu activitatea de judecată, la starea civilă sau, în special, la statutul social al femeii judecător, sugerând în mod nejustificat că acesta ar fi inferior, au un caracter profund ofensator, discriminatoriu și lipsit de orice temei. Astfel de referiri aduc atingere demnității umane, egalității de gen și prestigiului profesiei de magistrat.”
Critici din partea Consiliului Superior al Magistraturii
Alin Ene, reprezentant al judecătoriilor, membru ales în Consiliul Superior al Magistraturii, a subliniat pe Facebook:
„Declarațiile făcute de domnul viceprimar USR Ruben Lațcău reprezintă o atingere gravă și nepermisă adusă independenței Justiției și demnității profesionale a judecătorilor. […] Cine nu respectă independența Justiției, nu respectă democrația. Și cine nu respectă femeile, nu respectă societatea.”
Alte voci publice au denunțat o campanie mai largă de demonizare a magistraților, comparabilă cu atacurile împotriva bugetarilor sau a altor structuri publice.
Extinderea atacului la nivel guvernamental
Chiar dacă premierul Bolojan nu a exprimat personal și direct această nemulțumire, aparatul media dar și persoane apropiate puterii ventilează în mediul public aceste narrative false și defăimătoare. “Cu divizii media bine plătite din fondurile publice destinate partidelor politice, bugetarii au ajuns să fie demonizaţi public. Acum acelaṣi lucru se întâmplă cu magistraṭii. Tot echipa IB e la butoane. Este cel mai puternic atac dat vreodată la adresa statului român. O campanie de slăbire a tuturor structurilor publice, gestionată de la vărful puterii politice. După mine, ce se întâmplă acum e trădare naṭională! (Vezi Art. 394, lit. b, Cod Penal: „subminare economică, politică sau a capacităţii de apărare a statului;”, a notat pe Facebook fostul jurnalist timișorean Vio Bota, fin analist al fenomenului politic de câteva decenii.
Viceprim-ministrul Oana Gheorghiu a fost criticată pentru declarațiile sale despre presupusele efecte negative ale magistraților asupra copiilor flămânzi și a spitalelor fără medicamente. Remus Sas, avocat și fost judecător, a comentat:
„Declarația doamnei Oana Gheorghiu conform căreia din cauza magistraților copiii rămân flămânzi și spitalele fără medicamente sunt nedrepte, grosolane, ridicole și de un populism toxic, nedemn pentru cineva care se pretinde un model de bunătate și onestitate care luptă pentru societate. Este revoltător, demagogic și penibil ca cineva care nu înțelege realitatea juridică și constituțională să denigreze o întreagă categorie profesională… Nu toți magistrații fură, nu toți sunt șantajabili, nu toți scapă infractori. Dimpotrivă, își sacrifică viața personală.”
Alin Ene a completat analiza:
„Vicepremierul Oana Gheorghiu a ales să își înceapă mandatul printr-un atac public la adresa independenței justiției […] Este inacceptabilă opoziția artificială între magistrați și ‘copilul flămând’ sau ‘spitalul fără medicamente’.”
Concluzie: implicații pentru statul de drept
Declarațiile viceprimarului Lațcău și ale altor membri ai puterii politice subminează independența Justiției și legitimitatea instituțiilor statului. Atacurile verbale asupra femeilor magistrat, cu ton misogin și generalizator, reprezintă o ofensă directă la adresa egalității de gen.
Respectul față de Justiție și față de femei este un test al responsabilității politice și morale. Cine nu îl respectă, subminează funcționarea statului de drept și încrederea publicului în instituții.
