Campania electorală pentru alegerile prezidențiale și referendumul pro-european de schimbare a Constituției Republicii Moldova a ajuns pe ultima sută de metri. Până la data dublului proces electoral – 20 octombrie 2024 – au mai rămas câteva zile. Este ultimul text dedicat acestui important eveniment politic care, din punctul meu de vedere, va avea repercursiuni pentru alegerile parlamentare din anul 2025.
După publicarea, în acest spațiu virtual, a textului cu titlul Promisiuni ori raport de activitate am observat că președintele Maia Sandu, principalul favorit al alegerilor prezidențiale, a oferit un răspuns video: 4 ani într-un minut. Un clip electoral în care domnia sa a dat raportul de activitate al mandatului de șef al statului moldovean. Maia Sandu afirmă că în patru ani a menținut pacea și a deschis negocierile de aderare la UE, a crescut îndemnizațiile pentru nașterea unui copil la 20 de mii de lei, pensia minimă a crescut la 2700 de lei, salariul minim a fost dublat, a majorat cu 25 la sută salariile personalului medical, a majorat cu 15 la sută salariul cadrelor didactice, a investit 3 miliarde de lei în modernizarea spitalelor, a investit 500 de milioane de lei în universități și colegii, a reparat 700 de km de drumuri și a construit 750 de km de apeduct, 135 de km de rețele de canalizare, peste 600 de km de iluminat public, a plantat 7000 de hectare de pădure doar în 2023.
Răspunsul oferit de șeful statului este corect – oamenii vor să li se spună, pe scurt și repede, ce s-a făcut în tot mandatul. Felicitări echipe de campanie care au convins-o să facă acest raport de activitate. E semn că site-ul Canal33.ro este citit inclusiv de echipa prezidențială. Prezența ambasadorului Republicii Moldova la București, Victor Chirilă, la una din emisiunile Canal 33 face parte din efortul de informare electorală al acestei echipe.
Experții care fac parte din echipa de campanie a Maiei Sandu încearcă, la final de campanie, să o coboare pe aceasta din turnul de fildeș în care se afla pentru a-i reduce din anti-rating. Chiar dacă este în topul preferințelor prezidențiale, sociologii moldoveni, cei credibili, au publicat încă din iulie 2024 date care arată acest anti-rating. De la canibalizarea partidelor pro-europene moldovenești și superioritatea cu care Maia Sandu și partidul de guvernământ au privit alți actori politici în toamna anului 2023, la startul alegerilor locale, până la scoaterea din campania prezidențială a ex-ambasadorului moldovean în Statele Unite ale Americii, Igor Munteanu, în rândul pro-europeniștilor moldoveni, alții decât PAS, rating-ul negativ a crescut.

Dacă la începutul campaniei prezidențiale Maia Sandu părea a fi o persoană foarte rece, de tipul Klaus Iohannis, pe finalul acesteia observ că domnia sa nu mai privește superior la eletoratul moldovean. Probabil o va face din nou, dacă ajunge la struguri. Dar, fără validarea referendumului pro-european de schimbare a Constituției Republicii Moldova strugurii rămân acri.
Pe rețelele de socializare, doctorul habilitat Aurelia Peru, de la Universitatea de Stat a Republicii Moldova, expert în politologie și relații publice, a notat că în actuala campanie electorală miza geopolitică este mai mare ca oricând.
„Miza este nu doar obținerea celui de-al doilea mandat. Miza mare este chiar rezultatul referendumului constituțional și continuarea cursului european. În contextul unei competiții geopolitice acerbe, rezultatele modeste obținute la referendum pot aduce apă la moara propagandei străine, dar vor afecta și imaginea politică a actualei garnituri guvernamentale.
Totuși, adaug aici și resursa administrativă, a fost folosită din plin chiar dacă Codul electoral avertizează în acest sens”.

Aurelia Peru a dat ca exemplu de setare al agendei politice moldovenești cu agenda media pentru obținerea de simpatii electorale pentru Maia Sandu. Potrivit expertului moldovean în politologie și relații publice, convocarea, la 17 septembrie 2024, la Chișinău, în plină desfășurare a campaniei prezidențiale, a celei de-a cincea ediții a Platformei de Suport pentru Moldova, cu discursul premierului polonez Tusk în forul legislativ moldovean, vizita, în penultima săptămână de campanie, a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, dar și reuniunea, la Chișinău, a Nord Baltic 8 sunt componente ale unui marketing electoral de mobilizare în favoarea președintei în exercițiu, Maia Sandu.
M-am numărat printre primii comentatori politici care am afirmat că referendumul de schimbare a Constituției Republicii Moldova este un truc electoral necesar creșterii prezenței la vot și pentru realizarea unei victorii din primul tur a Maiei Sandu. Între timp, consultanții electorali ai acesteia au observat că mobilizarea electoratului pentru un câștig din primul tur este greu de realizat și au pliat discursul de campanie al doamniei sale pe vectorii de integrare europeană a statului moldovean, acolo unde există progrese.
Maia Sandu a câștigat în 2020 alegerile prezidențiale în baza unei campanii din care a lipsit geopolitica. În prezent, campania ei prezidențială este bazată doar pe alegerile de politică externă, mai puțin pe realitățile interne.
Istoria contemporană a arătat că statele care și-au dorit aderarea la Uniunea Europeană au organizat referendumuri de aderare și modificare a constituțiilor lor, după finalizarea negocierilor.
Din punctul meu de vedere, organizarea referendumului moldovean înainte de finalizarea negocierilor înseamnă a preda cheile statului moldovean către Comisia Europeană fără a mai negocia nimic. Problema nu e în textul de modificare a Constituției Republicii Moldova, ci este vorba de momentul când se face această modificare.
Acest referendum este necesar, dar nu este organizat la timpul potrivit!
Rămân ancorat la ideea potrivit căreia va exista un tur al doilea al alegerilor prezidențiale iar un rezultat negativ al referendumului poate aduce surprize Maiei Sandu.
Nu dau crezare vocilor care afirmă că invalidarea referendumului pro-european ar însemna reorientarea Republicii Moldova spre Est. Acest lucru este puțin probabil chiar și în scenariul în care Alexandr Stoianoglo, principalul contracandidat al Maiei Sandu, ar câștiga în turul doi. Fără o majoritate în Parlamentul Republicii Moldova, șeful statului moldovean nu poate schimba ecartamentul european pe care este deja pus statul moldovean. La fel, nu există siguranța că, în cazul unei victorii, Alexandr Stoianoglo ar dori reducerea dialogului cu Uniunea Europeană, mai ales în contextul în care aproape un sfert din exporturile moldovene ajung pe piața occidentală.
Miza geopolitică a acestor alegeri prezidențiale depinde de rezultatul alegerilor parlamentare din 2025. Repet – fără o majoritate parlamentară șeful statului moldovean nu poate schimba vectorul extern de dezvoltare.
Cred că ecoul rezultatului prezidențialelor va schița rezultatul alegerilor parlamentare. Principalii câștigători ai alegerilor prezidențiale moldovene sunt cei din Partidul Socialiștilor și cei din Partidul Mișcarea Alternativa Națională , formațiunea politică a primarului de Chișinău Ion Ceban. Socialiștii, chiar și în eventualitatea în care Maia Sandu va câștiga turul doi al prezidențialelor vor avea un boost pentru parlamentare datorat prezenței candidatului lor în turul doi al alegerilor. Iar formațiunea primarului de Chișinău, grație participării la procesul electoral dedicat referendumului, a reușit să se facă cunoscută în provincie unde își va crea filiale.
Pentru mine e clar că, în orice scenariu al rezultatului prezidențialelor moldovene, la alegerile parlamentare Partidul Acțiune și Solidaritate, al Maiei Sandu, nu va mai avea majoritatea parlamentară. Vom vedea dacă îi va reuși, sau nu, să fie prima vioară în formarea unei coaliții de guvernământ.
Articol preluat de pe Canal 33.